Timpul, noiembrie 1895 (nr. 243-267)
1895-11-26 / nr. 263
II I • v CANDIDAȚII PARTIDDLDI CONSERVATOR Colegiul I-II de Cameră D-nii general G. Manu P. P. Carp Al. Lahovari M. Ghermani K. Filipescu Colegiul II de Cameră D-nii M. Deștin Virgil Arion N. Certeez Al. Clorenț Vasile BL Orghidan, comerc. E. Crețulescu Andrei Popovici Boldur-Voinescu Ioniță. Soneson panglicar. Gazetele guvernului se felicită de succesul pe care l-a avut partidul de la putere, în ultimele alegeri senatoriale, în loc de a se rușina. In cinismul lor fără margine ele nu văd sau nu voesc să vadă că acest succes fenomenal este cea mai crudă lovitură dată sistemului parlamentar, este condamnarea instituțiunilor noastre, este o palmă pe care guvernul liberal o dă corpului electoral. Căci acest succes nu dovedește decât că corpul electoral este o pastă moale în mâinile guvernului, care o poate modela după cum vrea și că cu cât un guvern e mai cinic și mai nerușinat, cu atât aluatul electoral ia o formă mai pronunțată în sensul voinței guvernamentale. Cu alte cuvinte, un guvern poate să-și alcătuiască majorități parlamentare după chipul și asemănarea sa; când acest guvern e compus din oameni cu scrupule, cari nu voesc să-și bată joc în fața lumii de regimul nostru reprezentativ, atunci alegerile dau majorități și minorități, când însă miniștrii cari frământă aluatul se numesc D. Sturdza, E. Stătescu, Stoicescu, Pallade, atunci alegerile dau unanimități. Iată toată filosofia ultimelor alegeri și nu e nevoe de a căuta aiurea explicațiunea unui fapt care pare a fi suprins pe toată lumea, chiar pe liberalii cari nu se aflau în secretul zeilor. Regretatul Dumitru Brătianu ne istorisia odinioară că cerând regelui să depărteze pe Ion Brătianu de la cârma Statului, Maiestatea Sa i-a respins: — Dar nu vedi cui i-ași putea încredința puterea. D-voastra reclamați puterea în numele cui ? Unde va este contingentul ? — Sire, respinse Dumitru Brătianu, însărcinați-mă cu formarea cabinetului și vă garantez că a doua zi toată țara va fi cu mine. Dacă un Dumitru Brătianu, care nu poate fi repudiat de adversarii noștri, care o fi adus și el o pietricică la edificiul constituțional de care ne bucurăm, a rostit un astfel de verdict asupra corpului nostru electoral, ce trebuie să spună cel la alți ? Se știe că Dumitru Brătianu era un om sincer, care avusese imprudența de a striga: »Hoții la pușcărie!“ strigăt sedițios care băgase spaima în colectivitate. De aceea ea l’a și dat curând peste cap. Așadar, în bună dreptate, trebuie să spunem că meritul alegerilor din care e și a fi minorități revenia întreg partidului conservator care prezida acele alegeri, iar demeritul unanimităței senaționate de azi revine guvernului cel mai puțin mediocru al d-lui Dim. Sturdza, care mai are nerușinarea să se laude cu o astfel de ispravă. Dar tocmai această unanimitate este cea mai pipăită dovadă a ingerințelor scandaloase pe care le-a făcut guvernul în aceste din urmă alegeri și un omagiu adus corectitudine și pudoarei partidului conservator, care s’a ferit de asemenea isbânde rușinoase. Căci nu credem să existe în toată țara românească un singur om destul de naiv care să ’și zică că partidul conservator, fiind la putere, n’ar fi putut, dacă ar fi vrut, să nu lase să se strecoare un singur opozant in Cameră și în Senat. Departe de a procede astfel, partidul conservator a mijlocit el însuși ca d. Dim. Sturdza, șeful liberalilor, să intre în Senat. Respins de toată țara, șeful liberalilor rămăsese afară din Parlament și a trebuit să rugăm noi pe alegătorii ialomițeni ca să ’i trimită la Senat. Dacă lucrurile n’ar fi astfel