Timpul, noiembrie 1895 (nr. 243-267)

1895-11-26 / nr. 263

II I • v CANDIDAȚII PARTIDDLDI CONSERVATOR Colegiul I-II de Cameră D-nii general G. Manu P. P. Carp Al. Lahovari M. Ghermani K. Filipescu Colegiul II de Cameră D-nii M. Deștin Virgil Arion N. Certeez Al. Cloren­ț Vasile BL Orghidan, comerc. E. Crețulescu Andrei Popovici Boldur-Voinescu Ioniță. Soneson panglicar. Gazetele guvernului se felicită de succesul pe care l-a avut partidul de la putere, în ultimele alegeri se­natoriale, în loc de a se rușina. In cinismul lor fără margine ele nu văd sau nu voesc să vadă că acest suc­ces fenomenal este cea mai crudă lovitură dată sistemului parlamen­tar, este condamnarea instituțiunilor noastre, este o palmă pe care gu­vernul liberal o dă corpului elec­toral. Căci acest succes nu dovedește de­cât că corpul electoral este o pastă moale în mâinile guvernului, care o poate modela după cum vrea și că cu cât un guvern e mai cinic și mai nerușinat, cu atât aluatul electoral ia o formă mai pronunțată în sen­sul voinței guvernamentale. Cu alte cuvinte, un guvern poate să-și alcătuiască majorități parla­mentare după chipul și asemănarea sa; când acest guvern e compus din oameni cu scrupule, cari nu voesc să-și bată joc în fața lumii de regimul nostru reprezentativ, a­­tunci alegerile dau majorități și mi­norități, când însă miniștrii cari fră­mântă aluatul se numesc D. Sturdza, E. Stătescu, Stoicescu, Pallade, a­­tunci alegerile dau unanimități. Iată toată filosofia ultimelor ale­geri și nu e nevoe de a căuta aiu­rea explicațiunea unui fapt care pare a fi suprins pe toată lumea, chiar pe liberalii cari nu se aflau în se­cretul zeilor. Regretatul Dumitru Brătianu ne istorisia odinioară că cerând regelui să depărteze pe Ion Brătianu de la cârma Statului, Maiestatea Sa i-a respins: — Dar nu vedi cui i-ași putea în­credința puterea. D-voastra reclamați puterea în numele cui ? Unde va este contingentul ? — Sire, respinse Dumitru Bră­tianu, însărcinați-mă cu formarea ca­binetului și vă garantez că a doua zi toată țara va fi cu mine. Dacă un Dumitru Brătianu, care nu poate fi repudiat de adversarii noștri­, care o fi adus și el o pie­tricică la edificiul constituțional de care ne bucurăm, a rostit un ast­fel de verdict asupra corpului nos­tru electoral, ce trebuie să spună cel la alți ? Se știe că Dumitru Brătianu era un om sincer, care avusese impru­dența de a striga: »Hoții la puș­cărie!“ strigăt sedițios care băgase spaima în colectivitate. De aceea ea l’a și dat curând peste cap. Așa­dar, în bună dreptate, trebuie să spunem că meritul alegerilor din care e și a fi minorități revenia întreg partidului conservator care prezida acele alegeri, iar demeritul unanimi­tăței senaționate de azi revine guver­nului cel mai puțin mediocru al d-lui Dim. Sturdza, care mai are neruși­narea să se laude cu o ast­fel de ispravă. Dar tocmai această unanimitate este cea mai pipăită dovadă a in­gerințelor scandaloase pe care le-a făcut guvernul în aceste din urmă alegeri și un omagiu adus corectitu­dine­ și pudoarei partidului conser­vator, care s’a ferit de asemenea is­­bânde rușinoase. Căci nu credem să existe în toată țara românească un singur om destul de naiv care să ’și zică că partidul conservator, fiind la putere, n’ar fi putut, dacă ar fi vrut, să nu lase să se strecoare un singur opozant in Cameră și în Se­nat. Departe de a procede ast­fel, partidul conservator a mijlocit el în­suși ca d. Dim. Sturdza, șeful libe­ralilor, să intre în Senat. Respins de toată țara, șeful liberalilor rămăsese afară din Parlament și a trebuit să rugăm noi pe alegătorii ialomițeni ca să ’i trimită la Senat. Dacă lucrurile n’ar fi