Timpul, ianuarie 1896 (nr. 1-23)

1896-01-14 / nr. 10

No. 10 D. Eug. Stătescu D. Eug. Stătescu e foarte nemulțumit de cele întâmplate. Pe fața d-sale s’a putut cu­c­eri la Cameră o adâncă mâhnire și de repetate ori expasiunea figuri trăda desgustul. D-sa a și spue coleg la* * *• sel că s’ar retrage imediat din minister, dacă nu ar ști că prin aceasta ar da încă o lovitură partidului i ierii. TE­AMA DE TURBURĂRI Mai mulți colectiviști au ex­primat eri seară temerea că partizanii d­lui Fleva vor veni azi la Cameră spre a manifes­ta în mod sgentittos și au­ ce­rut prefectului de poliție să ia măsuri. Prin mahalale se observă, într’adevăr, o agitație șî_ in­spectorii de poliție au primit ordine de a veghi». Se speră că ședința de azi a Camerii va aduce desnodă­­mărtul crizei. -----------------—******» '«Brown“----------------­ Balcani și Carpatul Cetatea virgină a liberalismului clasic a suferit, în ședința de Vineri a Came­rei, cel din urmă­­ ultragiu în persoana reprezentantului său G. C. Dobrescu. Ver­­gura imaculată care a rezistat până a­­cum tuturor ispitelor, a fost prostituată de ministrul finanțelor, iar cavalerul ei numit „nenorocit“ de către gazeta unuia dintre puținii cărora le acordase favoa­rea surîsului ei grațios Interpelarea Dobrescului junior a făcut piele de găină pe obrazul mai mult sau mai puțin catifelat al omului despre care „amicii’și inimicii nu pot avea de­cât o singură opiniune “ Statua lui Ion Brătianu ciocnindu se cu statua Libertățea — Balcanul și Car­­patul — a produs torentele de baie care amenințau, ori, să Iunece pe lopătarii colectivizatea. Barcagiul, prost pilot, dar om deprins cu furtuna, a tot cârmit pen­tru a evita catastrofa până când a intrat între Fleva și geanabet Aci, văzând că narfrîngerea este neînlăturabilă, plânse cu amar. In vremea asta, cei de la țărm, tre­murând între două emoțiuni, se întrebau cu inima înfrântă de durere: „Cine s’ a­­fundă? Contrabandistul Cantacuzino, orî Stănică, ministrul de finanțe ?“ Și, amici și inimici, nu puteau avea de­cât o singură opiniune . .. La Ploești democratele Grigorescu, bă­trânul feciorenui , care îndep­inește pe lângă statuă oficiul de eunuc, s­a lăsat jalei nesfârșite când a auzit că a fost destul ca protejatul Libertățea să se pună de acord cu lumea < ea­ l­a ta pentru ca verigașiî, prepue nici și zuiarî, să zică cum că fata e nevastă. Și văzând că preoții sectei s’au îmbră­cat in rușine ca într’o haină, a îngenun­­chiat la poalele statuei și ’și-a plâns toate lacrămile. Câtă jale, Doamne, câtă jale ! ȘTIRILE ZILEI Prin Monitorul de azi se publică ur­mătoarele confirmări de primari: D. Petre C. Em­scu în funcțiunea de primar al orașului Călărași, iar d. Ma­rin Niculescu în aceea de ajutor prima­rului. D. M. Măldărescu in funcțiunea de pri­mar al orașului Craiova, iar d. August Petram­an în aceea de ajutor primarului D. N. M. Cișman în funcțiunea de pri­mar al comunei urbane Huși, iar d. Ha­­ralamb C. Bossie în aceea de ajutor pri­marului. D. P. Slăvite­scu în funcțiunea de primar al orașului Râmnicu-Vâ­cea, iar d. I Alexandrescu in aceea de ajutor pri­marului. D. Alexandru Ion în funcțiunea de pri­mar al comunei urbane Tecuciu, iar d. Gheorghe Petrovici în aceea de ajutor pri­­marului. Ü. Neculai Săveanu