Timpul, octombrie 1895 (nr. 219-242)
1895-10-28 / nr. 240
No. 240 TIMPUL 28 OCTOMBRE acum sunt încă întunecoase. Eri o dereșă ne spunea că conținutul decretului lasă îndoeli asupra punctului dacă moratoriul se aplică și afacerilor de mărfuri și că se așteaptă o interpretare sau vezi o ordonanță de execuțiune pentru ca lumea să se poată orienta. Nu ar fi, în adevăr, reu ca guvernul otoman să se grăbească a împrăștia îndoelile și a limpezi situația—dacă se mai poate limpezi. O corespondență din Salonic procură oarecare lămuriri asupra moratoriului. Iată-le . Motivul exterior al moratorului au fost perderile enorme la bursa din Galată în urma speculațiunii exagerate în acțiuni de ale minelor de aur, în valori turcești și efecte locale, între care acțiunile Tombak, ale fabricelor de țigarete, ale societăților de asigurare și regiei tutunurilor. Acum zece zile toți agenții de change declarară că nu sunt în stare să facă fața angajamentelor lor, dacă Banca Otomană nu le va veni într’ajutor. Banca Otomană se declară gata să intervie pentru ca plata diferințelor să se poată face treptat în câteva luni. Numai așa s’a evitat falimentul în masă la bursa din Galata. In timpul acesta însă, Banca Otomană însăși a fost încolțită de un tun la casele ei de plată. In termeni financiari run însemnează un asalt al publicului care cere schimbarea bancnotelor în monedă de aur. Banca Otomană nu a fost însă preparată pentru așa un run, căci la un moment dat aurul s’a isprăvit, așa că a trebuit să gint biletele prezintate,ramburseze în ardei pare că trebue să căutăm origina moratoriului, menit să împiedice o zdruncinare totală a Băncii Otomane. * * * Agenția Română ne transmite știrile telegrafice următoare: Constantinopol, 6 Noembre La Bursă nu sunt afaceri. — Aceasta este o consecință a moratoriului Banca Otomană continuă să plătească biletele sale de bancă. Monetăria neputând bate decât 15000 lire pe zi, Banca Otomană, Creditul Lionez și Creditul otoman, s’au înțeles spre a se servi în loc de lire turcești de napoleoni și de lire sterline. Constantinopol, 6 Noembre. Comitetul bursei a hotărît cursurile rentei la 24, al loturilor turcești la 120 și al Regiei la 1910. Valorile locale nu sunt cotate ; compensațiunile nu sunt fixate ; sindicatul proiectat nu s-a format. Paguba actuală a Băncii Otomane se urcă la 200,000 lire aproape. Ea posedă și are în depozit pentru aproape 2,000,000 de valori locale. Schimbul bancnotelor continuă. Creditul Lionez și Societatea otomană au deschis de asemenea ghișeurile lor. Regia a ordonat sucursalelor sale din provincie să primească bancnotele. Știrea după care banca ‘va cere cursul’ forțat nu e confirmată încă. Publicul acuză în mod general pe un funcționar înalt al Băncii de speculațiuni care au adus încurcăturile actuale. Retragerea sa se consideră ca inevitabilă după creză,tor al învățământului primar și normal- primar; Christu I. Negoescu, din postul de director al învățământului primar și normal-primar; și Virgil Arion din postul de director la Banca Națională din partea guvernului;XI * * D. C. Meissner, inspectoral-general al învățământului primar și normal-primar, a fost însărcinat a ține locul de director al acelui învățământ până la numirea titularului. D. Meissner a fost autorizat a încuviința și aproba cheltueli în numele ministrului, a rezolva toate cestiunile și semna ordonanțele de plată pentru serviciile pendinte de direcțiunea învățământului primar și normal primar, în limitele creditelor ce sunt deschise prin budget și deosebite legi, conform dispozițiunilor legei comptabilităței generale a Statului. *tt * S’a aprobat prin decret regal ca drumul ce merge din calea națională Tecuciu- Galați, la podul de fer peste Siret la Nămoloasa, să fie clasificat între drumurile vicinale ale județului Tecuciu. •X *-XUn frumos obiceiu străvechin. Corporația brașovenilor din capitală, represintată prin ’ negustorii fruntași G. Drăghiceanu, D. Popescu, I R. Boroș, V. Orghidan, Dimitrie Popescu, etc., au sărbătorit, printr’un parastas, ziua de S-tu