Timpul, octombrie 1895 (nr. 219-242)

1895-10-26 / nr. 239

No. 239 dând-o însă, perde mult din caracteru­l neverosimil. In tot cazul, ziarul englez se poate lă­uda că a aruncat un ferment incompa­rabil în opinia publică. Ori în ce parte te întorci, nu vezi de­cât amenințări și motive de temere. Eastern —............—................. NOUL CABINET FRANCEZ Prin Hr telegraHe Par i­­, 4 Noembre. D. Guieyesse, deputat de Morbihan, a fost numit ministru al coloniilor. Camera deputaților.­D. Leon Bourgeois da citire declarațiunea guvernului. Aceasta anunță că se va ordona o in­formație complimentară asupra faptelor vizate de ordinea de zi Rouanet; dosa­rele instrucțiunilor judiciare vor fi pu­blicate ; guvernul va prezintă un proiect de lege care să interzică membrilor Par­lamentului de a face parte din sindicate de emisiune, sub pedeapsa de perdere a mandatului lor. Declarațiunea accentuiazâ necesitatea de a vota budgetul, introducând impozi­tul asupra succesiunilor și reforma re­gimului băuturilor ; anunță reforma im­pozitului asupra venitului și a legei a­­supra asociațiunilor și măsurilor de apă­rare pentru agricultori în contra oare­­cǎror speculațiuni internaționale. Declarațiunea face laudă armatei care s’a distins la Madagascar; se va depune un proiect de lege asupra armatei colo­niale. Guvernul adaugă că Franța reconsti­tuită sub regimul Republicei și al păcii a câștigat alianțe care au restabilit e­­chilibrul european ; guvernul va răspunde dorințelor unanime ale poporului rămâind credincios acestor alianțe și urmând cu ele, peste tot unde interesele o cer, des­­voltarea pacinică a influenței și intere­selor franceze. Guvernul invită majoritatea actuală, a­­fară de adversarii Republicei și de revo­luționarii, să se grupeze în jurul minis­terului, hotărît să apere legile cu im­parțialitate. Guvernul va rămâne imparțial cu con­flictele economice între munca și capi­talul. Această declarație a fost primită în mod destul de rece de Cameră, de­și foarte mult aplaudată de radicali și so­cialiști. Dreapta și centrul nu au aplaudat de­cât pasagiul privitor la protecția cul­tivatorilor. La Senat, primirea a fost glacială, a­­fară de pasagiile privitoare la alianțele și la revoluționarii. ---------------------------«»­-------------------------­toate acestea Goblet l-a numit în 1880 în cabinetul său ca ministru al instruc­țiunii publi­e. Foarte caracteristic se prezintă o opi­­niune a d-lui Berthelot, pronunțată în Main a. c. cu ocazia unei anchete a re­vistei Mercure de France asupra relațiu­­nilor franco-germane. D. Berthelot a scris atunci următoarele : „Sunt partizan al unirea celei mai in­time a tuturor națiunilor civilizate pe tărîmul intelectual sau social. Mai cu deosebire între Franța și Germania o a­­semenea unire ar fi de dorit, dar ea ar putea fi numai atunci mai intimă, când fie­care națiune ar renunța la suprema­­ția intelectuală sau materială, când Ger­mania ar înceta să proclame în lume dreptul puterii și al cuceririlor, când ar reda popoarelor anexate dreptul de a alege, și numai atunci ar fi cu putință o unire cu Germania. Dacă aceasta nu se va întâmpla însă, atunci văd viitorul amen­ațat de o nouă catastrofă. Ministrul de externe al Franței Personagiul cel mai însemnat și cel mai interesant al noului minister fran­cez este renumitul chimist și savant Berthelot, care a fost însărcinat cu por­tofoliul afacerilor străine. Pierre Eugène Marcelin Berthelot s’a născut la 25 octombre 1827 la Paris și a îndeplinit ast­fel zilele­­ acestea vârsta de 68 de ani. Activitatea sa de până acum s’a mărginit pe tărîmul pur știin­țific. Ca elev al liceului