în funcțiunea de primar la comuna urbană Focșani, iar d. Tache­­ Săndulescu în aceea de ajutor primarului. D. Iorgu Radu în funcțiunea de primar la comuna urbană Fălticeni iar d Gheor­ghe Filipeanu în aceea de ajutor prima­­rului. * * * S’au numit membri în comisiunea su­perioară a dotațiunei oastei: d. senator general D. Racoviță și d niî deputați lo­­cotenent-colonel Casimir Emil și căpitan Văleanu Gheorghe, în locul d-ior general V. Costaforu, Voinescu Boldur George și maior Pruncu Constantin. D. N. Grădișteanu, colonel în retra­gere, s’a numit membru în consiliul de administrațiune al Casei de depuneri, consemnațiune și economie, în locul d-lui Al. G. Ionescu. * * * DIN STREINATATE DIn Atena: Ministrul austro-ungar, baron de Kos­­sek a remis în mod solemn prințului George marea cruce a ordinului S-tulul Stefan. * * * Din Belgrad : In cercurile guvernamentale se des­­minte știrea privitoare la rechemarea d-lui Georgevici ministru la Constantinopol. * * * ULTIM CUVENT Dintr’un act medical al d-rului Mendo­­nici : «Rana de la cap e mortală, cele­ l’alte fără mare gravitați­e. Moș­ Neagu. FELURIMI Melcii și drumul de fier — Din Tunis (Africa) se scrie următoarea veste inte­resantă : Trenul tunisian, care venia din Souk- El-Arba, a întârziat cu 40 minute din cauza că șinele și calea ferată toată era acoperită cu melci. Roatele locomotivei trecând peste melci, i-a sdrobit și din el s’a format o materiă cleioasă (pastă), care se lipea de roate și ast­fel împie­deca locomotiva de a merge mai departe. Până acum s’au văzut locuste oprind renuri, dar melci încă nu s’a văzut. In Tunis se află foarte mulți melci de aceștia și din cauza lor se întâmplă a­­dese­ori că drumeții sunt siliți să pe­treacă noaptea în mijlocul câmpului. A­­dese­ori se deșteaptă călătorii din somn acoperiți peste tot de niște melci mici cenușii, cari sunt tare obraznici, străbat pretutindenea, prin buzunarele călători­lor și până în urechile și în barba lor. Jertfele din Monte Carlo. — Intr’o sta­tistică din principatul Monaco despre per­soanele, care au căzut jertfă patimei jo­cului de hazard de 22 de ani încoace de când s’a înființat acel principat, se scrie că de atunci până acum numărul victi­melor nu e mai mic ca de 5000 per­soane, ast­fel că pe an vin 227 de sinu­cideri. In această statistică înfiorătoare însă nu sunt înscriși și acei nefericiți cari s’au sinucis afară de principat du­­pă­ ce și au pierdut întreaga lor avere în cazinul din Monte-Carlo. Din toată lumea ------- Originea căpușelor. Consilierul de justiție Seeger din Bres­lau a ținut o prelegere în ședința mem­brilor museului de antichități din Silesia asupra originei și istor­iei păpușelor. Pentru a fi mai bine înțeleasă tema, s’au adunat ca vre-o 40 de păpuși mai noui și mai vechi din colecțiunea mu­zeului din Breslau și d­e la unii propri­etari privați și o colecțiune de fotografii preistorice de pe timpul Romanilor și a a Egiptenilor. Vorbitorul zise că originea păpușelor este a se atribui puterea de fantazie a omului. Băiatul însuși este inventatorul păpu­­șei; și el nu socotește păpușa, care e so­țul d­e joc, ca un obiect fără viață, ci ca pe o ființă vie. Mintea și jocul copii­lor au existat de mii de ani și vor exista cât va trăi lumea. In muzeul