Timpul, octombrie 1896 (nr. 217-241)

1896-10-26 / nr. 238

ANUL AL OPT­SPRE­ZECELEA — No. 238 UN NUMEU 10 BANI AROMABIENTELE In țară pe un an................................ 30 lei * pe­­ [UNK]­ luni . . ............................1S lei » pe 3 luni..................................... . 10 lei Pentru streinătate, un an.........................50 lei 8 la Paris ziarul nostru se găsește cu 0,20 b­­uni­erul la Agence de journaux étrangers, rue de Maubeuge, 69 și la toate chioșcurile. REDACȚIA SI ADMINISTRAȚIA ■u­scricțtii, Pasagiul Român 7­8 PARTIDUL CONSERVATOR convoacă pe cetățenii Capitalei LA O ÎNTRUNIRE publica care se va ține 1HIHHNECA 37 OCTOMBUE — la orele 3 p. m. — in SALA DACIA întrunirile noaste Partidul conservator va ține Du­mineca viitoare o întrunire în capi­tală spre a lămuri cetățenilor ches­tia Mitropolitului. Chestia aceasta va forma singurul obiect al acestei întruniri. Alte întruniri se vor mai ține de partidul conservator asupra acestei chestiuni și în alte localități și cetățenii din toată țara vor fi chemați să se rostească în această gravă împrejurare. Nu ne îndouim că cetățenii, că toți bunii creștini și toți bunii Ro­mâni se vor grăbi a răspunde la apelul partidului conservator, cu a­­tât mai vîrtos că de astă-dată nici nu mai e vorba de o simplă ches­tie de partid, ci de o chestie na­țională, căci la noi religia și națio­nalitatea s’au confundat tot­dea­una. Mai e în joc și o chestie constitu­­tuțională, căci guvernul, sfâșiind pac­tul nostru fundamental, s’a substi­tuit Coroanei și a știrbit drepturile și prerogativele acesteia, destituind el pe un Mitropolit, fără un decret regal. Abstracțiune făcând chiar de toate cele­l­alte ilegalități pe care le-a să­vârșit guvernul d-lui Sturdza în chestia ilegalei și abuzivei detronări a Mitropolitului Primat și care vor fi pe larg ilustrate în întrunirea de Duminecă, aceste doua chestiuni , lovitura dată religiei noastre națio­nale și călcarea Constituției, ar jus­tifica cu prisos mișcarea la care partidul conservator învită pe cetă­țenii acestei țeri. Nu credem să existe un singur om luminat în această țară care să nu simtă gravitatea situațiunii și să nu vadă prăpastia către care e în stare să ne tîrască un guvern lipsit de scrupule și disprețuitor de legi, dacă nu vom protesta la vreme cu putere și cu stăruință și dacă nu vom căuta să punem o stavilă apucătu­rilor arbitrare ale acelora cărora M. La Regele le-a dat puterea acum e anul. Partidul nostru fiind aproape ex­clus din Parlament, singurele mij­loace de intervenire în afacerile ța­rei ce ne-au mai râmas sunt: presa și întrunirile publice. Toate lumea vede ce caz face a­­­cest guvern de opinia presei. In ches­tia mitropolitului, toate ziarele neo­­ficioase, fără distincțiune de nuanțe politice, au dat pe față ilegalitățile guvernului și l’au chemat la respec­tul legilor. I-ar fi fost ușor guver­nului să țină seamă de criticele în­temeiate ale presei, să asculte de sfaturile ei și să îndrepte râul. In loc de aceasta guvernul pune ziarele sale să râspundă prin insulte triviale atât la adresa mitropolitului surghiu­nit cât și la adresa presei din opo­ziție și merge până a acuza de in­teres material pe aceia cari apără un principiu, iar nu o persoană. Și această acuzație vine din partea toc­mai a acelora cari au estorcat bani de la Mitropolitul ca să’l apere sau ca să nu’l atace. Aceiași oameni cari, când sunt în opoziție pun cel mai mare preț pe importanța presei și abuzează de li­bertatea ei în gradul suprem, afec­tează, când ajung la putere, cel mai suveran dispreț pentru această a pa­tra putere în Stat. Tot ast­fel fac liberalii și in ce privește întrunirile publice. Când sunt ei în opoziție, întrunirile lor sunt compuse din tot ce e mai ales ca cetățeni cu greutate, iar când ei sunt la putere auditorul de la întrunirile opoziției se compune numai din der­bedei și haimanale. Noi îi poftim să trimită Dumi­neca viitoare spioni la