Henri IV a pri­mit deja în 1846 premiul de onoare fi­losofic și scurt timp în urmă titlul de doctor. In anul 1851 Berthelot fu numit corepetitor la cursul de chimie al lui Butard la Col­ege de France și apoi pro­fesor de chimie organică la școala de farmacie. El s’a distins prin mai multe desco­periri cari au îndrumat știința chimică și generală pe căi nouă. In anul 1861 Academia de științe îî conferi premiul Jecker pentru prelegerile sale asupra com­punerii artificiale a mixturilor organice pe calea sintezei. La 1865 creiându-se la Col­ége de France catedra de chimie, Ber­­thelot fu numit, și astăzi încă noul mi­nistru de­­ externe al Franței ocupă a­­ceastă catedră In anul 1856 până la 1894 Berthelot nu a publicat mai mult de 600 memo­rii în protocoalele Academiei de științe și în Analele pentru fizică și chimie. De la 1863 Berthelot e membru al A­­cademiei de medicină din Franța și de la 1873 al Academiei de științe; în străi­nătate e membru al E­yal Society din Londra și al Academiilor din­­ Petersburg, Stockho­m, Roma, Amsterdam, Münich, Torino, Boston, etc. E secretar pe viață al Academiei de științe din Paris, vice­președinte al consiliului superior de in­strucțiune, membru al consiliului artelor frumoase, al societăței de agricultură, președinte al comisiunei pentru cerce­tarea materiilor explozive și mare ofițer al Legiunii de onoare. Din scrierile sale numeroase merită o mențiune deosebită cele asupra sintezei chimice, asupra chimiei mecanice, asupra căldurii chimice, asupra puterii materii­lor explozive, asupra originei alchimiei, asupra lui Lavoissier etc. Abia în anul 1870 Berthelot a eșit din odaia de studii pentru a intra în aface­rile publice, în timpul asediului asupra Parisului fu numit președinte al comite­tului științific al apărării naționale. Zece ani mai târziu, în Iulie 1881, fu ales se­nator pe viață și fu trecut în lista stân­gei republicane. Berthelot face astfel parte din grupul republicanilor moderați; cu TIMPUL 26 OCTOMBRE ȘTIRILE ZILEI Iată textul mesagrului regal pentru di­­solvarea Corpurilor legiuitoare: „ Domnilor senatori, „ Domnil­or deputați. „In urma retragerea ministerului de „sub președința d-lui Lascar Catargi și „a numirei noului cabinet un apel câtre „țară devenind necesar, v’am convocat „în sesiune extraordinară pentru a ve­dn­­„cunosciința că Adunările legiuitoare ur­­­mează a fi disolvate“. CAROL * ■X * Iată și decretul pentru convocarea co­legiilor electorale și a Parlamentului. Art. I. Adunările legiuitoare sunt și rămân disolvate. Art. II. Colegiile electorale pentru a­­legerea senatorilor și deputaților viitoa­relor Adunări legiuitoare sunt convocate în ordinea și la termenele de mai jos : Pentru senatori Colegiul I în ziua de Mercurî în 22 Noembre. Colegiul II în ziua de Joi în 23 No­embre. Colegiul Universităților din București și Iași în ziua de Vineri în 24 Noembre. Pentru deputați Colegiul I în ziua de Duminecă în 26 Noembre. Colegiul II în ziua de Luni în 27 No­embre. Colegiul III în ziua de Marți în 28 No­embre. In ziua de Mercur î, 15 Noembre, se vor alege delegații colegiului 111, conform art. 68 din legea electora­l. Ar­t. HI. Adunările sunt convocate pentru ziua de Joi în 7 Decembre, în sesiune ordinară a anului 1895—1898. * * * Academia română a fost autorizată a priimi toată averea mobilă și imobilă lă­sată tî prin testamentul său de deceda­tul Emanoil Donici, cu sarcina de a da un legat particular fiicei sale naturale Margareta (Heridan) Bărbuceanu. * * Au fost aprobate:* Aliniarea stradei Sfinții împărați din orașul Tulcea, și Aliniarea stradei Lupea, din capitală. * * * Demisiunea d-lui