Dumitru, patronul breaslei. După serviciul divin oficiat la mitropolie de către S. S. arhiereul Calistrat Orleanu, un mare număr de negustori de frunte s’au întrunit în magasinul d-lui G. Drăghiceanu unde s’a servit o mică corațiune. S’au ridicat toasturi pentru prosperitatea negoțului și pentru propășirea generală a țărei. * *MULTIM CUVENT O evreică își trimite pe cei trei copii să se joace la marginea Dunării. — Morți, strigă ea celui măi mare, vezi să nu cază Iug în Dunăre. — Bine mamă, dar de ce nu zici să bag de seamă de Șoim, că e mai mic ? — Nu vezi, măgarule, că Iug are haine noui? Moș Neagu. ȘTIRILE ZILEI Prin decret regal de ministru al lucrărilor publice a fost autorizat să încheie contract cu societatea Veneta pentru executarea lucrărilor pentru prelungirea pereului din portul Turnu-Severin pe suma de lei 203.621,1banî 25, cât a rezultat la licitațiunea ținută. * * * D. ministru de interne a autorizat pe d. dr. Felix directorul general serviciului sanitar: . A face numirile și revocările necesare privitoare la personalul sanitar inferior, precum sub-chirurgi, vaccinatori, agenți sanitari, moașe și revisori de vite, în zona preventivă. A aproba încheierile comisiunei veterinare pentru despăgubirile proprietarilor ale căror animale, fiind constatate bolnave de răpciugă, se ucid; A semna ori-ce contracte privitoare la serviciul sanitar, pentru cari se va mijloci prealabila aprobare ; A subscrie certificatele de călătorie pe calea ferată liberate personalului sanitar în interesul serviciului •X * D. Nicolae Iorga, doctor în filosofie de a universitatea din Leipzig, a fost numit, în urma concursului depus în Octombre a. c. la universitatea din Iași, și la recomandațiunea juriului examinator, profesor cu titlu provizoriu, pe ziua de 1 Noembre 1895, la catedra de istorie medie și modernă de la facultatea de litere și filosofie din București, unde funcționa ca suplinitor. D-șoara Maria Alevra, licențiată în științele istorice filosofice de la facultatea de litere din Iași, a fost numită, în urma concursului depus și a recomandațiunei juriului examinator, profesoară cu titlul provizoriu, pe ziua de 1 Noembre a. c., la catedra de filosofie și pedagogie de la externatul secundar de fete din Bârlad *X* Prin Monitorul Oficial de erî ministerele respective au făcut cunoscut că s’au primit demisiunile d-lor: Ion I. Nenițescu din postul de inspec ÎNTÂMPLĂRI Drama din Constanța. Am dat știrea ca deună zi pe la orele 7 și jum. p. m. o dramă teribilă s’a petrecut în Constanța pe strada Mangaliei lângă cafneaua cârciumă a lui Leonida, de lângă cuartierul de prostituție. Iată, după un confrate, câteva amănunte: Doaă tineri greci, camarazi de armata greacă, anume Haralambie Comnide și Nicolache Athanasiu Dombriadi, unul croitor pe strada Traian No. 5, și cel l’au fost cafegiii, se dușmăneai! Îngrozitor unul pe altul, nu se știe de ce. In acea seară cel din urmă, Nicolache, aflându-se cu mai mulți prieteni în cârciuma numită, iese dintr’unsa singur, îndreptându-se spre casele de prostituție, dar nu face câțiva pași și e lovit de un glonț de revolver pe la spate, care-l trântește la pământ. La sgomotul făcut, ei cei din cârciumă și trecătorii văd fugir.din stradă pe împușcător care ține încă revolverul în mână. Lumea alergând după densul, urmăritul Haralambia, un băiat frumos numai de 24 ani, își trage un gente în piept, dar neisbutind se oprește și își trage al douilea glonte sub bărbie, căzând ’imendiat mort pe foc, îndată au intervenit poliția și cu procurorul care au trimis pe Nicolache la spital. Nu se crede că va scăpa cu viață, glonțul străbătându-i corpul. Afară de dușmănia veche dintre ei, trebue să fie la mijloc și o cauză ocazională, gelozia din pricina vreunei femei, de care sunt pline localele de cârciumă în toate serile. FELURIMI Avocații engezi renumiți. — In lumea întreagă nu se prețuesc atât de mult avocații ca în Anglia. Dovadă este avocatul Carol Russel, care s-a distins în procesul pescarilor din Fundlanda nouă. El are un venit anual de 500.000 lei. Avocații