Timpul, octombrie 1895 (nr. 219-242)

1895-10-28 / nr. 240

No. 240 TIMPUL 28 OCTOMBRE acum sunt încă întunecoase. Eri o de­­­­reșă ne­ spunea că conținutul decretului lasă îndoeli asupra punctului dacă mo­ratoriul se aplică și afacerilor de mărfuri și că se așteaptă o interpretare sau vezi o ordonanță de execuțiune pentru ca lumea să se poată orienta. Nu ar fi, în adevăr, reu ca guvernul otoman să se gră­bească a împrăștia îndoelile și a limpezi situația—dacă se mai poate limpezi. O corespondență din Salonic procură oare­care lămuriri asupra moratoriului. Iată-le . Motivul exterior al moratorului au fost perderile enorme la bursa din Ga­­lată în urma speculațiunii exagerate în acțiuni de ale minelor de aur, în valori turcești și efecte locale, între care acțiu­nile Tombak, ale fabricelor de țigarete, ale societăților de asigurare și regiei tutunurilor. Acum zece zile toți agenții de change declar­ară că nu sunt în stare să facă fața angajamentelor lor, dacă Banca Otomană nu le va veni într’ajutor. Banca Otomană se declară gata să in­­tervie pentru ca plata diferințelor să se poată face treptat în câte­va luni. Nu­mai așa s’a evitat falimentul în masă la bursa din Galata. In timpul acesta însă, Banca Otomană însă­și a fost încolțită de un tun la casele ei de plată. In termeni financiari­­ run însemnează un asalt al publicului care cere schimbarea bancnotelor în mo­nedă de aur. Banca Otomană nu a fost însă preparată pentru așa un run, căci la un moment dat aurul s’a isprăvit, așa că a trebuit să gint biletele prezin­tate,ramburseze în ar­dei pare că trebue să căutăm origina moratoriului, menit să împiedice o zdrun­cinare totală a Băncii Otomane. * * * Agenția Română ne transmite știrile telegrafice următoare: Constantinopol, 6 Noembre La Bursă nu sunt afaceri. — Aceasta este o consecință a moratoriului Banca Otomană continuă să plătească biletele sale de bancă. Monetăria ne­putând bate de­cât 15000 lire pe zi, Banca Otomană, Creditul Lio­­nez și Creditul otoman, s’au înțeles spre a se servi în loc de lire turcești de na­poleoni și de lire sterline. Constantinopol, 6 Noembre. Comitetul bursei a hotărît cursurile rentei la 24, al loturilor turcești la 120 și al Regiei la 1910. Valorile locale nu sunt cotate ; compensațiunile nu sunt fi­xate ; sindicatul proiectat nu s-a format. Paguba actuală a Băncii Otomane se urcă la 200,000 lire aproape. Ea posedă și are în depozit pentru aproape 2,000,000 de valori locale. Schimbul bancnotelor continuă. Creditul Lionez și Societatea o­­tomană au deschis de asemenea ghișeu­­rile lor. Regia a ordonat sucursalelor sale din provincie să primească banc­notele. Știrea după care banca ‘va cere cur­sul’ forțat nu e confirmată încă. Publicul acuză în mod general pe un funcționar înalt al Băncii de speculați­­uni care au adus încurcăturile actuale. Retragerea sa se consideră ca inevitabilă după creză,­tor al învățământului primar și normal-­­ primar; Christu I. Negoescu, din postul de di­rector al învățământului primar și nor­­mal-primar; și Virgil Arion din postul de director la Banca Națională din partea guvernului;­­X­­I * * D. C. Meissner, inspectoral-general al­ învățământului primar și normal-primar, a fost însărcinat a ține locul de director al acelui învățământ până la numirea ti­tularului. D. Meissner a fost autorizat a încu­viința și aproba cheltueli în numele mi­nistrului, a rezolva toate cestiunile și semna ordonanțele