Teodor Crivăț din postul de director al învățământului se­cundar și superior a fost primită. D. C. Lascar, sub directorul acestui în­vățământ, a fost însărcinat a-i ține lo­cul până la numirea unui titular. *­­/1 * D. Gh. Bădulescu, sub-prefectul plasei Jiu din județul Gorj, a fost destituit din acea funcțiune. D. Florian Stanciovici, actual sub-pre­­fect al plasei Câlnicu, județul Gorj, a fost transferat în interes de serviciu, în a­­ceeașî calitate la plasa Jiu, acel județ, în locul d-lui Gh. Bădulescu destituit. D. Sebastian Moruzi, sub-prefectul plă­­sei Babadag din județul Tulcea, a fost destituit din acea funcțiune. * * * D. I. Ionescu Gama, având gradul de inginer-șef clasa II în cadrele corpului teh­nic și actualmente aflat în disponi­bilitate, a fost rechemat pe ziua de 20 Octombre 1895, în cadrele sus zisului corp, cu gradul ce posedă, și numit, pe aceiași zi, în serviciul ordinar de poduri și șo­sele al ministerului lucrărilor publice, la vacanța ce se găsește în cadre­ prin în­cetarea din viață a d­lui inginer Zamfir Marinovici. D. Nicolae Popescu, conductor clasa II în cadrele corpului teh­nic al acestui mi­nister, fiind numit pe ziua de 20 iunie 1895, în serviciul teh­nic al primăriei Ca­pitalei, a fost trecut cu începere de la data sus indicată, în cadrul personalului teh­nic detașat. D. Busuioc Ioan, absolvent cu diplomă, al școalei naționale de poduri și șosele, secțiunea conductorilor, a fost numit, pe ziua de 15 Octombre 1895, ca conductor atașat la serviciul teh­nic județean, în locul d-lui conductor Ioanin Ioan, care se consideră ca demisionar. * * * S’a primit demisiunea d-lui Guțu St. Victor, pe ziua de 17 Octombre stil nou 1895, din" postul de inginer de tracțiune în administrațiunea căilor ferate și a d-lui Panaitescu N. Panait, pe ziua de 6 Octombre stil nou 1895, din postul de inginer-asistent în administrațiunea căi­lor ferate. Au fost înaintați în administrațiunea căilor ferate următorii impiegați: D. Trofor Ioan, actual impiegat defi­nitiv clasa IV, în postul de impiegat de­finitiv clasa III, pe ziua de 16 Octombre stil nou 1895. D. Ciucur I. Uie, actual șef de coloană, în postul de pichor, pe ziua 1 Noembre stil nou 1895. D. Popilian Ioan a fost reprimit, pe ziua de 16 Octombre stil nou 1895, în postul de desemnatar In administrațiunea căilor ferate. D. Nicolae Dumitru a fost numit pe ziua de 16 Octombre stil nou 1895, în postul de desemnatar în administrați­unea căilor ferate. D. Vasile Constantin a fost numit în postul de ajutor ungător la uzina electrică din portul Brăila. * * * * ULTIM CUVENT Cucoana: „Fiind­că astă­zi este ziua mea onomastică, te cinstesc cu un franc. Mai au un gologan să bei un pahar de vin în sănătatea mea !“ Cerșetorul : „Să trăiți, cuconiță, D zeu să o ajute — dar de nu, face stricăciune sănăței cuconiței, aș bea în loc de vin un pahar de țuică­­“ Moș­ Neagu. INTEMPLĂHI Accident dramatic.—Un accident dramatic s’a produs săptămâna aceasta, la ora 5 seara, pe câmpul bâlciului din Figeac ("Franța"), unde se esecutau lucrări de construcțiune pentru un rezervoriu de apă. Patru muncitori au­ fost îngropați sub o pră­bușire a unui mal. Trei din ei au puutut fi scoși de sub mormanele de pământ, dar al pa­trulea, un moșneag în ve­stă de 65 de ani, fu­sese acoperit de o piatră mare. Cu multă greu­tate i s-a putut scoate capul, apoi brațele și în fine partea cea mai mare a corpului, dar pă­­mântul alunecând mereu, lucru devenea din ce în ce mai greu. La un moment dat moșneagul își dădu ul­tima suflare după 10 ore de suferință. Au mai trebuit alte 8 ore până s’a putut scoate cada­vrul. FELURIMI Scrutări archeologice