Webster, Richard și Clarke Eduard au un venit mai mic, dar, totuși și ei câștigă pe an câte 400.000 lei. O colonie le fumi — Reprezentantele cele mai înfocate americane ale emanciparea femeilor au de gând să întemeieze în Oswego, lângă New-York o astfel de colonie, din care să fie excluși toți bărbații. In fruntea acestei mișcări stă d-rul Maria Walker. In colonie vor fi numai femei, și toate oficiile vor fi ocupate numai de ele. Orice ființă, care va semăna câtuși de puțin unul bărbat, va fi exilată de acolo. Membre în societate vor fi femei de la 15—35 ani, și numai acele cari sunt dușmane ale amorului și ale căsătoriei. Ele se vor ocupa cu tot felul de cestiuni științifice și literare. Scopul acestei mișcări este de a crea și forma femei perfecte. Vocea animalelor. Dintre toate animalele cunoscute, vocea leului se aude la o depărtare mai mare Comparând puterea vocei la diferitele animale, după leu urmează hiena, cucuvaia, apoi pantera și șacalul. Vocea măgarului se aude de 50 de ori mai tare decât cea a pisicei, a pisicei de 13 ori mai tare ca a câinelui. Este de amintit, că este de nef --------------------------------------crezut cum s’a auzit vocea epure’ui, a animalului celui mai fricos, la o depărtare mai mare ca a pisicei sau a câinelui. încălzirea unui teatru cu electricitate.—O încercare de încălzire cu electricitate s’a făcut iarna trecută la Londra, la teatrul Vaudeville și rezultatele au fost pe cât se pare satisfăcătoare. Douăzeci de acumulatori au fost așezați în locuri anumite în teatru lângă radiatori conținând materii reți conducătoare de electricitate. Aceste materii se încălzesc când curentul trece și produc căldură prin radiare ; această căldură este astfel distribuită în sală . Fiecare radiator este indepedent de cellalt și poate fi lăsat sau pus în comunicație cu curentul electic ; ei se încălzesc la 60 ° aproape. Efectul este imediat ca în toate aparatele bazate pe radiare, regularea lor se obține făcând să varieze intensitatea curentului. Încălzirea întregei săli nu a costat decâte1. 33 b. pe oră, ceea ce ar fi un preț foarte scăzut pentru instalațiuni de așa natură. Tunelul Simplon . Tunelul Simplon se va începe anul viitor, conform planurilor hotărîte definitiv de o comisiune specală. Engineering dă asupra lui următoarele detalii: Vor fi două tuneluri paralele, fiecare de căte 20 km. lungime. Intervalul între tunele va fi de lm. 40 și din 200m.galeriie vor fi legate între ele. Unul din tunele va servi la ventilare numai, cât timp importanța traficului nu va cere terminarea lui. Se va putea, cu această dispoziție, menține temperatura de 25 °, pe când, cu ocazia săpărei tunelului Saint-Gothard, temperatura era de 37 °. Al doilea tunel se va întrebuința și la transportul materialelor. Se crede că tunelul se va termina în cinci ani și jumătate adică cu trei ani mai puțin decât Saint-Gothard, deși tunelul e mai lung cu 4—5 km. Cheltuiala este evaluată la 45 milioane și jumătate. Drumurile de fer Germane. — Statistica oficială a drumurilor de fer germane dă pentru anul 1893 — 94 următoarele cifre: Lungimea de exploatare 4.378.268 km. Numărul locomotivelor. . . 15.715 „ „ vag de călători . 29.675 „ „ „ mărf, și bag. 314.407 „ „ „ de poștă. . . 1.996 „ Venituri totale . . . 1.758 978 397 leî 1 ° Călători și bagaje 480.879.254 „ sau lanț............................. . 2.748 „ Venit chirometric.................. 11.262 „ Numerul călătorilor . 521.479.450 „ 2 ° Mărfuri.............. 1.192 567.386 „ Ia "10.........................................6.791 „ Venit chilometric.................. 27.561 „ Tone transportate. . . 241 389.427 „ Cheltueli de exploat. 1.073 582 480 „ Excedentul veniturilor 685.385.409 „ la ° 1” din venitul brut . . . 3.897 „ Pe khilometru............... . . 15 984 „ Numărul accidentelor .... 5.541 „ Din care deralăm................. . 444 „legerile libere ale d-lui N. Fleva vor rămânea libere numai pe hârtie.