Timpul, ianuarie 1896 (nr. 1-23)
1896-01-14 / nr. 10
No. 10 D. Eug. Stătescu D. Eug. Stătescu e foarte nemulțumit de cele întâmplate. Pe fața d-sale s’a putut cuceri la Cameră o adâncă mâhnire și de repetate ori expasiunea figuri trăda desgustul. D-sa a și spue coleg la* * *• sel că s’ar retrage imediat din minister, dacă nu ar ști că prin aceasta ar da încă o lovitură partidului i ierii. TEAMA DE TURBURĂRI Mai mulți colectiviști au exprimat eri seară temerea că partizanii dlui Fleva vor veni azi la Cameră spre a manifesta în mod sgentittos și au cerut prefectului de poliție să ia măsuri. Prin mahalale se observă, într’adevăr, o agitație șî_ inspectorii de poliție au primit ordine de a veghi». Se speră că ședința de azi a Camerii va aduce desnodămărtul crizei. -----------------—******» '«Brown“---------------- Balcani și Carpatul Cetatea virgină a liberalismului clasic a suferit, în ședința de Vineri a Camerei, cel din urmă ultragiu în persoana reprezentantului său G. C. Dobrescu. Vergura imaculată care a rezistat până acum tuturor ispitelor, a fost prostituată de ministrul finanțelor, iar cavalerul ei numit „nenorocit“ de către gazeta unuia dintre puținii cărora le acordase favoarea surîsului ei grațios Interpelarea Dobrescului junior a făcut piele de găină pe obrazul mai mult sau mai puțin catifelat al omului despre care „amicii’și inimicii nu pot avea decât o singură opiniune “ Statua lui Ion Brătianu ciocnindu se cu statua Libertățea — Balcanul și Carpatul — a produs torentele de baie care amenințau, ori, să Iunece pe lopătarii colectivizatea. Barcagiul, prost pilot, dar om deprins cu furtuna, a tot cârmit pentru a evita catastrofa până când a intrat între Fleva și geanabet Aci, văzând că narfrîngerea este neînlăturabilă, plânse cu amar. In vremea asta, cei de la țărm, tremurând între două emoțiuni, se întrebau cu inima înfrântă de durere: „Cine s’ afundă? Contrabandistul Cantacuzino, orî Stănică, ministrul de finanțe ?“ Și, amici și inimici, nu puteau avea decât o singură opiniune . .. La Ploești democratele Grigorescu, bătrânul feciorenui , care îndepinește pe lângă statuă oficiul de eunuc, sa lăsat jalei nesfârșite când a auzit că a fost destul ca protejatul Libertățea să se pună de acord cu lumea < ea la ta pentru ca verigașiî, prepue nici și zuiarî, să zică cum că fata e nevastă. Și văzând că preoții sectei s’au îmbrăcat in rușine ca într’o haină, a îngenunchiat la poalele statuei și ’și-a plâns toate lacrămile. Câtă jale, Doamne, câtă jale ! ȘTIRILE ZILEI Prin Monitorul de azi se publică următoarele confirmări de primari: D. Petre C. Emscu în funcțiunea de primar al orașului Călărași, iar d. Marin Niculescu în aceea de ajutor primarului. D. M. Măldărescu in funcțiunea de primar al orașului Craiova, iar d. August Petraman în aceea de ajutor primarului D. N. M. Cișman în funcțiunea de primar al comunei urbane Huși, iar d. Haralamb C. Bossie în aceea de ajutor primarului. D. P. Slăvitescu în funcțiunea de primar al orașului Râmnicu-Vâcea, iar d. I Alexandrescu in aceea de ajutor primarului. D. Alexandru Ion în funcțiunea de primar al comunei urbane Tecuciu, iar d. Gheorghe Petrovici în aceea de ajutor primarului. Ü. Neculai Săveanu în funcțiunea de primar la comuna urbană Focșani, iar d. Tache Săndulescu în aceea de ajutor primarului. D. Iorgu Radu în funcțiunea de primar la comuna urbană Fălticeni iar d Gheorghe Filipeanu în aceea de ajutor primarului. * * * S’au numit membri în comisiunea superioară a dotațiunei oastei: d. senator general D. Racoviță și d niî deputați locotenent-colonel Casimir Emil și căpitan Văleanu Gheorghe, în locul d-ior general V. Costaforu, Voinescu Boldur George și maior Pruncu Constantin. D. N. Grădișteanu, colonel în retragere, s’a numit membru în consiliul de administrațiune al Casei de depuneri, consemnațiune și economie, în locul