Timpul, ianuarie 1897 (nr. 1-23)
1897-01-14 / nr. 9
No. 9 ULTIM CUVINT A: Ce crezi, frate, despre metempsicosă ? B : Cred, frate, că sufletul se mută dintr’un corp în cel Valt și sunt convins chiar că sufletul unui dobitoc se mută în corpul unui om. A: Și cum de ai venit la o astfel de convingere ? B : Studiindu-te pe tine de atâțea ani. Moș Neagu. ------------------------+#B8sw------------------------La 4 Noembre, Gosselin, secretarul ambasadei engleze din Paris, comunică desbaterea din Camera franceză asupra Armeniei și discursul lui Hanotaux care l-a rugat în special să atragă atenția lui Salisbury asupra acestui discurs. A doua zi Gosselin vorbi cu Hanotaux și-l întrebă ce are de gând să facă Franța dacă Sultanul va remâne încăpățînat. Hanotaux răspinse evasiv : un mandat solemțiel către ambasadori ar ajunge pentru a intimida pe Sultan. Ambasadorul englez din Viena raportează la 6 Noembre că contele Goluchowscki e gata să dea instrucțiuni baronului Calice pentru conferință, dar e absolut contra unor propuneri dacă puterile nu se înțeleg mai înainte pentru o forțare eventuală. Contele Goluchowscki a zis în termeni aspri că puterile nu se pot expune din nou unui refuz. La 27 octombre, secretarul ambasadei engleze din Constantinopol,Goschen, comunică cum că a predat lui Șișkin nota circulară a lordului Salisbury. Șișkin a zis că nu poate răspunde înainte de întoarcerea Țarului, dar a adăugat fără intenție de a apăra pe Sultan, că Sultanul e împiedicat la realizarea reformelor de lipsa de bani și că o reformă financiară ar fi poate un mijloc pentru a rezolva criza actuală. După întoarcerea Țarului, Goscen vizită din nou, la 4 Noembre, pe Șișkin care consimți acum în termeni generali, la nota lui Salisbury și adaose că conferința ambasadorilor ar putea discuta propunerea de a însărcina comisiunea datoriei publice cu administrarea tuturor finanțelor Turciei. Dar, silit de Goschen, Șișkin mărtusi că ideia unor măsuri coercitive contra Sultanului e foarte respingătoare (extremely repugnant) Țarului. La 11 Noembre Șișkin zise ambasadorului englez O’Connor că a citit cu plăcere discursul lordului Salisbury ținut la Guildhall, pentru că acum nu mai există nici o îndoială că Anglia vrea să procedeze la Constantinopole în comun acord cu Rusia și celelalte puteri. Dar amenințarea Sultanului cu măsuri coercitive poate slăbi autoritatea acestuia. El (Șișkin) a făcut tocmai acum pe ambasadorul Turciei să telegrafieze Sultanului că era reformelor pe hârtie a trecut, că toate puterile vor proceda în comun a acord și că Sultanul va trebui să execute propunerile lor. D-na Maria Theodoru, care posedă certificatul de sub-chirurg la spitalul rural Horezu, din județul Vâlcea, în locul d-lui Dumitru R. Mihăilescu, demisionat. * * * ȘTIRILE ZILEI Comunele rurale Găleșești din județul Argeș, Gândești din județul Buzău și Uzunu din județul Vlașca, au fost autorizate să primească, conform voturilor consiliilor comunale din ședințele de la 30 Iunie, 5 Iulie și 27 Septembre 1896, legatele lăsate prin testamentul defunctului Spirache Profirescu, cu data de 23 Aprilie 1894, consistând din câte 15.000 lei, pentru construirea în fiecare din comunele sus arătate a unui local de școală, din 300 lei lăsați a se da anual pentru repararea localurilor și alți 300 lei pentru întreținerea fiecărui învățător de la acele școale. * *te S’au promulgat legile votate de Corpurile legiuitoare prin care: a) Se recunoaște calitatea de cetățean român d-lor Ion Georgescu din capitală, Teofil Olinescu din Dorohoi, Nicolae Lenius din Ploești, loan R. Iovanovici din Giurgiu, Zisu Sterie Covata din Martinești (jud. R.Sărat), Nicolae Ion Mircea din București, Titu Verzea din București, Aureliu Octavian