“ Adăugăm la acestea dizolvarea a 16 consilii comunale, schimbarea a 400 de funcționari, înlocuirea, în mod ilegal, a întregei poliță comunale din București, amenințarea primarului de la Mizil pentru că a vorbit cu d. Al. Marghiloman, și insultarea prefecților asupra candidaturilor, și tabloul alegerilor „libere“ este complect. Curtea de apel din București a acordat d-lui Bosie un termen de 8 zile pentru a produce actele cu care să dovedească cum că are stagiul de avocat. D. Teodor Iamandi, procuror pe lângă tribunalul de Iași, și-a dat demisia pentru a-și pune candidatura la viitoarele alegeri. D. Mândru, procuror general de pe lângă Curtea de apel din Iași, a fost chemat, scrie Jurnalul, de d. Stătescu, ministrul justiției, spre a decide la ce secție va trebui să cază procesul Brening. D. Petre Grădișteanu persecutat de colectiviști. Pentru a împedica pe d. Grădișteanu de a se amesteca în alegeri și de a discuta candidaturile, guvernul a propus ca în comitetul electoral să nu figureze membrii comisiei interimare din București. Și cu toate acestea, d. Grădișteanu e mulțumit, zice-se. D-ni. D. Sturdza și Stătescu au ajuns de un ciocnism revoltător. De când s au făcut miniștri, acești doui luceferi ai colectivităței nu mai primesc pe nimeni nici acasă, nici chiar la minister. Sute de colectiviști cari vin din provincie pentru a vorbi d-lor Stătescu și Sturdza de candidaturile lor, găsesc ușile închise. Dar și persoanelor particulare li se întâmplă acelaș lucru. Așa, distinsul avocat Chebapcea voind alaltă era să vază pe d. Stătescu, i s’a răspuns de către feciorul acestuia că d. ministru nu primește mojici. D. Chebapcea a trebuit să plece față cu lozinca cerberului d-luî Stătescu, dar plecând ’șî-a făcut reflecțiile în mod nu tocmai discret. In urma unui incident petrecut la Brăila între d-nii I. Suditu și G. Cavadia, cel dinteiu a trimis martori celui din urmă. D-nii Ștefan Economu și C. Georgescu, martorii d-luî Suditu, s’au pus în raport cu d-nii G. O. Basarabianu și I. Giuvara. In primul moment martorii au căzut de acord că satisfacție se cuvine d-lui I. Suditu și că arma va fi spada. Mai în urmă, însă, martorii d lui Cavadia au revenit asupra primei hotărîri și au cerut să se treacă în procesul-verbal că motivul duelului este nu cel discutat, ci un altul petrecut cu mult înainte. In așa condiții, martorii n’au putut cădea de acord și incidentul a rămas netranșat. Iată, în această privință, scrisoarea ce ne trimite d. I. Suditu: LITERE, ARTE ȘI ȘTIINȚE Anunțăm cu plăcere cititorilor noștri, că astăzi a apărut al 33-lea număr al spiritualei reviste Moș Teacă, a confratelui Anton Bacalbașa. Recomandăm cu stăruință numeral acesta, în care se tratează toate chestiile de actualitate cu un umor admirabil. --------------------------------------------------------- MUZICA și TEATRU Mâine, Sâmbătă 28 Octombre, pentru benificiul artistului Eraolio Rossi, și pentru jubilul de 50 ani de carieră artistică, se va reprezenta Hamlet. * *XJoi, 2 Noembrie 1895, va avea loc în palatul Ateneului primul concert dat de celebrul pianist Alfred Grünfeld. Al douilea concert va avea loc Duminecă 5 Noembre. ----------------------■“=•xrms»-o .«KSK ®»«---------------------- 1895 Jurnalul din Iași ne aduce știrea că tribunalul de Iași a hotărît Luni punerea sub curatelă a lui Jorj Scorțescu, în urma cererii erezilor Weiss, cărora le datorează suma de 32.000 de lei. Toate veniturile moșiei Izvoarele au fost sechestrate. Scorțescu nu mai are dreptul să incaseze nici un ban din veniturile acestei moșii. O altă cerere de aceiași natură va fi în curând desbătută la secția MI. D. dr. Filipescu a cerut de asemenea numirea unui curatore, pentru datorii de mai bine de 80.000 lei. După informațiunile Voința, în curând va fi disolvat și consiliul comunal al orașului Ploești. In capul comisiei interimare va figura — spre nemulțumirea tuturor geanabeților mari și mici — d. Gh. lonescu, bancher. Mișcarea proiectată de d. Dimitrie Sturdza în personalul legațiunilor din străinătate s’a amânat până după alegeri. Mai multe ziare continuă a vorbi de 40 de demisiuni de la clubul conservator. Desmințim din nou această aserțiune și afirmăm că nu au demisionat decât patru sau cinci membri. Redacția și administrația ziarului nostru s’a mutat în Strada Academiei No. 16. INFORMA? IUNIA Cu începere de la 1 boember viitor, ziarul nostru se va viside în toată țara cu 10 bani numărul. Abonamentele se vor reduce precum urmează: Pe an..................30 lei „ șease luni . 