d-lui Al. G. Ionescu. * * * DIN STREINATATE DIn Atena: Ministrul austro-ungar, baron de Kossek a remis în mod solemn prințului George marea cruce a ordinului S-tulul Stefan. * * * Din Belgrad : In cercurile guvernamentale se desminte știrea privitoare la rechemarea d-lui Georgevici ministru la Constantinopol. * * * ULTIM CUVENT Dintr’un act medical al d-rului Mendonici : «Rana de la cap e mortală, cele l’alte fără mare gravitație. Moș Neagu. FELURIMI Melcii și drumul de fier — Din Tunis (Africa) se scrie următoarea veste interesantă : Trenul tunisian, care venia din Souk- El-Arba, a întârziat cu 40 minute din cauza că șinele și calea ferată toată era acoperită cu melci. Roatele locomotivei trecând peste melci, i-a sdrobit și din el s’a format o materiă cleioasă (pastă), care se lipea de roate și astfel împiedeca locomotiva de a merge mai departe. Până acum s’au văzut locuste oprind renuri, dar melci încă nu s’a văzut. In Tunis se află foarte mulți melci de aceștia și din cauza lor se întâmplă adeseori că drumeții sunt siliți să petreacă noaptea în mijlocul câmpului. Adeseori se deșteaptă călătorii din somn acoperiți peste tot de niște melci mici cenușii, cari sunt tare obraznici, străbat pretutindenea, prin buzunarele călătorilor și până în urechile și în barba lor. Jertfele din Monte Carlo. — Intr’o statistică din principatul Monaco despre persoanele, care au căzut jertfă patimei jocului de hazard de 22 de ani încoace de când s’a înființat acel principat, se scrie că de atunci până acum numărul victimelor nu e mai mic ca de 5000 persoane, astfel că pe an vin 227 de sinucideri. In această statistică înfiorătoare însă nu sunt înscriși și acei nefericiți cari s’au sinucis afară de principat după ce și au pierdut întreaga lor avere în cazinul din Monte-Carlo. Din toată lumea ------- Originea căpușelor. Consilierul de justiție Seeger din Breslau a ținut o prelegere în ședința membrilor museului de antichități din Silesia asupra originei și istoriei păpușelor. Pentru a fi mai bine înțeleasă tema, s’au adunat ca vre-o 40 de păpuși mai noui și mai vechi din colecțiunea muzeului din Breslau și de la unii proprietari privați și o colecțiune de fotografii preistorice de pe timpul Romanilor și a a Egiptenilor. Vorbitorul zise că originea păpușelor este a se atribui puterea de fantazie a omului. Băiatul însuși este inventatorul păpușei; și el nu socotește păpușa, care e soțul de joc, ca un obiect fără viață, ci ca pe o ființă vie. Mintea și jocul copiilor au existat de mii de ani și vor exista cât va trăi lumea. In muzeul britanic din Londra și în cel din Leyden se află niște păpuși de lemn și de piele, care se pot mișca. Indienii și mai târziu Grecii și Romanii au avut păpuși pregătite din os de fildiș, de care s-au aflat câteva în catacombele din Roma. In Grecia era datina că fetele când erau mirese își consacrau păpușele lor deiin Aphrodita și un asemenea obiceiu a existat chiar și în Germania. In Germania s-au făcut niște descoperiri din periodele vechi, când se pregateau păpuși din lut, de care câteva se află în muzeul etnologic din Berlin. Cât de plăcute erau păpușile în evul mediu se vede din scrierile poeților germani de pe atunci și din o descoperire făcută în anul 1859. Industria păpușelor era în floare în secolul al 16-lea și al 17-lea, când se pregăteau în Augsburg și în Nürnberga case de păpuși, dintre care se mai află 8 exemplare, anume: 5 în muzeul german din Nürnberga, 1 în muzeul de industrie din Bavaria, 1 în muzeul de industrie din Berlin și 1 în muzeul din Kensington. 