britanic din Londra și în cel din Leyden se află niște păpuși de lemn și de piele, care se pot mișca. In­dienii și mai târziu Grecii și Romanii au avut păpuși pregătite din os de fildiș, de care s-au aflat câte­va în catacombele din Roma. In Grecia era datina că fetele când erau mirese își consacrau păpușele lor deiin­ Aph­rodita și un asemenea obiceiu a existat chiar și în Germania. In Ger­mania s-au făcut niște descoperiri din periodele vechi, când se pregateau pă­puși din lut, de care câte­va se află în muzeul etnologic din Berlin. Cât de plăcute erau păpușile în evul mediu se vede din scrierile poeților ger­mani de pe atunci și din o descoperire făcută în anul 1859. Industria păpușelor era în floare în secolul al 16-lea și al 17-lea, când se pregăteau în Augsburg și în Nürnberga case de păpuși, dintre care se mai află 8 exemplare, anume: 5 în muzeul ger­man din Nürnberga, 1 în muzeul de in­dustrie din Bavaria, 1 în muzeul de in­dustrie din Berlin și 1 în muzeul din Kensington. 1*IFO*KI&TIUM 9 Do undi membri ai clubului conservator sunt rugați a se în­truni în adunare generală Du­minecă, 14 Ianuarie a. c., orele 2 p m. în localul clobului (ca­sa Mandy), spre a asculta da­rea de seti­mă anuală și a pre­cede la alegerea comitetului pentru anul 1896, conform art. 3 și 12 din regulament. Președinte: DENESIAL G. MANU. In urma votului de blam care face imposibilă prezența d-lui Fleva pe banca ministerială, prefecții amici personali ai ministrului de interne și-au dat de­­misiunile. TIMPUL 14 IANUARIE In culoarele Camerei se zicea azi că, în urma discursului de ori al d-lui Dimitrie Sturdza, d. C. F. Robescu, primarul capitalei, își va da demisia din această demnitate. Tot eli se spunea că d. Fleva, îna­inte de a se prezenta Camerei pentru explicația scandaloasă pe care o re­gretă toți oamenii cu obraz, destituise pe d. dr. Stăncescu, prefectul de Olt și unul din stâlpii Ocultei. Dăm aceste știri așa cum le-am primit. Aseară, la orele 6 și jumătate, mai mulți deputați s’au întrunit la d. Fleva, care le a declarat că nu se va retrage din minister de­cât odată cu întreg cabinetul. D. Dimitrie Sturdza a invitat eri pe d. Paul Stătescu, prefectul poliției ca­pitalei, ca să ia toate măsurile spre a nu se întâmpla neorîndueli în capitală cu ocazia conflictului dintre guvern și d. Fleva. După scandalul de la Cameră, scan­dalul de la consiliul comunal al capi­talei. Aseară s’au întrunit părinții ora­șului și au ales pe d. Anghel Sola­­colu în fpostul de al douilea ajutor al primarului. După ce s’au ales comisiunile de licitații precum, și aceea a admi­­nistrarea și socotelilor bisericilor din capitală, d. primar a comunicat con­siliului o adresă a ministrului de jus­tiție prin care opina că e bine ca primăria să plătească o diurnă ma­gistraților cari prezidează biurourile electorale­­ pe timpul alegerilor co­munale. Aci începe scandalul. D. maior Fânuță se revoltă con­tra acestei diurne, pe care o numește bacșiș. Eu, zice d. maior Fănuță, am muncit 29 de ani ca să ajung la 400 de lei pe lună, pe când magis­trații, niște copii, au,­­de la începu­tul carierei, câte 5—6 sute de lei. Și voiți să le mai dați și bacșiș? Protestez. D. Dimitrie Stănescu, un alt con­silier, a turnat m­țică apă rece peste capul înflăcăratului maior și apoi totul a reintrat în liniște după ce, bine înțeles, s’a admis diurna și s’a convenit da ambele părți că nu se vor trece în procesul-verbal al ședin­ței grațiozitâțile rostite cu prilejul a­­cestei discuțiuni. Nota veselă a dat-o d. Miclescu, un alt consilier muntos, care a pro­pus ca să se plătească diurnă și se­cretarilor, scrutătorilor, etc. Azi se fac la T.