ast­fel cum le spunem noi, întrebăm ziarele gu­vernamentale : cred ele că rezulta­tul alegerilor ar fi fost același, dacă M. S. Regele n’ar fi încredințat mai întâi puterea partidului liberal? Cea mai crudă ironie ar fi dacă peste o săptămână acest guvern s’ar retrage și Suveranul ar încredința puterea d-lui Carp sau d-lui Lascar Catargiu. Unul sau altul din acești bărbați de Stat ar prezida la nici alegeri și acestea ar da noului gu­vern majorități sdrobitoare. Nu zi­cem unanimități, fiind-că n’am voi să le avem. La interval de o săptămână cor­pul electoral s’ar dezice și ar fi azi conservator după ce eri era liberal. Ei, ce ați zice despre o asemenea experiență ? Dar nu e nevoe să o mai facem, când ea se repetă necontenit de la 1886 încoace și când scepticismul majorității alegătorilor a ajuns asu­pra acestei materii așa de departe, în­cât ei înșiși mărturisesc flexibili­tatea lor. Deosebirea între noi și liberali este că noi suntem franci, iar ei au rămas tot ce au fost tot­dea­una: panglicari. TELEGRAME Moartea lui Rarifi-pașa Constantinopol, 5 Decembre. Rarifi-pașa, ministru fără portofoliu, a murit. Budgetul Austriei Viena, 6 Decembre. Cercurile parlamentare și ziarele ex­primă marea lor mulțumire și în privința raportului financiar care s’a publicat de curând și din care rezultă că exceden­tul anului 1894 se urcă la 20,000,000 de florini, cel mai favorabil rezultat bud­getar ce a putut exista vre-o data în Austria. Banii în casă, la finele anului 1894, erau de 211,400,000 florini, cu toată în­trebuințarea a 24,00,0000 pentru regula­rizarea valutei. Rezerva indispensabilă pentru cheltue­­lile Statului se crede că este de 160,000,000, deci guvernul dispune de 50,000,000 li­bere. Statistica produsului impozitelor în timpul primelor trei trimestre din 1895, arată o sporire de venituri nete de 13,000,000, afară de asta datoria flotantă a scăzut cu 48,000,000, fără împrumut nou sau impozite nou­. Bulgaria și Rusia Sofia. 6 Decembre. După Agenția Balcanică guvernul a luat inițiativa de a se face un album conținând vederile Bulgariei, care se va oferi perechei imperiale rusești cu ocazia încoronărei sale. Focuri de revolver in Camera franceză Paris, 6 Decembre. După ridicarea ședinței Camerei, un individ care se afla în tribuna publică, a tras două focuri de revolver în sala aproape goală. Nimeni nu a fost atins. Individul a fost arestat­ din camera austriaca Viena, 6 Decembre. Camera deputaților. D. Pem­erstorfer propune să se invite guvernul să supue un proiect de lege electorală. Ministrul președinte, conte Badeni, de­clară că cu ocazia discuției generale a bugetului, adică peste 3 sau 4 zile, va da explicațiuni decisive și exacte. Cere Ca­merei să respingă urgența. Urgența este refulată cu o mare ma­joritate. Extrădarea lui Arton :Londra, 6 Decembre. Tribunalul corecțional din Bowstreet a decis azi extrădarea lui Arton. Acesta poate să facă apel în termen de 15 zile. Suedia și Norveg­a Stockholm, 6 Decembre. Regele a primit ieri Comitetul Uniune! și a rostit un discurs în care a relevat că scopul comitetului trebue să fie de a menține și a garanta Uniunea, iar nici de­cum de a o slabi. Singurul insultat Am vrea ca clubul con­servator să ne arate nu numai un singur rănit, dar măcar un singur in­sultat in alegerile de eri. Gazeta Poporului Mândră și țanțoșă, ca țiganul când are cizme noul. Gazeta lui Scupiewski, cel care a leși­nat în cabinetul judecătorului de instrucție, ne ia de sus și ne întreabă, în număru­l de ori —poate cel din urmă, fiind-că poliția ’și a făcut datoria până la capăt — cine a fost rănit sau măcar insultat in alegerile de eri. Am putea răspunde gazetei, care intr’o