1*IFO*KI&TIUM 9 Do undi membri ai clubului conservator sunt rugați a se întruni în adunare generală Duminecă, 14 Ianuarie a. c., orele 2 p m. în localul clobului (casa Mandy), spre a asculta darea de setimă anuală și a precede la alegerea comitetului pentru anul 1896, conform art. 3 și 12 din regulament. Președinte: DENESIAL G. MANU. In urma votului de blam care face imposibilă prezența d-lui Fleva pe banca ministerială, prefecții amici personali ai ministrului de interne și-au dat demisiunile. TIMPUL 14 IANUARIE In culoarele Camerei se zicea azi că, în urma discursului de ori al d-lui Dimitrie Sturdza, d. C. F. Robescu, primarul capitalei, își va da demisia din această demnitate. Tot eli se spunea că d. Fleva, înainte de a se prezenta Camerei pentru explicația scandaloasă pe care o regretă toți oamenii cu obraz, destituise pe d. dr. Stăncescu, prefectul de Olt și unul din stâlpii Ocultei. Dăm aceste știri așa cum le-am primit. Aseară, la orele 6 și jumătate, mai mulți deputați s’au întrunit la d. Fleva, care le a declarat că nu se va retrage din minister decât odată cu întreg cabinetul. D. Dimitrie Sturdza a invitat eri pe d. Paul Stătescu, prefectul poliției capitalei, ca să ia toate măsurile spre a nu se întâmpla neorîndueli în capitală cu ocazia conflictului dintre guvern și d. Fleva. După scandalul de la Cameră, scandalul de la consiliul comunal al capitalei. Aseară s’au întrunit părinții orașului și au ales pe d. Anghel Solacolu în fpostul de al douilea ajutor al primarului. După ce s’au ales comisiunile de licitații precum, și aceea a administrarea și socotelilor bisericilor din capitală, d. primar a comunicat consiliului o adresă a ministrului de justiție prin care opina că e bine ca primăria să plătească o diurnă magistraților cari prezidează biurourile electorale pe timpul alegerilor comunale. Aci începe scandalul. D. maior Fânuță se revoltă contra acestei diurne, pe care o numește bacșiș. Eu, zice d. maior Fănuță, am muncit 29 de ani ca să ajung la 400 de lei pe lună, pe când magistrații, niște copii, au,de la începutul carierei, câte 5—6 sute de lei. Și voiți să le mai dați și bacșiș? Protestez. D. Dimitrie Stănescu, un alt consilier, a turnat mțică apă rece peste capul înflăcăratului maior și apoi totul a reintrat în liniște după ce, bine înțeles, s’a admis diurna și s’a convenit da ambele părți că nu se vor trece în procesul-verbal al ședinței grațiozitâțile rostite cu prilejul acestei discuțiuni. Nota veselă a dat-o d. Miclescu, un alt consilier muntos, care a propus ca să se plătească diurnă și secretarilor, scrutătorilor, etc. Azi se fac la T.Severin alegerile colegiului II comunal și mâine vor avea loc alegerile pentru balotagiul col. I tot din acel oraș. Astă seară se dă la Teatrul Național balul societăței „Regina Elisabeta“, la care vor asista MM. II. Regele și Regina și AA. L. RR. Principele Ferdinand și Principesa Maria, care azi este pe deplin restabilită de indispozițiunea ce a reținut-o câteva zile în casă. Curtea de apel din Galați, a amânat pronunțarea sentinței în procesul Brenning pentu azi, 13 curent. Ni se telegrafiază din Brăila că biserica cuvioasa Paraschiva s’a prăbușit ori împreună cu zidurile înconjurătoare. Cauza se atribue relei construcții a acestei biserici. N’a fost nici un accident de persoane. Bălai Presei BOMBELE EXPLOZIBILE au sosit de la Paris. Ele vor figura pentru întâia oară în România la balul mascat al societăței Presei, care se va da Marți 16, curent, la Teatrul Național. Succesul lor va fi enorm, mai ales va fi un mijloc de mare distracțiune pentru persoanele din loje. De când cu Bombele explosibile, publicul din sală este absolut la discrețiunea celui din loje. Petrecerea va fi neîntrecută și prin faptul că d. Cesar Sidoli, directorul ciroului, a binevoit să pue la dispozițiunea societăței Presei întreaga sa trapă de balet, acrobați și clovni. Cu acest personal s’au organizat lucruri extraordinare, jocuri ne maivăzute și atât de comice, încât râsul va fi omeric. Mai sunt de plasat 4 loji dentiare și de rangul I. Amatorii să se grăbească. INTEMPLARI Două nenorociri.