de plată pentru ser­viciile pendinte de direcțiunea învăță­mântului primar și normal­ primar, în li­mitele creditelor ce sunt deschise prin budget și deosebite legi, conform dispo­­zițiunilor legei comptabilităței generale a Statului. *­­tt * S’a aprobat prin decret regal ca drumul ce merge din calea națională Tecuciu- Galați, la podul de fer peste Siret la Nă­moloasa, să fie clasificat între drumurile­­ vicinale ale județului Tecuciu. •X­ *-X­Un frumos obiceiu străvechin. Corporația brașovenilor din capitală, represintată prin ’ negustorii fruntași G. Drăghiceanu, D. Popescu, I R. Boroș, V. Orghidan, Dimitrie Popescu, etc., au săr­bătorit, printr’un parastas, ziua de S-tu Dumitru, patronul breaslei. După serviciul divin oficiat la mitro­polie de către S. S. arhiereul Calistrat Orleanu, un mare număr de negustori de frunte s’au întrunit în magasinul d-lui G. Drăghiceanu unde s’a servit o mică corațiune. S’au ridicat toasturi pentru prosperi­tatea negoțului și pentru propășirea ge­nerală a țărei. * *­­M­ULTIM CUVENT O evreică își trimite pe cei trei copii să se joace la marginea Dunării. — Morți, strigă ea celui măi mare, vezi să nu cază Iu­g în Dunăre. — Bine mamă, dar de ce nu zici să bag de seamă de Ș­oim, că e mai mic ? — Nu vezi, măgarule, că Iu­g are haine noui? Moș­ Neagu. ȘTIRILE ZILEI Prin decret regal de ministru al lucrărilor publice a fost autorizat să încheie con­tract cu societatea Veneta pentru exe­cutarea lucrărilor pentru prelungirea pe­­reului din portul Turnu-Severin pe suma de lei 203.621,­­1banî 25, cât a rezultat la licitațiune­a ținută. * * * D. ministru de interne a autorizat pe d. dr. Felix directorul general serviciu­lui sanitar: . A face numirile și revocările necesare privitoare la personalul sanitar inferior, precum sub-chirurgi, vaccinatori, agenți sanitari, moașe și revisori de vite, în zona preventivă. A aproba încheierile comisiunei vete­rinare pentru despăgubirile proprietarilor ale căror animale, fiind constatate bol­nave de răpciugă, se ucid; A semna ori-ce contracte privitoare la serviciul sanitar, pentru cari se va mij­loci prealabila aprobare ; A subscrie certificatele de călătorie pe calea ferată liberate personalului sanitar în interesul serviciului •X­ * D. Nicolae Iorga, doctor în filosofie de a universitatea din Leipzig, a fost nu­mit, în urma concursului depus în Oc­­tombre a. c. la universitatea din Iași, și la recomandațiunea juriului examinator, profesor cu titlu provizoriu, pe ziua de 1 Noembre 1895, la catedra de istorie me­die și­ modernă de la facultatea de litere și filosofie din București, unde funcționa ca suplinitor. D-șoara Maria Alevra, licențiată în­ știin­­țele istorice filosofice de la facultatea de litere din Iași, a fost numită, în urma concurs­ului depus și a recomandațiunei juriului examinator, profesoară cu titlul provizoriu, pe ziua de 1 Noembre a. c., la catedra de filosofie și pedagogie de la externatul secundar de fete din Bârlad *­­X­* Prin Monitorul Oficial de erî ministerele respective au făcut cunoscut că s’au pri­mit demisiunile d-lor: Ion I. Nenițescu din postul de inspec­ ÎNTÂMPLĂRI Drama din Constanța.