­Severin alegerile colegiului II comunal și mâine vor a­­vea loc alegerile pentru balotagiul col. I tot din acel oraș. Astă seară se dă la Teatrul Națio­nal balul societăței „Regina Elisabeta“, la care vor asista MM. II. Regele și Regina și AA. L­. RR. Principele Ferdinand și Principesa Maria, care azi este pe deplin restabilită de in­­dispozițiunea ce a reținut-o câte­va zile în casă. Curtea de apel din Galați, a amânat pronunțarea sentinței în procesul Bren­­ning pent­u azi, 13 curent. Ni se telegrafiază din Brăila că bi­serica cuvioasa Paraschiva s’a pră­bușit ori împreună cu zidurile încon­jurătoare. Cauza se atribue relei con­strucții a acestei biserici. N’a fost nici un accident de persoane. Bălai Presei BOMBELE EXPLOZIBILE au so­sit de la Paris. Ele vor figura pentru întâia oară în România la balul mascat al socie­tăței Presei, care se va da Marți 16, curent, la Teatrul Național. Succesul lor va fi enorm, mai ales va fi un mij­loc de mare distracțiune pentru per­soanele din loje. De când cu Bombele explosibile, pu­­blicul din sală este absolut la discre­­țiunea celui din loje. Petrecerea va fi neîntrecută și prin faptul că d. Cesar Sidoli, directorul ciroului, a bine­voit să pue la dispo­­zițiunea societăței Presei întreaga sa trapă de balet, acrobați și clovni. Cu acest personal s’au organizat lucruri extra­ordinare, jocuri ne mai­vă­zute și atât de comice, în­cât râsul va fi omeric. Mai sunt de plasat 4 loji dentiare și de rangul I. Amatorii să se grăbească. INTEMPLARI Două nenorociri.—Eri, la orele 2 p. m. tínerul Haret, fiul d-lui maior Haret, a luat pe d-șoara Galbaza, elevă a conser­vatorului din Iași, cu care întreținea re­­lațiuni amoroase, și s-au dus împreună la grădina Copou din acel oraș. Aci, după o mică explicație, d. Haret scoase un revolver și trase asupra d-șoa­­rei Galbaza. Glonțul a străbătut prin tâmple. Moartea a­ fost instantanee. In urmă tinerul Haret îndreptă arma asu­pra sa își trase un glonț și căzu mort. Mișcarea comercială Neînțelegere. — Se vorbește de o neîn­țelegere ce s’ar fi ivit între agenții com­paniilor străine de navigațiune pe Dunăre și între impiegații portului din Galați, neînțelegeri provenite din cauza unor sporuri de taxe ce aceștia ar fi voit să ap­ane unor bastimente aflate în port. Cestiunea se află pendinte de alaltă-ori înaintea ministerului afacerilor stâine. Agențiile de vapoare s-au adresat fie­care în parte ministrului țârei­lor la București. Concurență.­Ziua anunță că vapoarele agenției austriace Lloyd au scăzut pre­țul transportului până la Constantinopol cu 30 la sută­ față de prețurile vapoare­lor române. Mai mult chiar, această a­­genție primește o subvenție de 3000 lei lunar de la guvernul din Viena, pentru a putea face concurență marinei noastre și e gata a face trasporturile până la Constantinopol chiar în mod gratuit, gu­vernul austriac angajându se a despă­gubi agenția de toate pagubele ce ar pu­tea suferi în această concurență. De altă parte, se știe că guvernul un­­­gar a afectat o sumă de aproape 50 mi­lioane pentru crearea unei marine comer­ciale pe Dunăre și Marea Neagră. Guvernul e dator să aviseze. Starea semănăturilor în Rusia.