cum le spunem noi, întrebăm ziarele guvernamentale : cred ele că rezultatul alegerilor ar fi fost același, dacă M. S. Regele n’ar fi încredințat mai întâi puterea partidului liberal? Cea mai crudă ironie ar fi dacă peste o săptămână acest guvern s’ar retrage și Suveranul ar încredința puterea d-lui Carp sau d-lui Lascar Catargiu. Unul sau altul din acești bărbați de Stat ar prezida la nici alegeri și acestea ar da noului guvern majorități sdrobitoare. Nu zicem unanimități, fiind-că n’am voi să le avem. La interval de o săptămână corpul electoral s’ar dezice și ar fi azi conservator după ce eri era liberal. Ei, ce ați zice despre o asemenea experiență ? Dar nu e nevoe să o mai facem, când ea se repetă necontenit de la 1886 încoace și când scepticismul majorității alegătorilor a ajuns asupra acestei materii așa de departe, încât ei înșiși mărturisesc flexibilitatea lor. Deosebirea între noi și liberali este că noi suntem franci, iar ei au rămas tot ce au fost totdeauna: panglicari. TELEGRAME Moartea lui Rarifi-pașa Constantinopol, 5 Decembre. Rarifi-pașa, ministru fără portofoliu, a murit. Budgetul Austriei Viena, 6 Decembre. Cercurile parlamentare și ziarele exprimă marea lor mulțumire și în privința raportului financiar care s’a publicat de curând și din care rezultă că excedentul anului 1894 se urcă la 20,000,000 de florini, cel mai favorabil rezultat budgetar ce a putut exista vre-o data în Austria. Banii în casă, la finele anului 1894, erau de 211,400,000 florini, cu toată întrebuințarea a 24,00,0000 pentru regularizarea valutei. Rezerva indispensabilă pentru cheltuelile Statului se crede că este de 160,000,000, deci guvernul dispune de 50,000,000 libere. Statistica produsului impozitelor în timpul primelor trei trimestre din 1895, arată o sporire de venituri nete de 13,000,000, afară de asta datoria flotantă a scăzut cu 48,000,000, fără împrumut nou sau impozite nou. Bulgaria și Rusia Sofia. 6 Decembre. După Agenția Balcanică guvernul a luat inițiativa de a se face un album conținând vederile Bulgariei, care se va oferi perechei imperiale rusești cu ocazia încoronărei sale. Focuri de revolver in Camera franceză Paris, 6 Decembre. După ridicarea ședinței Camerei, un individ care se afla în tribuna publică, a tras două focuri de revolver în sala aproape goală. Nimeni nu a fost atins. Individul a fost arestat din camera austriaca Viena, 6 Decembre. Camera deputaților. D. Pemerstorfer propune să se invite guvernul să supue un proiect de lege electorală. Ministrul președinte, conte Badeni, declară că cu ocazia discuției generale a bugetului, adică peste 3 sau 4 zile, va da explicațiuni decisive și exacte. Cere Camerei să respingă urgența. Urgența este refulată cu o mare majoritate. Extrădarea lui Arton :Londra, 6 Decembre. Tribunalul corecțional din Bowstreet a decis azi extrădarea lui Arton. Acesta poate să facă apel în termen de 15 zile. Suedia și Norvega Stockholm, 6 Decembre. Regele a primit ieri Comitetul Uniune! și a rostit un discurs în care a relevat că scopul comitetului trebue să fie de a menține și a garanta Uniunea, iar nici decum de a o slabi. Singurul insultat Am vrea ca clubul conservator să ne arate nu numai un singur rănit, dar măcar un singur insultat in alegerile de eri. Gazeta Poporului Mândră și țanțoșă, ca țiganul când are cizme noul. Gazeta lui Scupiewski, cel care a leșinat în cabinetul judecătorului de instrucție, ne ia de sus și ne întreabă, în numărul de ori —poate cel din urmă, fiind-că poliția ’și a făcut datoria până la capăt — cine a fost rănit sau măcar insultat in alegerile de eri. Am putea răspunde gazetei, care