în Palestina. — O societate engleză s’a constituit pen­tru a face scrutări archeologice în Pa­lestina, după mai multe săpături făcute pe muntele Sionului, în partea de mează­­zi a Ierusalimului, a dat de urma unor antichități prețioase. După cum spune o foae din Ierusalim, scrutătorii au aflat până acum mai multe frânturi de păreți, o poartă, niște basm­uri pentru apă etc. Se speră că se vor afla încă alte tezaure vechi de felul acesta, ce de mii de ani stau îngropate acolo, și cari vor servi la deslegarea multor ces­­tiuni privitoare la istoria Ierusalimului. Scopul principal al societății este însă ca să afle mormântul lui David, care după tradițiunile vechi ar fi înmormântat în muntele Sionului. Vinuri scumpe. — Noul arendator al pivniței din Wiesbaden face reclamă cu multele și renumitele sale vinuri. In piv­nița lui se află 12 specii de vinuri din pivnița prințului de Nassau, între care unul din anul 1076, așa numitul vin de Hochheim, și altul din 1881 numit de Steinberg. Cinci specii sunt din pivnița lui Na­poleon I, între care unul din anul 1728 numit vin de Würzburg, altul din 1873 vin de Markobrunn și iarăși altul din anul 1840 vin de Rüdelsheim. Mai are arendatorul vinuri din pivnițele altor principi, ast­fel de prin anul 1822 vin de Markobrunn, din anul 1859 vin de Rauental, din anul 1868 așa numitul vin cabinet de Grăfenberg, și­ alte multe specii nobile de la Rin. Cele mai scumpe în prețuri sunt vinurile de Pfalz și Mosela. Precum se deosebesc aceste vinuri prin calitatea și raritatea lor, ast­fel va­riază și prețul lor, așa o butelie valo­rează de la 10—60 lei. șelele pentru ca cartea să fie admisă in școli, căci alt­fel ce sunt vinovate școalele noastre, spre a li se impune tot ce apare cu dorința de a se vinde elevilor? Rezultă clar că nu am trimis nici o circulară. Și în ce privește conținutul raportului meu, în loc de a publica neadevăruri despre densul nu avea de­cât să-l publice în original spre a se pu­tea convinge or­cine în mod exat de conținutul lui. A mai discuta cu d sa chestiuni de higienă și de știință, nu am timp și pentru a o face, ar trebui să aibă la activul său, cel puțin lu­crările de higienă, dacă nu și de știință, pe care le am eui. Momentul când a găsit de cuviință să vor­bească, după opt luni de tăcere, și modul chiar cum o face, nu-I fac cinste. Primiți, vă rog, domnule redactor, asigurarea deosebitei mele stime. - Dr. C. Istrate. Cutia cu scrisori Primim următoarele spre publicare : Domnule l­ectaclor. In ziarul Lupta de la 21 și 22 Octombrie găsesc un articol, reprodus după Jurnalul din Iași și intitulat: „Fostul inspector școlar Is­­trati și Higiena­d­rului Lebell“. Acest articol conține numai neadevăruri, în­cepând de la faptul că ea ași fi dat: , O circu­lară confidențială, adresată directorilor de școli secundare, iscălita de d. C. Istrati, inspector al învățământului superior din țară, în care, în numele ministrului, cere eliminarea „...“ cât și„ restul așa ziselor argumente științifice, ce in­­seră în acest articol pamflet, scris* mai mult ca reclamă și spre a mă insulta, iată cum s’au petrecut faptele . La 26 Ianuarie 1894 mi s’a trimis din par­tea consiliului permanent, cu adresa No. 13, ca și in alte rânduri, spre cercetare, cărțile de­­igienă ale d-lor dr. I. Lebeli și d. Bravi­­ceanu. Raportul meu către ministru s’a depus la 4 Martie 1895. De atunci am văzut, acum două luni pe d. Lebell foarte supărat­, că nu i se primește cartea în școli și am căutat a face să vadă erorile pe cari în parte nici nu le înțelegea, ar­gumentând numai că așa a gă­sit în cutare carte germană. Am spus d-lui Lebell că