­ Știrile sosite din diferitele județe ale Rusiei prezintă ca favorabilă starea semănătu­rilor de iarnă. Nume. In unele părți ale guvernământului Cernikov, In sudul Ba­sarabiei și Cherson, în regiunea Donului și în întregul jud. Taub­en starea semă­năturilor lasă de dorit Curau! cerealelor.­­ La bursa din Viena prețurile au suferit o mică scădere; au cotat: Grâu de primăvară fl. 7.34—7.35 Secară „ „ 6.70—6.72 ” de toamnă „ 7.46—7.47 Ovăz de primăvară „ 6.45—6­46 Porumb pr. Mai Iunie „ 4.69—4­70 Scontul în Austria. — O depeșă din Viena ne anunță că B­nea Austro-Unga­­ră a redus scontul cu jum la sută. Lic­ita țiuni Eforia Spitalelor Civile .La 20 Ianua­rie 1896 licitațiune pentru închirierea ur­mătoarelor ecarete: 1) Cofetăria din Sinaia situată lângă Poștă pe timp de­ 3 ani cu începere de la 23 Aprilie 1896. 2) Pavilionul din pădurea Sinaia pe timp de 3 ani cu începere de la 23 Apri­lie 1896. 3) Prăvălia No. 1 din Bazarul din par­cul Sinaia pe timp de 3 ani cu începere de la 1 Aprilie 1896. 4) Prăvălia No. 2 din Bazarul din par­cul Sinaia pe timp de 3 ani cu începere de la 1 Aprilie 1896. 5) Prăvălia­ No. 3 din Bazarul din par­cul Sinaia pe timp de 3 ani cu începere de la 23 Aprilie 1896. 6) Prăvălia No. 4 din Bazarul din par­cul Sinaia pe timp de 3 ani cu începere de la 1 Aprilie 1896. 7) Prăvălia No. 5 din Bazarul din par­cul Sinaia pe timp de 3 ani cu începere de la 1 Aprilie 1896. 8) Fostul local de măcelărie din Sinaia, actualmente berărie și restaurant pe timp de 3 ani cu începere de la 1 Aprile 96. 9) Cârciuma de la Poiana lui Puf pe timp de 3 ani cu începere de la 1 Iulie 1896. 10) Sala de spectacole din clădirea băi­lor după bulevard pe timp de 5 ani cu începere de la 15 Septembre 1896. — La 20 Ianuarie 1896 licitațiune pen­tru antreprisa furnisărei vinului necesar Spitalelor în cursul anului financiar 1896-1897. — La 22 Ianuarie 1896 licitațiune pen­tru antreprisa furnisărei petroleului ne­cesar Spitalelor în cursul anului finan­ciar 1896 -97. — La 23 Ianuarie 1896 licitațiune pen­tru antreprisa furnisărei săpunului or­dinar, lucrărilor de ceară albă și gal­benă, lucrărilor de seu, parafinei și ce­­reșinei necesare spitalelor în cursul exer­­cițiului 1896-1897. Dr. STERIE N. CIURCU IX Pelikangasse — No. 1O. Viena Consultați­uni cu celebritățile medicale și cu specialiștii de la Facultatea de Me­dicină din Viena 1896 . PETRECERILE ZILEI SALA HUGO.—In tot timpul carnavalului ba­­luri mascate­ Ű GALA BAILOR EFORIEI. — In tot timpul carnavalului baluri mascate în fie­care Du­minecă. Marți și Joui.-Luni, 15 Ianuarie, mare bal mascat­ă la Tivoli, cu două muzici.__________________ JU­RCUL REGAL ROMAN.