intr’o ediție propagă cuviința și respectul de sine, iar in cea 1alta minciuna, cinismul și trivialitatea, am putea respunde acestui canal prin care resuflă poliția, că răniții și insultații in parodia de alegeri la care asistarăm Mercuri și Joi, sunt: cetățenii din toate unghiurile téréi îngenuchiați la voința satrapilor ; ofițerii superiori împedecați de a merge la vot daca erau recunoscuți ca opozanți; sumedenia de funcționari destituiți pentru că nu inspirau garanții Săvenilor, Simuleștilor și Dimancilor ; liberalii cinstiți din Focșani pentru cari s’a suprimat libertatea presei pe timpul alegerilor; conservatorii din Giurgiu, Craiova și Ploești pentru cari libertatea întrunirei n’a existat, și, in fine, sătenii din toată țara cari sunt reprezentați, pentru alegerile colegiului al treilea, prin Toboci și samsari de la orașe. Am putea Înșira toate acestea, dar sunt lucruri zise și trecute de și triste și absolut adevărate. Un alt rănit, insă, și rănit de moarte in orgia pe care organele polițienești se complac să o numească alegere, este corpul electoral, sângeros insultat prin acțiunea banditească a negrelor comitete electorale, instituțiune care a înlocuit pentru 1895 data de la 1887 și influența morală de mai ’nainte. Cât de sugrumat, intr’adevĕr, trebue să fi fost acest corp electoral, pentru ca In locul unui Catargiu să prefere pe un Bonachi, al unui Al. Lahovari pe un Simulescu, al unui Carp pe un Lupașcu, al unui Cantacuzino pe un Aurelian și in locul generalului Manu pe un Aristid Pascal ! Și dacă corpului electoral i s’a pus sala în coastă ca să trimită în Parlament nulități de care se rușinează până și Coengiopolo, cât de inept trebue să se simtă cabinetul care numai cu astfel de majorități poate guverna ? Dar ce să mai vorbim de dacă trebuia neapărat un grup de pitici sau de monștri pentru ca caricatura unul ministru ca Palladi, ca Stoicescu sau ca Rîfoveanu să pară portret ! In toate sensurile lucraseră roșii pentru democrație, dar in sensul de a reduce Parlamentul țarei la talia lui Ghiță Manolescu- Lungu, nu. Acum au făcut-o și pe asta— și aci trebue căutat rănitul și insultatul de la alegerile de alaltă erl. Mircea O explicație . Alex. Lahovari, fostul ministru de externei a trimis d-lui George Em. Lahovari, directorul politic al ziarului L’Independance Roumaine, următoarea scrisoare : Scumpul meu amic. Dați-mî voe, vă rog, să răspund câteva cuvinte la depeșa Agenției Române, datată din Pesta, și după care un ziar unguresc Budapestei Correspondenz, mă denunță că m’am lăudat într’un discurs cum că, prin intervenția mea, am obținut grațiarea condamnaților Memorandului. Ziarul unguresc adaugă că aceasta este din partea mea o manoperă electorală, de care d. Dim. Sturdza n’ar putea fi răspunzător. Doamne ! ce bine este informat Budapestei Correspondenz și cu ce atingătoare îngrijire se căznește să păstreze proaspăta bună armonie între d. Sturdza și acei excelenți Magyar, pe cari același d. Sturdza îi denunța, nu mai departe decât acum șase săptămâni, ca cei mai rel dintre barbari și ca apărătorii fraților noștri din Transilvania. Comment en or si pur le plomb s’est-il changé ? zice-vom cu Racine. Dar mai intâiu, ce este Budapester Correspondenz ? Această corespondență are aerul uneia din acele corespondențe dus și întors. Ele pleacă de la ministerul nostru de externe pentru a se întoarce tot acolo. E cunoscut lucru. Acum, să venim la fapt. Discursul meu nefiind fost stenografiat, nu răspund de reproducerile mai mult sau mai puțin exacte ce au dat diferitele organe de publicitate. Dar chiar când vorbesc la Orfeu, am obiceiul de a nu