18 „ „ trei luni. . . IO „ Declarații pentru „alegri libere“ : Am spus alaltăeri că d. Nicolae Fleva, întrebat de un fost deputat de Futna cât de libere vor fi alegerile, a răspuns: — Cat se poate în țara romănească. D. Sturdza, în întrunirea ce s'a ținut alaltăeri la club, a zis că partidul nu trebue să doarmă, ci să muncească, căci alegeri libere nu se pot face în țara românească. 1 D. Petre Grădișteanu a spus că „a Domnule Redactor, In urma unui incident petrecut între mine și d-nul G. Cavadia, subsemnatul trimițindu-î martori spre a’î cere satisfacțiune, d-sa ați găsit de cuviință sa refuze a eși pe teren. Ve înaintez dar, pe lângă aceasta procesul-verbal dresat de martorii mei în această afacere, rugându-ve să bine-voițî a îî da publicitate în coloanele stimabilului dv. jurnal pentru ca opinia publică să vază că multă dreptate a avut răposatul C. Fleva când au zis că acest d-nu este grec de origină, român de interes și spaniol de fanfaronadă; cu acestă ocazie eu adaug că d. Cavadia este și poltron. Primiți vă rog.. d-le redactor, încredințarea deosebitei mele considerați uni. I. Suditu. Din com. Cârtojanî, jud. Vlașca, ni se scrie că Marți s’a găsit pe moșia Adunați - Brutești cadavrul locuitorului Dragomir Dicu Guică, pândarul d-lui Grăjdănescu. Sub-prefectul plășea a anunțat imediat parchetul de Vlașca, care a și plecat în localitate pentru a cerceta. Cărți și Reviste D. Ștefan C Hepites, activul director al institutului meteorologic și al serviciului central de măsuri și greutăți, a scos zilele acestea de sub tipar Analele Institutului meteorologic al României. Pentru oamenii de specialitate aceste anale sunt de o deosebită însemnătate. *X * In curând va apare de sub tipar în tipografia Universului, Exilui Românilor în Rusia, cu testamentul lui Petra 1iu cel mare și alte acte inedite relative la politica Rusiei în România și orient, de I. G. Valentineanu. EDIȚIA A TREIA TELEGRAME Situația din Creta Atena, 7 Noembre. Marele Vizir anulând diferite voturi ale adunarii cretene, mai miclți deputați creteni s’au întrunit pentru a decide ceea ce este de făcut. Atena, 7 Noembre. In urma ultimelor știri din Creta, șefi teni cari locuesc în Atena au luat hotărîri ere însemnate și secrete pe care le-au comunicat compatrioților lor din Creta. Situația în insulă este neliniștitoare. Fozițiunea guvernatorului pare zdruncinată. Noul cabinet turcsc Constantinopol, 7 Noembre. Hatil-Rifaat-pașa, ministru de interne, este numit mare Vizir. Sunt numiți miniștrii : Justiția : Abdurayman-pașa, guvernator din Andrianopol; Afacerile străine : Tewfir-pașa, ambasador la Berlin ; Interne: Mamdun-pașa, guvernatorul Angorei. Comerțul și lucrările publice : Mahmudpașa fostul guvernator al Cretei. Finanțe: Sabry-bey, șeful comptabilității generale Fără portofoliu: Aarifi pașa, fost ambasador la Viena; Președinte al consiliului de stat: Saidpașa, fost ministru al afacerilor străine. Foștii miniștrii: de resbel, marină, evkai, instrucția publică precum și marele mastru al artileriei sunt menținuți în posturile lor. Mustrările Puterilor Constantinopol, 7 Noembre Azi, ambasadorui au făcut Porții în mod verbal ultimele lor mustrări. Numai dragomanul ambasadei Franței, reprezentând pe d. Cambon, a lăsat copie. Ambasadorii reamintesc Porții măcelurile creștinilor din Siria în 1860 și întreabă ce măsuri își propune să ia guvernul otoman pentru a preveni primejdiile. 4 * ȘTIRI MĂRUNTE D. V. A. Urechiă, profesor la facultatea de litere din capitală, își începe cursul de istoria și literatura Românilor Luni, 30 Octombre, la orele 4 p. m. în sala No. 4. D. Urechiă va face anul acesta istoria perioadei de la 1806 până la regulamentul organic cu documente inedite