­-In fie­care seară O reprezentație Sărbătoarea două mari re­­prezentațiuni. EDIȚIA A TREIA ȘTIRI MĂRUNTE Societatea Guttemberg de ajutor reciproc Intre lucrătorii tipografi din România va da un bal Sâmbătă, 13 Ianuarie curent, în sala Băilor Eforiei. Balul acesta se dă pentru sporirea fondului societăței. Sesiunea ordinară a Academiei ro­mâne se va deschide la 20 Februarie și va dura o lună Biblioteca națională se va muta de la Sf. Gheorghe în casele unde era înainte Curtea de Casație Biblioteca va fi des­chisă publicului cu începere de la 1 Mai. DE TOATE *** Până la ședința de ieri, lumea se în­treba : «Fost-a vre-un scandal azi, la Ca­meră ?» De ori in coa, se întreabă alt­fel : «Câte scandaluri au fost la Cameră azi ?» _«** * * * * Toată lumea a rămas nedominită în privința inspirației d-lui Fleva de a da toc­mai pe d. Bianu ca exemplu de candidatură oficială. Ori­cât ar aprecia d. Sturdza cola­borarea prețioasă a acestui profesor studios a cărui rîvnă pentru descifrarea h­risoavelor vechi nu mai e un­­ secret pentru nimeni, in Parlament nu-i putea fi de nici un folos a­­cum când forțe noui și in tot cazul mai es­­clusiv închinate partidului liberal, sunt ge­loase de a se pune In serviciul șefului. După noi, exemplul d-lui Fleva a fost gre­șit ales. .** Voința Națională de a­seară vorbind despre moțiunea votată de Cameră in ședința de eri —moțiune care constitue un vot de blam pentru colegul de la interne al prezidentului de consiliu, zice : «Și cu această ocaziune partidul național­­liberal s’a arătat o dată mai mult strîns fi­nit in jurul șefului.» Oamenii ăștia cred că plouă când se stro­pesc cu scuipat. — Ce-ar vrea tu, țigana, pe gerul ăsta •’ să mănânci ori să te încălzești ? — Trăite-ar Dumnezeu, boierule, ași vrea să mănînc la gura sobei 1 ------------------------------------­000-----------------------------------­ CORPURILE LEGIUITOARE SEN­A­ rUL: Ședința de la 13 Ianuarie 1896 Preșidenția d-lui Dim. Ghica. Prezenți 91 senatori. Nefiind nici un ministru prezent, șe­dința publică se ridică. Senatul trece în secțiuni. ^edința de la 13 ianuarie 1896 Ședința se deschide la orele 2 și 35 sub preș­eden­ția d-lui P. S Aurelian, pre­ședinte. Prezenți 145 d-nî deputați. Pe banca ministerială toți d nii miniștri. ^ D. V. Iepurescu declară că atunci când sî a anunțat interpelarea, nu a înțeles să facă un act de vrăjmășie față cu­ d. Fleva, nici să-i atingă onorabilitatea. A voit numai să-i dea ocazia de a se ex­plica în Parlament. Acum, zice d. Iepurescu, declar di­n nou că nu am pus la îndoială onorabi­litatea d-lui Fleva și ca dovadă îmi re­trag interpelarea,­­aplausej. D. N. Fleva ministrul de interne, răs­punde că în urma declarației d-lui Iepu­rescu și în urma celor întâmplate era, se retrage de pe banca ministerială (a­­plause furtunoase, aclamațiuni zgomo­­toase și strigăte de bravo !) D. N. Fleva părăsește banca ministe­rială. D. I. Grădișteanu declară că nu ’și-a însușit interpelarea d-lui Iepurescu de­cât pentru că era convins de corectitu­dinea d-lui Fleva și’șî retrage acum și d-sa interpelarea (aplause). Altă dată și pe altă cale va explica partea politică ce se leagă de acest in­cident (aplause). Ședința se ridică la orele 2 și 45. ULTIME INFORMATIUNI Azi dimineață și-a dat demisia și d. Gheorghe Sion, prefect al județului R.­Sărat. D. Fleva revenind azi la ministe­rul de interne, această demisie n’a pu­tut fi primită. Budgetele tuturor ministerelor sunt gata, dar ele nu au putut veni până acum în discuția consiliului de miniștri din cauza crizei ministeriale.

Next