­­ Am dat știrea ca deună zi pe la orele 7 și jum. p. m. o dramă teribilă s’a petrecut în Constanța pe strada Mangaliei lângă caf­neaua cârciumă a lui Leo­­nida, de lângă cuartierul de prostituție. Iată, după un confrate, câte­va amănunte: Doaă tineri greci, camarazi de armata greacă, anume Haralambie Comnide și Nicolache Atha­­nasiu Dombriadi, unul croitor pe strada Traian No. 5, și cel­ l’au­ fost cafegiii, se dușmă­neai! Îngrozitor unul pe altul, nu se știe de ce. In acea seară cel din urmă, Nicolache, a­flându-se cu mai mulți prieteni în cârciuma numită, iese dintr’unsa singur, îndreptându-se spre casele de prostituție, dar nu face câți­va pași și e lovit de un glonț de revolver pe la spate, care-­l trântește la pământ. La sgomotul făcut, ei cei din cârciumă și tre­cătorii văd fugir.d­in stradă pe împușcător care ține încă revolverul în mână. Lumea alergând după densul, urmăritul Ha­­ralambia, un băiat frumos numai de 24 ani, își trage un g­ente în piept, dar neisbutind se o­­prește și își trage al douilea glonte sub bărbie, căzând ’imendiat mort pe f­oc, îndată au intervenit poliția și cu procurorul care au trimis pe Nicolache la spital. Nu se crede că va scăpa cu viață, glonțul străbătân­­du-i corpul. Afară de dușmănia veche dintre ei, trebue să fie la mijloc și o cauză ocazională, gelozia din pricina vre­unei femei, de care sunt pline localele de cârciumă în toate serile. FELURIMI Avocații enge­zi renumiți. — In lumea întreagă nu se prețuesc atât de mult avocații ca în Anglia. Dovadă este avocatul Carol Russel, care s-a distins în procesul pescarilor din Fund­­landa nouă. El are un venit anual de 500.000 lei. Avocații Webster, Richard și Clarke Eduard au un venit mai mic, dar, totuși și ei câștigă pe an câte 400.000 lei. O colonie­­ le fu­m­i — Reprezen­tantele cele mai înfocate americane ale emanciparea femeilor au de gând să în­temeieze în Oswego, lângă New-York o ast­fel de colonie, din care să fie excluși toți bărbații. In fruntea acestei mișcări stă d-rul Ma­ria Walker. In colonie vor fi numai fe­mei, și toate oficiile vor fi ocupate nu­mai de ele. Ori­ce ființă, care va semăna câtuși de puțin unul bărbat, va fi exilată de a­­colo. Membre în societate vor fi femei de la 15—35 ani, și numai acele cari sunt dușmane ale amorului și ale căsă­toriei. Ele se vor ocupa cu tot felul de ces­­tiuni științifice și literare. Scopul acestei mișcări este de a crea și forma femei perfecte. Vocea animalelor.­ Dintre toate ani­malele cunoscute, vocea leului se aude la o depărtare mai mare Comparând pu­terea vocei la diferitele animale, după leu urmează hiena, cucuvaia, apoi pan­tera și șacalul. Vocea măgarului se aude de 50 de ori mai tare de­cât cea a pi­­sicei, a pisicei de 13 ori mai tare ca a câinelui. Este de amintit, că este de ne­f­­ --------------------------------------­crezut cum s’a auzit vocea epure’ui, a animalului celui mai fricos, la o depăr­tare mai mare ca a pisicei sau a câi­nelui. încălzirea unui teatru cu electrici­tate.—O încercare de încălzire cu elec­tricitate s’a făcut iarna trecută la Lon­dra, la teatrul Vaudeville și rezultatele au fost pe cât se pare satisfăcătoare. Două­zeci de acumulatori au fost așe­zați în locuri anumite în teatru lângă radiatori conținând materii reți conducă­­­toare de electricitate. Aceste materii se încălzesc când curentul trece și produc căldură prin radiare ; această căldură este ast­fel distribuită în sală . Fie­care radiator este indepedent de­­ cel­l­alt­ și poate fi lăsat sau pus în co­­­municație cu curentul electic ; ei se în­călzesc la 60 ° aproape. Efectul este imediat ca în toate apa­ratele bazate pe radiare, regularea lor se obține făcând să varieze intensitatea cu­rentului. Încălzirea întregei săli nu a costat de­cât­e­1. 