nu are de­cât a cerceta stilul sigre­­u Buletin agricol, comercial și financiar Târgul de cereale. — Casa Mar­­morosch, Blank & Co. din Brăila ne co­munică următoarele: In Germania, Franța și Anglia timpul urmează a fi favorabil lucrărilor câmpului și a semănăturilor, și se crede că ameliorațiunea prețurilor va avea de consecință o sporire a supra­­feților cultivate cu grâu. In America seceta a împiedecat des­­voltarea semănăturilor din această toamnă. Primele dau rezultate inegale și cele mai târzii au răsărit prost și în mai multe părți trebuesc întoarse. Se comunică că suprafața semănată în toamna de față va fi cu mult inferi­oară celei din anul trecut. Seceta este generală și a bântuit mai ales în părțile care produc cantitățile cele mai însem­nate de grâu de toamnă. Și în Indii seceta a împiedicat lucră­rile și dacă nu plouă, semănăturile de toamnă nu se vor putea face. Tendința pe piețele din Anglia urmează a fi susținută fără ca afacerile să fi luat o mai mare desvoltare. Stockul din a­­nul de față este inferior celor din ultimii două ani și de­și sosiri­e în cursul săp­tămânei au fost ceva mai mari, nu se așteaptă expedițiuni însemnate pentru anul de față. Depozitele din America sunt însemnate și ar apăsa asupra prețurilor grânelor, dacă vânzătorii din Rusia nu ar urma să păstreze rezerva de până acum. In Rusia se crede că rezultatele re­coltei din 1895 vor fi inferioare preve­derilor și estimațiunilor oficiale. Afacerile sunt calme și fără schimbare în Frunții. Târgurile din Belgia și Olanda sunt susținute, dar calme. Săptămâna a fost în general mai slabă. Lichidațiunea de Octombrie fiind ter­minată, vînzătorii (baissiers) au început din nou a oferi și prețurile au slăbit. Grâul. Piața noastră s’a resimțit atât de slăbirea din afară cât și de’nume­roasele sosiri ce am avut în cursul săp­­tămânei. Transacțiunile au fost destul de active, dar pe prețuri în scădere cu 0,20­25 c. Am reperdut urcarea câștigată în ziua de 24(26 Octombrie a. c. Grânele bune sunt în special căutate și proporțional mai bine plătite Depozitul nostru visibil a crescut la Hect. 360000 apă și uscat și multe măr­furi sunt încă așteptate. Cotăm : Lb. 61|62 grâne fine curate fără mătură 9 20;40 „ 59|60 „ 2-4?|0 corpuri „ 8.60180 „ 58|59 „ 2-4 „ „ puțin mai 7­90; 8.10 „ 57|58 „ 8­ 10 „ „ matur. inf. 7.803 710 „ 56|57 „ 12-15 „ „ „ 6.801 7­00 Secară. Aproape fără schimbare, s’a plătit cu lei 725;30 marfa comuna din vagon. Lb. 54­­ 55 a obținut hector-ier 5 70190 I­­ „ 56,­s’371­a „ , „ 6 20­ 40 Sapd Porumb. Știrile din America urmează a descri recolta din anul acesta ca una din cele mai însemnate. Prețurile au slăbit în special­ pentru predări depărtate. Pe piața noastră marfa vechie lipsește, cea nouă se vinde după calitate și mai ales condițiune. S’a dat porumb comun cu totul de­fectuos cu Lei 670 până la Lei 700 va­gonul. Cel de condițiune mai bună a obținut până la Lei 750160. Portocaliu de bună condițiune a obținut Lei 850 vagonul și din magazie cu hector. sunt cumpărători pe prețul de lei 7­7. */4-Cuigantin. 2 operațiuni pe prețul de Lei 900 vagonul. Orz. Susținut cu tendință bună, masa țărănească s’a vîndut din vagon cu fr. 725­30 , de mașina de Lb. 44­45 Lei 4.65­85­1. , . .. 48150 . 3.10130 i Cele­ l’alte articole fară schimbare. Buletin Meteorologic CIhi­l septăminiei a 44-a (De Luni 28 Octombrie până Duminică 3 Noembrie 1895 st. n.) Clima septemânei ce trecurăm a fost mult recoroasă în toată țara. In Mol­dova de sus și părțile muntoase ale țărei, frigul s’a simțit mai bine La București Luni a fost cald și un timp foarte frumos; termometrul ajun­sese până la 27 ° C. Timpul răcoros aci s’a simțit încă de Mercur­, pronunțăndu-se din ce în ce până la sfârșitul săptămânei. Dumineca termo­metrul a ajuns la—0 ° 5. 