spune decât ceea ce voiesc și de a nu lăsa ca vorba să treacă marginele ce am voit să l fixez. E un procedeu pe care îl recomand oamenilor de Stat ai partidului liberal. Aceasta le-ar evita multe neplăceri. Am afirmat, într’adevăr, că amnistia acordată așa de generos de suveranul Austro-Ungariei condamnaților din procesul Memorandului a fost desigur resultatul politicei pline de tact, de măsură și de lealitate a partidului conservator pe timpul dureroaselor evenimente care au avut loc dincolo de Carpați. Am adăugat că sunt fericit și mândru că acest act de grațiositate suverană a avut loc pe când conduceam eu politica externă a țarei noastre. Asta e tot și e destul. Aceste cuvinte sunt expresiunea adevărului. Ele nu pot blosa pe nimeni. Era clar inutil ca d. Sturdza, prin Budapestei Correspondenz, să ceară scuze în numele meu. Are destul de făcut pe seama sa, fără să se mai însărcineze de a explica cuvintele altora. Aceasta e o sarcină ingrată de care, despre partea mea, I dispensez bucuros. Primiți, scumpul meu director, asigurarea celor mai bune prietenii ale mele. Al. Lahovari. Ingerințele Ziarele guvernului au primit ordinul de a trâmbița într’una că mai taine și mai libere alegeri decât cele pentru Senat nici nu au mai existat in țara românească Bătăi n’au fost — și reptilele uită că dacă pacinicii agenți colectiviști nu au făcut să joace legendarele ciomege, meritul e al opoziției conservatoare care nu aplică sistemul bătăușilor și nu trimite în luptă cetățeni indignați, ingerințe n’au fost — ba, să avem ertăciune, au fost și au fost mai multe decât trebuiau pentru a produce resultatul pe care’l cunoaștem Pentru că guvernul vrea să le facă uitate, să le recapitulăm noi și să le numerotăm, după ordinea lor cronologică: 1. Guvernul a început printr’un avertisment dat magistraturei inamovibile, cu atât mai mult celei amovibile, că e hotărît să treacă peste legi și constituție dacă nu va fi ascultat orbește. 2. Oficioasele au primit ordinul să repete că deficitul lăsat de conservatori !n ultimul an al guvernământului lor e de 25 de milioane, când guvernul liberal știa că e numai de 10 milioane și că 10 milioane pentru acel an de criză sunt un succes. 3. Scrisoarea prefectului de Bacäu către un alegător dovedește că administrația exercitează o ingerință directă. 4. La Tecuciu, poliția impedică pe socialiști de a ține întruniri publice și bate câțiva alegători presupuși a fi favorabili opoziției 5. Toți prefecții au cutreerat înainte de alegeri județele lor, însoțiți de candidații guvernului și prin presiuni morale și materiale, prin promisiuni și amenințări au asigurat alegerea clienților. 6. In același timp poliții și comisarii bateau mahalalele, imitând pilda prefecților. 7. Pentru alegerile de delegați, primarii au primit de la prefecți liste cu ordinul ca acestea să fie scoase din urne — și primarii s’au supus, după cum vom arăta mai jos cu câteva exemple: 8. La Cristești, județul Botoșani, subprefectul a ridicat în ziua alegerei delegaților pe președintele comisiunei interimare pentru a zădărnici alegerea d-lui Cristescu pe care sătenii îl preferam 9. La Buzeu P. S Sa episcopul Dionisie a convocat pe toți preoții și proestoșii și i-a amenințat cu darea afară dacă nu vor vota și face propagandă pentru candidații guvernului. 10 La Iași trei magistrați au fost amenințați cu destituire, dacă nu vor vota pentru guvern 11. Tot la Iași, d. G. Mârzescu a chemat pe d. Ion Daniliu, un alegător influent, și l-a amenințat cu retragerea autorizației de a ține o magazie de lemne dacă nu va face propagandă pentru candidații guvernului. 