e­­diție propagă cuviința și respectul de sine, iar in cea­ 1­alta minciuna, cinismul și trivia­litatea, am putea respunde acestui canal prin care resuflă poliția, că răniții și insultații in parodia de alegeri la care asistarăm Mercuri și Joi, sunt: cetățenii din toate unghiurile téréi îngenuchiați la voința satrapilor ; ofițerii superiori împedecați de a merge la vot daca erau recunoscuți ca opozanți; sumedenia de funcționari destituiți pentru că nu inspirau garanții Săvenilor, Simuleștilor și Dimancilor ; liberalii cinstiți din Focșani pentru cari s’a su­primat libertatea presei pe timpul alegerilor; conservatorii din Giurgiu, Craiova și Ploești pentru cari libertatea întrunirei n’a existat, și, in fine, sătenii din toată țara cari sunt repre­zentați, pentru alegerile colegiului al treilea, prin Toboci și samsari de la orașe. Am putea Înșira toate acestea, dar sunt lucruri zise și trecute de și triste și absolut adevărate. Un alt rănit, insă, și rănit de moarte in or­gia pe care organele polițienești se complac să o numească alegere, este corpul electoral, sângeros insultat prin acțiunea banditească a negrelor comitete electorale, instituțiune care a înlocuit pentru 1895 data de la 1887 și in­fluența morală de mai ’nainte. Cât de sugrumat, intr’adevĕr, trebue să fi fost acest corp electoral, pentru ca In locul unui Catargiu să prefere pe un Bonachi, al unui Al. Lahovari pe un Simulescu, al unui Carp pe un Lupașcu, al unui Cantacuzino pe un Aurelian și in locul generalului Manu pe un Aristid Pascal ! Și dacă corpului electoral i s’a pus sala în coastă ca să trimită în Parlament nulități de care se rușinează până și Coengiopolo, cât de inept trebue să se simtă cabinetul care nu­mai cu ast­fel de majorități poate guverna ? Dar ce să mai vorbim de d­acă­­ trebuia neapărat un grup de pitici sau de monștri pentru ca caricatura unul ministru ca Palladi, ca Stoicescu sau ca Rîfoveanu să pară por­tret ! In toate sensurile lucraseră roșii pentru de­mocrație, dar in sensul de a reduce Parla­mentul țarei la talia lui Ghiță­ Manolescu- Lungu, nu. Acum au făcut-o și pe asta— și aci trebue căutat rănitul și insultatul de la alegerile de alaltă­ erl. Mircea O explicație . Alex. Lahovari, fostul ministru de ex­ternei a trimis d-lui George Em. Lahovari, di­rectorul politic al ziarului L’Independance Rou­­maine, următoarea scrisoare : Scumpul meu amic. Dați-mî voe, vă rog, să răspund câte­­va cuvinte la depeșa Agenției Române, datată din Pesta, și după care un ziar unguresc Budapestei Correspondenz, mă de­nunță că m’am­ lăudat într’un discurs cum că, prin intervenția mea, am obți­nut grațiarea condamnaților Memorandu­lui. Ziarul unguresc adaugă că aceasta este din partea mea o manoperă electo­rală, de care d. Dim. Sturdza n’ar pu­tea fi răspunzător. Doamne ! ce bine este informat Budapestei Correspondenz și cu ce atingătoare îngrijire se căznește să păs­treze proaspăta bună armonie între d. Sturdza și acei excelenți Magyar­, pe cari același d. Sturdza îi denunța, nu mai departe de­cât acum ș­ase săptămâni, ca cei mai rel dintre barbari și ca apă­rătorii fraților noștri din Transilvania. Comment en or si pur le plomb s’est-il changé ? zice-vom cu Racine. Dar mai intâiu, ce este Budapester Cor­­respondenz ? Această corespondență are aerul uneia din acele corespondențe dus și întors. Ele pleacă de la ministerul nostru de externe pentru a se întoarce tot a­­colo. E cunoscut lucru. Acum, să venim la fapt. Discursul meu ne­fiind fost stenografiat, nu răspund de reproducerile mai mult sau mai puțin exacte ce au dat diferi­tele organe de publicitate. Dar chiar când vorbesc la Orfeu­, am obiceiul de a nu spune