întrunirea noas­tră pentru ca să le raporteze din ce fel de public va fi compus auditorul. Până atunci nu ne putem împe­­deca de a reproduce aici următoa­rea analiză pe care o face d. N. Fi­­lipescu într’un prim­ articol din Epoca cu privire la rostul întrunirilor și pe care o subscriem cu amândouă mâinile : Simpla vestire că partidul conser­vator va ține Duminică o întrunire publică s’a înfățișat în presă ca un e­­veniment. Apelul nostru a apărut ca o mobilizare a forțelor opoziționiste. Mulțumită sistemului liberal de min­ciună și falsificare a tuturor institu­­țiunilor, a trebuit ca și dreptul de în­trunire să-șî piardă înțelesul cel a­­devărat. De unde în Franța ori în Anglia de pildă, o întrunire publică e un eve­niment banal, un prilej obicinuit pen­tru căpeteniile partidelor de a se pune în atingere cu corpul electoral, la noi o întrunire a ajuns să fie socotită mai mult ca o manifestație de­cât ca o consfătuire. De la dinsa se așteaptă nu luminarea situațiunei ci răsturnarea ei. Ba pentru unele spirite timorate întrunirile capătă chiar un caracter quasi-sedițios. Aci ne-au adus procedeurile libera­lilor din opoziție, ca și practicele lor guvernamentale. In opoziție, când liberalii țin adu­nări, lumea se întreabă mai puțin ce se va vorbi la întrunire, de­cât ce are să se facă cu acest prilej și mai ales unde se va merge după întrunire, iată-ne din potrivă pe noi în opo­ziție. Noi socotim că prin întrunirile pe cari le autoriză Constituția nu poți sănătos înțelege de­cât acele sfătuiri de cetățeni în cari se rostesc discur­suri, iar nu adunăturile cari servesc de loc de raliare a bandelor spre a porni de acolo la asaltul Palatului. Ei bine, iată în ce situație suntem puși de guvernul liberal, noi, cari, goniți din parlament, vrem să uzăm de dreptul de întrunire și înțelegem să ne folosim de densul în modul înțe­lept cum pricepem noi libertatea de adunare. Iar dacă și noi ne vom adresa M. Sale Regelui, ca celei mai înalte ins­tanțe în chestiile politice și naționale, o vom face cu respect și cu dem­nitate, cu paza tuturor formelor legale și tuturor cuviintelor. Aceasta va constitui o nouă deo­sebire între noi și partidul de la putere. --------------------------------------------------­ TELEGRAME Căsătoria ducelui d’Orléans Viena, 5 Noembre Cardinalul Gruscha a bine­cuventat, la un­spre­zece ore dimineața, căsătoria du­celui de Orléans cu arh­iducesa Maria Dorothea, în prezența împăratulu­i Francisc Iosif, a reginei Portugaliei, a ducelui și ducesei d’Aosta, a ducelui și ducesei de Connaught, a contesei de Paris, a mem­brilor familiei imperiale, a prinților streini și a membrilor aristocrației franceze. Textul pretinsului discurs pronunțat de arh­iducesa Maria Dorothea cu ocazia remiterei coroanei în briliante, răspândit de câți­va reporteri de ziare parisiene, este neîntemeiat. Se asigură că arh­idu­cesa nu a pronunțat nici un discurs ; și-a exprimat numai în mod general bucuria și mulțumirea sa. Regele Greciei la Viena Viena, 5 Noembre Regele Greciei și prințul George au sosit. Italienii în Africa Roma. 5 Noembre Opinione declară că toate știrile răs­pândite în privința afacerilor din Africa nu sunt de­cât născociri. EDITS/4 a treia Din Camera franceză Paris, 5 Noembrie. Camera deputaților. D. Jaurès des­­voltă o interpelare în privința tulbură­­rilor din Carmaux și acuză guvernul că a violat legea. D. Barthou răspunde zicând că guver­nul și-a făcut datoria. Camera adoptă cu 316 voturi, contra 238, o ordine de zi aprobând atitudinea guvernului. ---------------------------------------------------­ BUCHETUL MISTERUL Nedemnitatea ce constatăm zilnic la zurbagiii cari țin loc de miniștri în ca­binetul d-lui Sturdza îșî are obârșia în însăși organizația lor sufletească. Oamenii cu naturalul atât de mize­rabil nu pot face—chiar când­­ și-ar pro­pune alt­fel—­de­cât ceea ce fac logo­feții colectiviști. O faptă bună, un act demn sau­ o pornire generoasă din partea