—Eri, la orele 2 p. m. tínerul Haret, fiul d-lui maior Haret, a luat pe d-șoara Galbaza, elevă a conservatorului din Iași, cu care întreținea relațiuni amoroase, și s-au dus împreună la grădina Copou din acel oraș. Aci, după o mică explicație, d. Haret scoase un revolver și trase asupra d-șoarei Galbaza. Glonțul a străbătut prin tâmple. Moartea a fost instantanee. In urmă tinerul Haret îndreptă arma asupra sa își trase un glonț și căzu mort. Mișcarea comercială Neînțelegere. — Se vorbește de o neînțelegere ce s’ar fi ivit între agenții companiilor străine de navigațiune pe Dunăre și între impiegații portului din Galați, neînțelegeri provenite din cauza unor sporuri de taxe ce aceștia ar fi voit să apane unor bastimente aflate în port. Cestiunea se află pendinte de alaltă-ori înaintea ministerului afacerilor stâine. Agențiile de vapoare s-au adresat fiecare în parte ministrului țâreilor la București. Concurență.Ziua anunță că vapoarele agenției austriace Lloyd au scăzut prețul transportului până la Constantinopol cu 30 la sută față de prețurile vapoarelor române. Mai mult chiar, această agenție primește o subvenție de 3000 lei lunar de la guvernul din Viena, pentru a putea face concurență marinei noastre și e gata a face trasporturile până la Constantinopol chiar în mod gratuit, guvernul austriac angajându se a despăgubi agenția de toate pagubele ce ar putea suferi în această concurență. De altă parte, se știe că guvernul ungar a afectat o sumă de aproape 50 milioane pentru crearea unei marine comerciale pe Dunăre și Marea Neagră. Guvernul e dator să aviseze. Starea semănăturilor în Rusia. Știrile sosite din diferitele județe ale Rusiei prezintă ca favorabilă starea semănăturilor de iarnă. Nume. In unele părți ale guvernământului Cernikov, In sudul Basarabiei și Cherson, în regiunea Donului și în întregul jud. Tauben starea semănăturilor lasă de dorit Curau! cerealelor. La bursa din Viena prețurile au suferit o mică scădere; au cotat: Grâu de primăvară fl. 7.34—7.35 Secară „ „ 6.70—6.72 ” de toamnă „ 7.46—7.47 Ovăz de primăvară „ 6.45—646 Porumb pr. Mai Iunie „ 4.69—470 Scontul în Austria. — O depeșă din Viena ne anunță că Bnea Austro-Ungară a redus scontul cu jum la sută. Licita țiuni Eforia Spitalelor Civile .La 20 Ianuarie 1896 licitațiune pentru închirierea următoarelor ecarete: 1) Cofetăria din Sinaia situată lângă Poștă pe timp de 3 ani cu începere de la 23 Aprilie 1896. 2) Pavilionul din pădurea Sinaia pe timp de 3 ani cu începere de la 23 Aprilie 1896. 3) Prăvălia No. 1 din Bazarul din parcul Sinaia pe timp de 3 ani cu începere de la 1 Aprilie 1896. 4) Prăvălia No. 2 din Bazarul din parcul Sinaia pe timp de 3 ani cu începere de la 1 Aprilie 1896. 5) Prăvălia No. 3 din Bazarul din parcul Sinaia pe timp de 3 ani cu începere de la 23 Aprilie 1896. 6) Prăvălia No. 4 din Bazarul din parcul Sinaia pe timp de 3 ani cu începere de la 1 Aprilie 1896. 7) Prăvălia No. 5 din Bazarul din parcul Sinaia pe timp de 3 ani cu începere de la 1 Aprilie 1896. 8) Fostul local de măcelărie din Sinaia, actualmente berărie și restaurant pe timp de 3 ani cu începere de la 1 Aprile 96. 9) Cârciuma de la Poiana lui Puf pe timp de 3 ani cu începere de la 1 Iulie 1896. 10) Sala de spectacole din clădirea băilor după bulevard pe timp de 5 ani cu începere de la 15 Septembre 1896. — La 20 Ianuarie 1896 licitațiune pentru antreprisa furnisărei vinului necesar Spitalelor în cursul anului financiar 1896-1897. — La 22 Ianuarie 1896 licitațiune pentru antreprisa furnisărei petroleului necesar Spitalelor în cursul anului financiar 1896 -97. — La 23 Ianuarie 1896 licitațiune pentru antreprisa furnisărei săpunului ordinar, lucrărilor de ceară albă și galbenă, lucrărilor de seu, parafinei și cereșinei necesare spitalelor în cursul exercițiului 1896-1897. Dr. STERIE N. CIURCU IX Pelikangasse — No. 1O. Viena Consultațiuni cu celebritățile medicale și cu specialiștii de la Facultatea de Medicină din Viena 1896 . PETRECERILE ZILEI SALA HUGO.