33 b. pe oră, ceea­ ce ar fi un preț foarte scăzut pentru instalațiuni de așa natură. Tunelul Simplon . Tunelul Simplon se va începe anul viitor, conform planu­rilor hotărîte definitiv de o comisiune spec­ală. Engineering dă asupra lui urmă­toarele detalii: Vor fi două­ tuneluri paralele, fie­care de căte 20 km. lungime. Intervalul între tunele va fi de lm. 40 și din 200m.­ga­­lerii­e vor fi legate între ele. Unul din tunele va servi la ventilare numai, cât timp importanța traficului nu va cere terminarea lui. Se va put­ea, cu această dispoziție, menține temperatura de 25 °, pe când, cu ocazia săpărei tunelului Saint-Gothard, temperatura era de 37 °. Al doilea tunel se va întrebuința și la transportul materialelor. Se crede că tunelul se va termina în cinci ani și jumătate adică cu trei ani mai puțin de­cât Saint-Gothard, deși tu­nelul e mai lung cu 4—5 km. Cheltuiala este evaluată la 45 milioane și jumătate. Drumurile de fer Germane. — Sta­tistica oficială a drumurilor de fer ger­mane dă pentru anul 1893 — 94 urmă­toarele cifre: Lungimea de exploatare 4.378.268 k­m. Numărul locomotivelor. . . 15.715 „ „ vag­ de călători . 29.675 „ „ „ mărf, și bag. 314.407 „ „ „ de poștă. . . 1.996 „ Venituri totale . . . 1.758 978 397 leî 1 ° Călători și bagaje 480.879.254 „ sau la­n­ț.............................­ . 2.748 „ Venit chirom­­etric.................. 11.262 „ Numerul călătorilor . 521.479.450 „ 2 ° Mărfuri.............. 1.192 567.386 „ Ia "10.........................................6.791 „ Venit chilometric.................. 27.561 „ Tone transportate. . . 241 389.427 „ Cheltueli de exploat. 1.073 582 480 „ Excedentul veniturilor 685.385.409 „ la ° 1” din venitul brut . . . 3.897 „ Pe khilometru............... . . 15­ 984 „ Numărul accidentelor .... 5.541 „ Din care deralăm­................. . 444 „­legerile libere ale d-lui N. Fleva vor rămânea libere numai pe hârtie.“ Adăugăm la acestea dizolvarea a 16 consilii comunale, schimbarea a 400 de funcționari, înlocuirea, în mod ilegal, a întregei poliță comunale din Bucu­rești, amenințarea primarului de la Mi­­zil pentru că a vorbit cu d. Al. Mar­ghiloman, și i­nsultarea prefecților asu­pra candidaturilor, și tabloul alegerilor „libere“ este complect. Curtea de apel din București a acordat d-lui Bosie un termen de 8 zile pentru a produce actele cu care să dovedească cum că are stagiul de avocat. D. Teodor Iamandi, procuror pe lângă tribunalul de Iași, și-a dat demisia pentru a-și pune candida­tura la viitoarele alegeri. D. Mândru, procuror general de pe lângă Curtea de apel din Iași, a fost chemat, scrie Jurnalul, de d. Stătescu, ministrul justiției, spre a decide la ce secție va trebui să cază procesul Brening. D. Petre Grădișteanu persecutat de colectiviști. Pentru a împedica pe d. Grădiș­teanu de a se amesteca în alegeri și de a discuta candidaturile, guvernul a propus ca în comitetul electoral să nu figureze membrii comisiei interi­mare din București. Și cu toate acestea, d. Grădișteanu e mulțumit, zice-se. D-ni. D. Sturdza și Stătescu au ajuns de un ciocnism revoltător. De când s au făcut miniștri, acești doui luceferi ai colectivităței nu mai primesc pe nimeni nici acasă, nici chiar la minister. Sute de colectiviști cari vin din pro­vincie pentru a vorbi d-lor Stătescu și Sturdza de candidaturile lor, gă­sesc ușile închise. Dar și persoanelor particulare li