1895 La Teiș (Dâmbovița) frigul în această zi s’a coborît­ la —9 °. In foarte multe localități din țară a fost îngheț în ultimele 2 zile. Mijlocia săptămânală al temperaturei la București a fost de 10 ° 9. Cerul­ a fost în general noros. Ultimele 2 zile au avut un cer senin și un timp prea frumos și liniștit. Cerul acoperit a fost Mercuri, Joi și Vineri. Soarele a stră­lucit numai Luni, Marți, Sâmbătă și Du­minică în total 24 ore­. La București a plouat Vineri puțin, în țară a plouat în mai multe zile. In Mol­dova de sus la Bicaz, Broșteni și Tg. Neamțului a nins. Vârfurile munților sunt acoperite cu zăpadă pretutindenea. Barometrul a variat foarte mult în cursul acestei săptămâni, având o dife­rență între extremele mijlocii zilnice de 22 milimetri. Brumă a fost în multe lo­calități din țară. Institutul meteorologic MUZICA și TEATRU In curând va debuta la Teatrul Lyric o companie franceză de operă­­ comică și operete. Se spune cel mai mare bine de compoziția trupei în care se observă d. Cabaret, bas, d. Nandes, tenor, d-ra Mau­­ger, mezzo-soprano, câte­ și trei cântăreți la Opera comică din Paris. Vom anunța în curând ziua și specta­colul primei reprezentațunk lnf FORMAȚIUNI . Cu începere de la 1 Noembre viitor, ziarul nostru se va vinde în toată țara cu 10 bani nu­mărul. Abonamentele se vor reducă precum urmează 1 Pe an..................30 lei „ șease luni . 18 „ „ trei luni. . . I” „ Aseară a avut loc, la clubul con­stituțional, întrunirea partidului con­­stituțional-conservator. Au asistat mai mult de o sută membrii și delegați din provincie. întrunirea a avut un succes de­săvârșit. A luat cuvântul d. P.­P. Carp. După ce a explicat pe scurt cauzele retragerea guvernului conservator, a îndemnat pe toți partizanii­­ sale la o luptă energică în contra colecti­viștilor, luptă care va fi dusă în cele mai strânse legături cu partidul con­servator. D. Carp a adăugat că par­tidul constituțional va lucra în cea mai perfectă înțelegere și concordie cu partidul conservator. D. Carp a enumerat apoi toate re­formele săvârșite de fie­care din mi­niștri care au făcut parte din cabi­netul din urmă și, sfârșind, a reco­mandat tuturor membrilor partidului să nu dea loc la nici o disidență, nemulțumire sau chestie personală în relațiunile partidului constituțio­nal cu partidul conservator. Discursul d-lui P. P. Carp a fost mereu întrerupt de aplauze unanime. A mai pronunțat câte­va cuvinte și d. M. Ghermani, rugând pe dele­gații din provincie ca să comunice imediat comitetului electoral din ca­pitală toate ingerințele și actele ar­­britrare ale guvernului și funcționa­rilor sei. S’a ales apoi un comitet central electoral compus din următoarele persoane: Al. Marghiloman, Menelas Ghermani, V. Bratianu, T. Maiorescu, C. Arion, G. Dobrescu, General Horbatzki și D. A. Laurian. Comitetul acesta se va pune în contact cu comitetul central electo­ral al partidului conservator. Monitorul Oficial de astă­zi pu­blică decretele pentru numirea d-lor Em. Porumbaru, colonel Grigore Crăi­­niceanu, Mihail Ferichici și Ștefan Fălcoianu ca membri în consiliul de administrație al căilor ferate, în locul d-lor Gr. Cerchez, general I. Laho­­vari, Leonida Paciurea și­ Titu Ma­iorescu, demisionați. Monitorul Oficial povestește azi, sub formă de comunicat, că d. Fleva­n a înlocuit, afară de un mic număr din funcționarii polițiilor, de­cât 41 de slujbași în care intră 32 de pre­fecți. Cât despre consiliile comunale adaugă comunicatul, „cele disolvate

Next