—In tot timpul carnavalului baluri mascate Ű GALA BAILOR EFORIEI. — In tot timpul carnavalului baluri mascate în fiecare Duminecă. Marți și Joui.-Luni, 15 Ianuarie, mare bal mascată la Tivoli, cu două muzici.__________________ JURCUL REGAL ROMAN.-In fiecare seară O reprezentație Sărbătoarea două mari reprezentațiuni. EDIȚIA A TREIA ȘTIRI MĂRUNTE Societatea Guttemberg de ajutor reciproc Intre lucrătorii tipografi din România va da un bal Sâmbătă, 13 Ianuarie curent, în sala Băilor Eforiei. Balul acesta se dă pentru sporirea fondului societăței. Sesiunea ordinară a Academiei române se va deschide la 20 Februarie și va dura o lună Biblioteca națională se va muta de la Sf. Gheorghe în casele unde era înainte Curtea de Casație Biblioteca va fi deschisă publicului cu începere de la 1 Mai. DE TOATE *** Până la ședința de ieri, lumea se întreba : «Fost-a vre-un scandal azi, la Cameră ?» De ori in coa, se întreabă altfel : «Câte scandaluri au fost la Cameră azi ?» _«** * * * * Toată lumea a rămas nedominită în privința inspirației d-lui Fleva de a da tocmai pe d. Bianu ca exemplu de candidatură oficială. Oricât ar aprecia d. Sturdza colaborarea prețioasă a acestui profesor studios a cărui rîvnă pentru descifrarea hrisoavelor vechi nu mai e un secret pentru nimeni, in Parlament nu-i putea fi de nici un folos acum când forțe noui și in tot cazul mai esclusiv închinate partidului liberal, sunt geloase de a se pune In serviciul șefului. După noi, exemplul d-lui Fleva a fost greșit ales. .** Voința Națională de aseară vorbind despre moțiunea votată de Cameră in ședința de eri —moțiune care constitue un vot de blam pentru colegul de la interne al prezidentului de consiliu, zice : «Și cu această ocaziune partidul naționalliberal s’a arătat o dată mai mult strîns finit in jurul șefului.» Oamenii ăștia cred că plouă când se stropesc cu scuipat. — Ce-ar vrea tu, țigana, pe gerul ăsta •’ să mănânci ori să te încălzești ? — Trăite-ar Dumnezeu, boierule, ași vrea să mănînc la gura sobei 1 ------------------------------------000----------------------------------- CORPURILE LEGIUITOARE SENA rUL: Ședința de la 13 Ianuarie 1896 Preșidenția d-lui Dim. Ghica. Prezenți 91 senatori. Nefiind nici un ministru prezent, ședința publică se ridică. Senatul trece în secțiuni. ^edința de la 13 ianuarie 1896 Ședința se deschide la orele 2 și 35 sub președenția d-lui P. S Aurelian, președinte. Prezenți 145 d-nî deputați. Pe banca ministerială toți d nii miniștri. ^ D. V. Iepurescu declară că atunci când sî a anunțat interpelarea, nu a înțeles să facă un act de vrăjmășie față cu d. Fleva, nici să-i atingă onorabilitatea. A voit numai să-i dea ocazia de a se explica în Parlament. Acum, zice d. Iepurescu, declar din nou că nu am pus la îndoială onorabilitatea d-lui Fleva și ca dovadă îmi retrag interpelarea,aplausej. D. N. Fleva ministrul de interne, răspunde că în urma declarației d-lui Iepurescu și în urma celor întâmplate era, se retrage de pe banca ministerială (aplause furtunoase, aclamațiuni zgomotoase și strigăte de bravo !) D. N. Fleva părăsește banca ministerială. D. I. Grădișteanu declară că nu ’și-a însușit interpelarea d-lui Iepurescu decât pentru că era convins de corectitudinea d-lui Fleva și’șî retrage acum și d-sa interpelarea (aplause). Altă dată și pe altă cale va explica partea politică ce se leagă de acest incident (aplause). Ședința se ridică la orele 2 și 45. ULTIME INFORMATIUNI Azi dimineață și-a dat demisia și d. Gheorghe Sion, prefect al județului R.Sărat. D. Fleva revenind azi la ministerul de interne, această demisie n’a putut fi primită. Budgetele tuturor ministerelor sunt gata, dar ele nu au putut veni până acum în discuția consiliului de miniștri din cauza crizei ministeriale.