se întâmplă acelaș lucru. Așa, distinsul avocat Chebapcea voind alaltă era să vază pe d. Stă­tescu, i s’a răspuns de către fecio­rul acestuia că d. ministru nu pri­mește mojici. D. Chebapcea a trebuit să plece față­ cu lozinca cerberului d-luî Stă­tescu, dar plecând ’șî-a făcut reflec­țiile în mod nu tocmai discret. In urma unui incident petrecut la Brăila între d-nii I. Suditu și G. Cavadia, cel dinteiu a trimis mar­tori celui din urmă. D-nii Ștefan Economu și C. Georgescu, martorii d-luî Suditu, s’au pus în raport cu d-nii G. O. Basarabianu și I. Giu­­vara. In primul moment martorii au căzut de acord că satisfacție se cu­vine d-lui I. Suditu și că arma va fi spada. Mai în urmă, însă, mar­torii d lui Cavadia au revenit asupra primei hotărîri și au cerut să se treacă în procesul-verbal că motivul duelului este nu cel discutat, ci un altul petrecut cu mult înainte. In așa condiții, martorii n’au pu­tut cădea de acord și incidentul a rămas netranșat. Iată, în această privință, scrisoa­rea ce ne trimite d. I. Suditu: LITERE, ARTE ȘI ȘTIINȚE Anunțăm cu plăcere cititorilor noștri, că astăzi a apărut al 33-lea număr al spi­ritualei reviste Moș Teacă, a confratelui Anton Bacalbașa. Recomandăm cu stăruință numeral a­­cesta, în care se tratează toate chestiile de actualitate cu un umor admirabil. ---------------------------------------------------------­ MUZICA și TEATRU Mâine, Sâmbătă 28 Octombre, pentru benificiul artistului Eraolio Rossi, și pen­tru jubi­lul de 50 ani de carieră artis­tică, se va reprezenta Hamlet. * *­­X­Joi, 2 Noembrie 1895, va avea loc în palatul Ateneului primul concert dat de celebrul pianist Alfred Grünfeld. Al douilea concert va avea loc Dumi­necă 5 Noembre. ----------------------■“=•xrms»-o­ .«KSK ®»«----------------------­ 1895 Jurnalul din Iași ne aduce știrea că tribunalul de Iași a hotărît Luni punerea sub curatelă a­­ lui Jorj Scorțescu, în urma cererii erezilor Weiss, cărora le datorează suma de­­ 32.000 de lei. Toate veniturile moșiei Izvoarele au fost sechestrate. Scorțescu nu mai are dreptul să incaseze nici un ban din veniturile acestei moșii. O altă cerere de aceiași natură va fi în curând desbătută la secția MI­. D. dr. Filipescu a cerut de aseme­nea numirea unui curatore, pentru datorii de mai bine de 80.000 lei. După informațiunile Voinț­a, în cu­­rând va fi disolvat și consiliul co­munal al orașului Ploești. In capul comisiei interimare va fi­gura — spre nemulțumirea tuturor geanabeților mari și mici — d. Gh. lonescu, bancher. Mișcarea proiectată de d. Dimitrie Sturdza în personalul legațiunilor din străinătate s’a amânat până după alegeri. Mai multe ziare continuă a vorbi de 40 de demisiuni de la clubul conservator. Desmințim din nou această aser­țiune și afirmăm că nu au demisio­nat de­cât patru sau cinci membri. Redacția și administrația ziarului­­ nostru s’a mutat în Strada Acade­miei No. 16. INFORMA? IUNI­A Cu începere de la 1 boember viitor, ziarul nostru se va viside în toată țara cu 10 bani nu­mărul. Abonamentele se vor reduce precum urmează: Pe an..................30 lei „ șease luni . 18 „ „ trei luni. . . IO „ Declarații pentru „aleg­ri libere“ : Am spus alaltăeri că d. Nicolae Fleva, întrebat de un fost deputat de Futna cât de libere vor fi alegerile, a răspuns: — Cat se poate în țara romă­nească. D. Sturdza, în întrunirea ce s'a ținut alaltăeri la club, a zis că partidul nu trebue să doarmă, ci să muncească, căci alegeri libere nu se pot face în țara românească. 