complicilor d-lui Sturdza ar răs­turna întreaga psih­ologie. Să puricăm cazierul fie­cărui mini­stru . Președintele consiliului este omul care, după ce a numit pe Rege «spion prusian» și pe Brătianu «om stupid» și «primejdios țârei», a tripotat cu ru­blele și în cele din urmă, fiind minis­trul aceluiași Rege în cabinetul acelu­iași Brătianu, a fost prins, la stația Götiing, călătorind cu un bilet de drum de fier emis pe numele unui funcționar inferior de la direcția generală a căi­lor noastre ferate. Conductorul trenului a înhățat de guler pe ministrul român și l-a arestat în beciul stației unde a stat până când d. Ferechici, ministrul afacerilor străine, a reușit, pe cale di­plomatică, să obțină, cu multă greutate, liberarea sa. Ministrul de justiție este omul care, în vederea proceselor ce avea de apă­rat, modifica legile, eșia din minister ca să pledeze pricini grase, apoi intra din nou pentru a face alte modificări și din nou­ ieșiți pentru a pleda nouă procese grase — până când, sugrumat de propriile sale neomenii, a declarat, el, capul suprem al parchetelor, că «o­­poziția a pierdut dreptul la protecția legilor»­. Ministrul de finanțe este autorul moral —dacă nu chiar alt­fel—al morței unei biete guvernante și tăinuitorul fondului smuls de la funcționarii mărunți pentru monumentul lui Brătianu. Marele vornic este samsarul care, după ce a obligat pe magistrații tribu­nalelor să subscrie, în numele seu, ac­țiuni de ale Băncii Naționale, a înghițit naftalina cumpărată pentru viile filo­­xerate. Logofătul de la despărțământul bise­ricesc este belferul care, după ce a primit sarcina de a combate, în cabi­netul colectivist, propriile sale proiecte din cabinetul liberal-conservator, a des­­organizat liceul modern din Iași pentru a face să prospere o antrepriză a sa particulară. Ministrul de răsboiu nu a fost primit până când nu a făgăduit, satisfacție ofi­țerilor cari făcuseră cunoscutul pronun­­ciamento. Intrat în minister, nu și-a putut trece nici o lege fără prealabil angajament pe cuvântul de onoare că nu o va aplica. D. general Budișteanu mai este, pe lângă aceasta, și soldatul trădător care de pe banca ministerială a declarat că oștirea românească este înarmată cu ciomege. Ministrul de lucrări publice este calfa de bărbier care a luat 2000 de lei ca să obție grațierea lui Sabechi. D. Palladi, în fine, este... Potelu. De la un așa buchet ministerial n’ai dreptul să ceri demnitate, cinste și omenie — fără să răstorni psih­ologia. Vindex ---------------------------------------------------­ ar fi eșit victorios din lupta pentru pre­­ședenție și ar fi realizat proiectul seu, fără înțelegere cu puterile europene, toate piețele financiare din America și Europa ar fi suferit imediat o perturba­­țiune așa de mare, că s-ar fi sdrunci­­nat echilibrul, și se știe ce consecințe derivau de aci pentru lumea financiară, comercială și industrială. Alegerea lui Mac Kinley a înlăturat deci o grijă e­­normă și de aceea telegramele de eli ne spuneau că toate bursele europene au primit cu satisfacție această știre, iar la bursa din New­ York acțiunile băn­cilor și întreprinderilor industriale s’au urcat în mod simțitor. Și —consecință de asemenea logică—argintul a suferit în acelaș timp o scădere de 2 și jun. la sută și nu a putut recâștiga până la urmă de­cât 1 la sută. Dacă se alegea Bryan, frica unui bimetalism național ar fi produs imediat un agio intre aur și argint, a cărui înălțime nici nu se poate prevedea. Re­­lațiunea de 16 : 1 indică singură un agio de 15—20 la sută, dar nesiguranța cur­surilor și speculațiunile ar fi putut să-l ridice și mai sus , și nesiguranța aceasta e pericolul cel mai mare pentru comerț și industrie. Se crede că și Mac Kinley va începe imediat tratări pentru a se înțelege cu Europa pentru stabilirea unei relațiuni fixe și internaționale între aur și argint, cum a promis in manifestele și discur­surile sale. Dar cu totul alt rezultat ar avea reușita acestor tratări, căci din momentul ce relațiunea sau­agiul va fi internațional și fix, aceasta echivalează cu­­ o valută de aur fixă, numească-se ca bimetalism sau monometalism de ar­gint.