12 Toți funcționarii din Iași, bănuiți de a fi favorabili opoziției, au fost somiți să nu vie la vot dacă țin la funcțiunile lor. 13. Poliția din Focșani a confiscat întreaga ediție a ziarului Focșanii pentru că ataca pe marele doctor colectivist Săveanu și a amenințat pe tipografii din localitate cu persecuțiuni dacă vor primi să mai tipărească acest ziar. 14. In județul Brăila, sătenii au fost siliți să aleagă delegați vre-o 150 de samsari și agenți electorali din oraș, fără să- i cunoască măcar după nume 15. La alegerea de delegați în Bârlad, mai mulți membri ai opoziției au fost bătuți și d. N. Movilă arestat. 16. Fostul revizor școlar din Râmnicul- Vâlcea a fost chemat la subprefectura Drăgășani și a fi anchetat de zapciu în asistența vătășeilor pentru că este prieten cu d. Herescu, fostul prefect. 17. Pe când se ținea, la Giurgiu, întrunirea partidului conservator, o ceată de bătăuși și funcționari comunali a intrat în sală, a întrerupt și insultat pe oratori și conflictul nu a ajuns la violențe decât grație prudenții alegătorilor din sală. 18. Presa guvernamentală denunță hoții ce s’ar fi descoperit în mai multe județe,—toate calomnii imfame pentru a compromite partidul conservator. 19. D. ministru Poni trimite un ordin telegrafic la Bârlad pentru a nu se acorda socialiștilor localul unei școale în care voiau să fie o întrunire. 20. La Craiova, bătăușii au năvălit în sala întrunire ce țineau conservatorii și banda de agenți colectiviști a făcut atâta scandal, a huiduit și întrerupt pe oratori, că întrunirea nu s’a putut ține până la sfârșit. 21. Ministrul de războiu dă Intein un ordin ca nici un ofițer să nu ia parte la vot, apoi revine asupra ordinului și permite ofițerilor să voteze, dar ordinul din urmă nu se comunică decât ofițerilor cunoscuți ca partizani ai guvernului. 22. Mai mulți primari din județul Tutova mărturisesc că prefectul le-a dat ordine să aleagă delegații impuși de dânsul. 23. întrunirea conservatorilor din Ploești e întreruptă de agenții guvernului, cari împiedecă pe oratori de a vorbi. 24 Tot la Ploești, câțiva cetățeni bănuiți de a fi conservatori, sunt arestați de poliție și bătuți. 25. Toți funcționarii din județul Vâlcea sunt transformați în agenți electorali pentru a împedeca alegerea d-lui Al. Lahovari. 26. Intr’un local public, prefectul de Gorj somează pe d C. C. Pârăianu, opozant, ca nu numai să nu voteze, dar să și plece din oraș. 27. La Turnu-Măgurele alegerea se face cu suveică, fapt constatat și de președintele biuroului. Să continuăm? Am dat aci faptele principale, fără a ne opri la cazuri mai puțin importante. Și dacă toate cele enumerate mai sus nu sunt ingerințe electorale, atunci admitem că mai libere alegeri nici nu se poate. Budgetul 1894—95 Am arătat era pe scurt, din publicația oficială a ministerului de finance, că exercițiul financiar 1894—95 s’a încheiat cu un deficit de mai puțin de 10 și jum. milioane lei, iar nu cu minimum 25 milioane, cum au pretins colectiviștii când știaf deja că mint. Vom da acum cifrele explicative, adica sumele veniturilor și cheltueilor din exercițiul anului budgetar 1894—95 Venturi Contribuțiuni directe . . . 32,408,073.37 „ indirecte . . 56,064,948.16 Monopolurile Statului Venit, minis, domeniilor . . 47,361,530 04 . 24,515,019.44 „ „ lucr. publice 12,193,517 49 „ „ de interne . 9,270,477.70 „ „ de finance . 2,966,330.17 » „ de resbel . . 1,265,153.41 „ „de externe . 240924.30 „ „ cultelor și instrucțiunei publice . . . 528,782.39 Venit, minis. justiției . . . 2,158.— s Venituri diferite.................. 5 904,946 53 Venituri extraordinare . . 6,898,682.93 Total lei 199,620,543.93