1 D. Petre Grădișteanu a spus că „a­ Domnule Redactor, In urma­­ unui incident petrecut între mine și d-nul G. Cavadia, sub­semnatul trimițindu-î martori spre a’î cere satis­­facțiune, d-sa ați găsit de cuviință sa re­fuze a eși pe teren. Ve înaintez dar, pe lângă aceasta pro­cesul-verbal dresat de martorii mei în această afacere, rugându-ve să bine-voițî a îî da publicitate în coloanele stimabi­lului d­v. jurnal pentru ca opinia pu­blică să vază că multă dreptate a avut răposatul C. Fleva când au zis că acest d-nu este grec de origină, român de in­teres și spaniol de fanfaronadă; cu acestă ocazie eu adaug că d. Cavadia este și poltron. Primiți vă rog.. d-le redactor, încredin­țarea deosebitei mele considerați uni. I. Suditu. Din com. Cârtojanî, jud. Vlașca, ni se scrie că Marți s’a găsit pe moșia Adunați - Brutești cadavrul locuitorului Dragomir Dicu Guică, pân­­darul d-lui Grăjdănescu. Sub-prefectul plășea a anunțat ime­diat parchetul de Vlașca, care a și plecat în localitate pentru a cerceta. Cărți și Reviste D. Ștefan C Hepites, activul director al institutului meteorologic și al servi­ciului central de măsuri și greutăți, a scos zilele acestea de sub tipar Analele Institutului meteorologic al României. Pentru oamenii de specialitate aceste anale sunt de o deosebită însemnătate. *­­X * In curând va apare de sub tipar în tipografia Universului, Exilu­i Românilor în Rusia, cu testamentul lui Petra 1­iu cel mare și alte acte inedite relative la politica Rusiei în România și orient, de I. G. Valentineanu. EDIȚIA A TREIA TELEGRAME Situația din Creta Atena, 7 Noembre. Marele Vizir anulând diferite voturi ale adunarii cretene, mai miclți deputați creteni s’au întrunit pentru a decide ceea ce este de făcut. Atena, 7 Noembre. In urma ultimelor știri din Creta, șefi teni cari locuesc în Atena au luat hotărîri ere însemnate și secrete pe care le-au comu­nicat compatrioților lor din Creta.­­ Situația în insulă este neliniștitoare. Fozițiunea guvernatorului pare zdrunci­nată. Noul cabinet turc­sc Constantinopol, 7 Noembre. Hatil-Rifaat-pașa, ministru de interne, este numit mare Vizir. Sunt numiți miniștrii : Ju­­stiția : Abdurayman-pașa, guvernator din Andrianopol; Afacerile străine : Tewfir-pașa, ambasa­dor la Berlin ; Interne: Mamdun-pașa, guvernatorul Angorei. Comerțul și lucrările publice : Mahmud­­pașa fostul guvernator al Cretei. Finanțe: Sabry-bey, șeful comptabili­­tății generale Fără portofo­liu: Aarifi pașa, fost amba­­­­sador la Viena;­ Președinte al consiliului de stat: Said­­pașa, fost ministru al afacerilor străine. Foștii miniștrii: de resbel, marină, ev­­kai­, instrucția publică precum și marele ma­stru al artileriei sunt menținuți în posturile lor. Mustrările Puterilor Constantinopol, 7 Noembre Azi, ambasadorui au făcut Porții în mod verbal ultimele lor mustrări. Numai dra­gomanul ambasadei Franței, reprezentând pe d. Cambon, a lăsat copie. Ambasadorii reamintesc Porții măcelurile creștinilor din Siria în 1860 și întreabă ce măsuri își pro­pune să ia guvernul otoman pentru a pre­veni primejdiile. 4 * ȘTI­RI MĂRUNTE D. V. A. Urechiă, profesor la facultatea de litere din capitală, își începe cursul de istoria și literatura Românilor Luni, 30 Octombre, la orele 4 p. m. în sala No. 4. D. Urechiă va face anul acesta istoria perioadei de la 1806 până la re­gulamentul organic cu documente inedite

Next