* * « Asupra alegerii președintelui mai pri­mim azi telegram­a următoare : New­ York, 5 Noembre. Rezultatele complecte, afară de câte­va State îndoioase, dau 273 voturi d-lui Mac Kinley, printre care cele din Ca­lifornia. D. Bryan a obținut 157 vo­turi, printre care acele din Nebraska și Tenesse. Compoziția­ Senatului depinde încă de rezultatul alegerilor legislative în câte­va State îndoioase. ---------------------------------------------------­ AGIUL ȘI ALEGEREA DIN STATELE­ UNITE Prin alegerea lui Mac Kinley la pre­ședinția Statelor­ Unite, bimetaliștii din Europa și America ’și-au­ văzut încă o dată speranțele înșelate. Bryan, can­didatul căzut, făgăduise că va restabili în Statele­ Unite bimetalismul pe baza relațiunii de 16: 1 între aur și argint, chiar dacă nu ar reuși să convingă pe Europa de necesitatea acestei reforme. Promisese și Mac Kinley introducerea bimetalismului, dar numai dacă se va înțelege cu puterile europene, și decla­rând că până nu va obține acest acord internațional va menține valuta de aur. Deosebirea făgăduelilor, de­și în a­­parență nu prea mare, este însă enormă in realitate. Presupunând cazul că Bryan SAMBATA 26 OCTOMBRE (7 N-BRE) 1896 RESCOALA DIN MACEDONIA In ciuda tuturor afirmațiunilor contra­rii, corespondentul din Constantinopole al ziarului Le Temps află că celebrele bande grecești n’au fost expulzate din Macedonia. In urma luptei din 3 Au­gust, în care a dispărut Brutas, ele s’au volatizat și s’au răspândit în regiunea Monastir, în grupuri de câte cinci­spre­­zece sau două­zeci de oameni. Intr’o noapte, unul din aceste grupuri a tre­cut chiar prin Monastir, fără zgomot și fără a fi împiedicat. Rapoarte demne de toată încrederea afirmă că răsculații par hotărîți să pe­treacă iarna în Macedonia. Ei au bani și țăranii musulmani îi întâmpină cu o bună-voință neașteptată, procurându-le adesea gazda și masa. Toată tactica lor pare a fi tins la acest scop de a câș­tiga încrederea Turcilor, și au reușit din două motive. Primul, din cauza situației generale, care e atât de rea că toate partidele doresc o schimbare oare­care, de ori­unde ar veni, numai să nu-i a­­tingă direct. Al douilea e în voința lor manifestă de a ataca numai elementul bulgar. Turcii n’au avut să se plângă, ban­dele elene pluteau cu aur bun englezesc tot ce luau, se fereau de prădăciuni, de masacre și violări care sunt lucruri cu­rente pe terenul întreprinderilor alba­neze, adresau autorităților locale mani­festele cele mai asigurătoare pentru si­guranța credincioșilor Islamului. Pute­rea centrală nu s-a lăsat convinsă și a trimis batalioane, dar particularii au fost influențați de manierele frumoase și limbagiul frumos al Atticei. Mai mulți notabili au fost arestați pentru a fi ofe­rit ospitalitate Grecilor răsculați. Se crede în genere că concentrarea bandelor se va opera primă­vara, că comitetul din Atena posedă o rezervă mare de oameni și bani și că viitoarea sesiune frumoasă va debuta prin eve­nimente foarte grave. Până atunci însă, recifii din Priștina și Prizrend, campați pe valea din Monastir, sunt o amenin­țare perpetuă pentru regiune. Autorită­țile militare, lipsite de resurse, nu pot întreține trupele. Până acum soldații s’au nutrit cu porumb și struguri, dar acum nu mai găsesc nimic pe câmp, și când frigurile cele mari vor începe soldații vor avea nevoe de un adăpost. Locuitorii vor fi deci supuși unei pres­tații aspre. UN NUMER 10 BANI ANUNCIUHI ȘI INSERȚII Linia 30 litere petit pag. IV.......................0,40 Reclame..................... » III........................2,50 » ..................... » II........................5.— In Patria anunciurile se primesc la Agenția Havas, 8 Place de la Bourat­.0 ------- 1* REDACȚIA SI ADMINISTRATE I­­ . .