de­cât ceea ce voiesc și de a nu lăsa ca vorba să treacă marginele ce am voit să­ l fixez. E un procedeu pe care îl recomand oamenilor de Stat ai partidului liberal. Aceasta le-ar evita multe neplăceri. Am afirmat, într’adevăr, că amnistia acordată așa de generos de suveranul Austro-Ungariei condamnaților din pro­cesul Memorandului a fost de­sigur re­­sultatul politicei pline de tact, de măsură și de lealitate a partidului conservator pe timpul dureroaselor evenimente care au avut loc dincolo de Carpați. Am adăugat că sunt fericit și mândru că acest act de grațiositate suverană a avut loc pe când conduceam eu politica externă a țarei noastre. Asta e tot și e destul. Aceste cuvinte sunt expresiunea ade­vărului. Ele nu pot blosa pe nimeni. Era clar inutil ca d. Sturdza, prin Bu­dapestei Correspondenz, să ceară scuze în numele meu. Are destul de făcut pe seama sa, fără să se mai însărcineze de a explica cu­vintele altora. Aceasta e o sarcină in­grată de care, despre partea mea, I­ dis­pensez bucuros. Primiți, scumpul meu director, asigu­rarea celor mai bune prietenii ale mele. Al. Lahovari. Ingerințele Ziarele guvernului au primit ordinul de a trâmbița într’una că mai taine și mai libere alegeri de­cât cele pentru Se­nat nici nu au mai existat in țara ro­mânească Bătăi n’au fost — și reptilele uită că dacă pacinicii agenți colectiviști nu au făcut să joace legendarele ciomege, meritul e al opoziției conservatoare care nu aplică sistemul bătăușilor și nu tri­mite în luptă cetățeni indignați, inge­rințe n’au fost — ba, să avem ertăciune, au fost și au fost mai multe de­cât tre­­buiau pentru a produce resultatul pe care’l cunoaștem Pentru că guvernul vrea să le facă uitate, să le recapitulăm noi și să le nu­merotăm, după ordinea lor cronologică: 1. Guvernul a început printr’un aver­tisment dat magistraturei inamovibile, cu atât mai mult celei amovibile, că e ho­­tărît să treacă peste legi și constituție dacă nu va fi ascultat orbește. 2. Oficioasele au primit ordinul să re­pete că deficitul lăsat de conservatori !n ultimul an al guvernământului lor e de 25 de milioane, când guvernul liberal știa că e numai de 10 milioane și că 10 mi­lioane pentru acel an de criză sunt un succes. 3. Scrisoarea prefectului de Bacäu către un alegător dovedește că administrația exercitează o ingerință directă. 4. La Tecuciu, poliția impedică pe so­cialiști de a ține întruniri publice și bate câți­va alegători presupuși a fi favorabili opoziției 5. Toți prefecții au cutreerat înainte de alegeri județele lor, însoțiți de candi­dații guvernului și prin presiuni morale și materiale, prin promisiuni și amenin­țări au asigurat alegerea clienților. 6. In același timp poliț­ii și­ comisarii bateau mahalalele, imitând pilda pre­fecților. 7. Pentru alegerile de delegați, pri­marii au primit de la prefecți liste cu ordinul ca acestea să fie scoase din urne — și primarii s’au supus, după cum vom arăta mai jos cu câte­va exemple: 8. La Cristești, județul Botoșani, sub­prefectul a ridicat în ziua alegerei dele­gaților pe președintele comisiunei interi­mare pentru a zădărnici alegerea d-lui Cristescu pe care sătenii îl preferam 9. La Buzeu P. S Sa episcopul Dio­­nisie a convocat pe toți preoții și proes­­toșii și­­ i-a amenințat cu darea afară dacă nu vor vota și face propagandă pentru candidații guvernului. 10 La Iași trei magistrați au fost a­­menințați cu destituire, dacă nu vor vota pentru guvern 11. Tot la Iași, d. G. Mârzescu a che­mat pe d. Ion Daniliu, un alegător in­fluent, și l-a amenințat cu retragerea au­torizației de a ține o magazie de lemne dacă nu va face propagandă pentru can­didații guvernului. 