• ■ București, Pasagiul Roman 7-8 In toate orașele Macedoniei pasiunile partidelor au ajuns la exces , domnește o așa de mare nesiguranță că nu pot i­eși din casă sau să treci noaptea pe strade fără a risca pericole serioase. In regiunile locuite de tâlhari albanezi se comit zilnic acte de brigandagiu, omo­ruri și furturi. De aceea existența e a­­proape imposibilă acolo, și s’a răspândit impresia că situația trebue să se schimbe printr’o mare lovitură. In același timp domnește o mare a­­gitație în Albania de Nord, pricinuită de revenirea la Ipek a lui Mula Seka. Se știe că Mula Seka și Baba Asker sunt cei două șefi a căror rivalitate a tulburat acum doui ani Albania septen­trională, și că autoritățile otomane i-au putut prinde la 1893, închizând pe unul la Constantinopole, pe cel-l­alt la Scu­tari. Or, Baba Asker reuși să fugă, reveni in munți și Poarta renunțând a-l prinde a doua oară, se gândea de zece luni să pue în libertate pe singurul om care putea să contrabalanseze influența sa, pe singurul său dușman ereditar, pe hagi Mula Seka, un brigand temut. După multe șovăeli, Mula Seka fu de­barcat la Scutari, acum trei săptămâni, și făcu pe drumul spre Ipek un marș triumfal, salutat de populația beată de entuziasm. Guvernul otoman nu face nici o dată lucrurile pe jumătate ; el prevenise toate satele de prin preju­­rimi. --------------------------------------------------­ DE LA CURTE Marcuri, 23 Octombre, AA. II. RR. principele și principesa României, urmând a merge la Sigmaringen și Darmstadt pen­tru a vedea pe Auguștii Lor Părinți, au plecat din gara Sinaia la ora 11­* p. m., împreună cu A. S. I. marele duce Boris Vladimirovitch, care, după o ședere de câte­va săptămâni ca oaspete al Altețelor Lor Regale, se întoarce în Rusia. MM. IL. Regele și Regina, urmați de suitele Lor, i-au însoțit până la Predeal. La gara Sinaia, mai multe doamne din societate au oferit A. S. R. principesei Maria frumoase buchete de flori. In tre­nul regal au fost invitați d. Fonton, mi­nistru plenipotențiar al Rusiei, și princi­pele Lwow, primul secretar al legațiunei. Altețele Lor Regale sunt însoțite în că­lătorie de d-na Greceanu, doamnă de O­­noare, și de locotenentul-colonel adjutant Prezan. La perle 2 trenul a sosit la Predeal, unde, după o ședere de câte­va minute, MM­ LL. Regele și Regina au îmbrățișat călduros pe Auguștii Lor nepoți, după care M. S. Regina a salutat cordial, iar M. S. Rege a îmbrățișat pe marele duce urându-le o bună călătorie. La orele 3 p. m. Suveranii s-au reîn­tors la Castelul Peleș. ----------------------mini---------------------­ EVENIMENTELE DIN TURCIA — Prin fir telegrafic — Constantinopol, 5 Noembre. . Șefik-bey, președinte al curții de ca­sație, a fost numit ministru de poliție. S-a interzis ziarelor neturcești re­producerea comunicatului privitor la subscripția pentru cumpărări de arme, publicat în ziarele turcești. In urma svonurilor de evenimente amenințătoare, neliniștea continuă să domnească printre populație. Nume­roase stabilimente din Stambul sunt închise. Două spitale, înarmate, au fost a­­restate. Temerile populațiunei sunt desigur exagerate, pentru că lipsesc semne se­rioase de amenințări. Știrile neliniștitoare pare că sunt propagate de Armeni pentru a pro­duce tulburări in afaceri-Viena. 5 Noembrie. Se anunță din Constantinopol Co­respondenței Politice că in cercurile foarte competente din Yldiz-Kiosk se consideră ca nerealizabilă intențiunea puterilor europene de a transforma administrația datoriei publice turcești în organ de control al finanțelor tur­cești. Această transformare ar înflăcăra rezistența energică a întregului popor turcesc și la aceasta nu se vor putea opune cei de la Yldiz-Kiosk. Singura concesiune posibilă ar fi ad­miterea unui delegat rus în adminis­trația datoriei publice. Londra, 5 Noembrie. Căpitanul Marriot, făcut prizonier la Smirna de niște tâlhari turci, a fost pus în libertate. ---------------------***#+------------------

Next