12 Toți funcționarii din Iași, bănuiți de a fi favorabili opoziției, au fost som­iți să nu vie la vot dacă țin la funcțiunile lor. 13. Poliția din Focșani a confiscat în­treaga ediție a ziarului Focșanii pentru că ataca pe marele doctor colectivist Să­­veanu și a amenințat pe tipografii din localitate cu persecuțiuni dacă vor primi să mai tipărească acest ziar. 14. In județul Brăila, sătenii au fost siliți să aleagă delegați vre-o 150 de samsari și agenți electorali din oraș, fără să- i cunoască măcar după nume 15. La alegerea­ de delegați în Bârlad, mai mulți membri ai opoziției au fost bătuți și d. N. Movilă arestat. 16. Fostul revizor școlar din Râmnicul- Vâlcea a fost chemat la subprefectura Drăgășani și a fi anchetat de zapciu în asistența vătășeilor pentru că este prie­ten cu d. Herescu, fostul prefect. 17. Pe când se ținea, la Giurgiu, în­trunirea partidului conservator, o ceată de bătăuși și funcționari comunali a in­trat în sală, a întrerupt și insultat pe oratori și conflictul nu a ajuns la vio­lențe de­cât grație prudenții alegătorilor din sală. 18. Presa guvernamentală denunță ho­ții ce s’ar fi descoperit în mai multe ju­dețe,—toate calomnii imfame pentru a compromite partidul conservator. 19. D. ministru Poni trimite un ordin telegrafic la Bârlad pentru a nu se acor­da socialiștilor localul unei școale în care voiau să fie o întrunire. 20. La Craiova, bătăușii au năvălit în sala întrunire­ ce țineau conservatorii și banda de agenți colectiviști a făcut a­­tâta scandal, a huiduit și întrerupt pe oratori, că întrunirea nu s’a putut ține până la sfârșit. 21. Ministrul de războiu dă Intein un ordin ca nici un ofițer să nu ia parte la vot, apoi revine asupra ordinului și permite ofițerilor să voteze, dar ordinul din urmă nu se comunică de­cât ofițe­rilor cunoscuți ca partizani ai guver­nului. 22. Mai mulți primari din județul Tu­­tova mărturisesc că prefectul le-a dat ordine să aleagă delegații impuși de dânsul. 23. întrunirea conservatorilor din Plo­ești e întreruptă de agenții guvernului,­­ cari împiedecă pe oratori de a vorbi. 24 Tot la Ploești, câți­va cetățeni bă­nuiți de a fi conservatori, sunt arestați de poliție și bătuți. 25. Toți funcționarii din județul Vâlcea sunt transformați în agenți electorali pentru a împedeca alegerea d-lui Al. Lahovari. 26. Intr’un local public, prefectul de Gorj somează pe d C. C. Pârăianu, o­­pozant, ca nu numai să nu voteze, dar să și plece din oraș. 27. La Turnu-Măgurele alegerea se face cu suveică, fapt constatat și de președintele biuroului. Să continuăm? Am dat aci faptele principale, fără a ne opri la cazuri mai puțin importante. Și dacă toate cele enumerate mai sus nu sunt ingerințe electorale, atunci ad­mitem că mai libere alegeri nici nu se poate. Budgetul 1894—95 Am arătat era pe scurt, din publicația oficială a ministerului de finance, că exercițiul financiar 1894—95 s’a înche­iat cu un deficit de mai puțin de 10 și jum. milioane lei, iar nu cu minimum 25 milioane, cum au pretins colectiviștii când știaf­ deja că mint. Vom da acum cifrele explicative, a­­dica sumele veniturilor și cheltue­ilor din exercițiul anului budgetar 1894—95 Venturi Contribuțiuni directe . . . 32,408,073.37 „ indirecte . . 56,064,948.16 Monopolurile Statului Venit, minis, domeniilor . . 47,361,530 04 . 24,515,019.44 „ „ lucr. publice 12,193,517 49 „ „ de interne . 9,270,477.70 „ „ de finance . 2,966,330.17 » „ de resbel . . 1,265,153.41 „ „de externe . 240924.30 „ „ cultelor și ins­trucțiunei publice . . . 528,782.39 Venit, minis. justiției . . . 2,158.— s Venituri diferite.................. 5 904,946 53 Venituri extra­ordinare . . 6,898,682.93 Total lei 199,620,543.93

Next