Bunea din Galați, Vasile Vlăncu din Brăila, Th. Temeli din București și Ion Lădoi din București; și b) Se acordă înpămentenirea cu dispensă de stagiu d-lor Ludovic Massalski și Adolf Senft din București. # * * D. Petru Fântânaru, profesor la liceul «Național» din Iași, a fost numit pe ziua de 1 Ianuarie 1897, în postul de inspector școlar al învățământului primar al circumscripției Iași, in locul d-lui I. V. Praja, demisionat. * N + * D. Grigore Nicolae a fost numit în funcțiunea de membu in comisiunea interimară a comunei rurale Gătanu, din județul Vlașca, în locul d-lui Nicolai Popa, care se revoacă. * * * D. Mihail D. Vasiliu, absolvent cu diplomă al institutului superior de comerciu din Anvers, a fost numit, pe ziua când va depune legiuitul jurământ, secretar-casier al camerei de comerciu din Pitești, în locul d-lui Ion Rădulescu, demisionat. * * * Subchirurgul Ion Andreescu a fost numit in postul de agent-sanitar-vaccinator la plasa Ocolu-Otasea din județul Vâlcea, în locul sub-chirurgului Ion Marinescu, demisionat. Sub-chirurgul Constantin Mușetescu a fost numit în postul de agent sanitar-vaccinator la plasa Șerbănești din județul Olt, în locul sub-chirurgului C. Bălteanu, revocat pentru neglijență n serviciu. TIMPUL 14 IANUARIE George, reg. 20. Mateescu loan, reg. ii. Anastasiu Benone, reg. 8. Locotenenți-colonelî la gradul de coloneii: Boteanu J Dimitrie, com. reg. 14. Hiotu Alexandru, com. reg. 21. Iarca AL, șef de stat major, corp. III. Căpitanovicî Al., com. școale- fiî militari Craiova Petrovicî loan, com. reg. 9. Anastasescu St. Magheru, com. reg. 19. Boerescu Constantin, com. reg. G. Georgescu Andronic, șef stat major, divizia Dobrogei. In rezervă Sub-locotenent FIa gradul de locotenenți : Mihalcea Alexandru, Meitani Ștefan, Brătianu Dimitrie, Lupu G. Constantin, Ionescu Mihail, Lăzărescu Emil, Iondiovici Ștefan, Paulian Nicolae, Iacobescu Gabriel, Ștefănescu Nicolae, Urzescu Constantin, Pădure George, Staicovici Cristache, Niculescu Ioan, Ispasiu Dimitrie, Mețulescu Marius, Demetrian Constantin, Panaitescu Constantin, Atanasiu Dimitrie, Mateiscu George, Andreescu P. Vasile, Basarabeanu loan. Locotenenți la gradul de căpitan : Anastasiu Petre, Cantacuzino Vladimir, Crăciunescu Ștefan, Limburg Al., Cozadin Nicolae, Han Hugo, Georgescu Șerban, Belian Ștefan, Grigorescu Sava. Căpitan la gradul de maior : Mincu Dimitrie. TABLOURILE de ÎNAINTARE m ARMATA Iată tablourile de înaintare, pentru arma infanteriei . In activitate: Sub-locotenenți la gradul de locotenenți : Chirițescu Nicolae, batalionul 1 vînătorî. Perișoreanu Cristea, reg. 1. Cernătescu Grigore, reg. 1. Pădurăreanu Ion, reg. 3. Constantinescu Nicolae, reg. 8. Nestor loan, reg. 10. Davidescu Iulius, reg. 3. Poenaru B. George, com. gendarmî, București, Ionașcu Constantin, reg. 31. Botez M. George, reg. 25. Scobilceanu loan, reg. 24. Epureloan, reg. 31. Georgescu Nicolae, reg 9. Gogan loan, reg. 17. Solomon loan, reg. 8. Georgescu Aurelian, reg. 22. Crivăț George, reg. 2. Măruță Ion, reg. 19. Florescu Anton, reg. 2. Popescu Dimitrie, reg. 7. Florescu George, reg. 19. Locotenenți la gradul de căpitani : Manolescu Em. Mladoianu, reg. 15. Gherescu Anton, reg. 15. Smeu Al. reg. 6. Roman Ștefan, reg. 26. Marmara Constantin, reg 23. Stoenescu Adolf, reg. 23. Pipirescu Vasile, reg. 11.[Botez Dimitrie, reg. 18. Enechescu Toma, reg. 26. Neicu Petre, reg. 19. Popescu Gheorghe, reg. 26. Lascu Al. batalion 1 vînătorî. Obăgeanu Mihail, reg. 19. Popescu Mihail, reg. 1. Dimitriu Al. la consiliul de resboiu corp IV. Calmuschi Alexandra, reg. 15. Ionescu Ah, reg. 13. Boboc Constantin, la ministerul de resboiu. Periețeanu Stelian, reg. 21. Lupescu Gheorghe, reg. 1. Zătreanu Petre, reg. 1. Scărlătescu G., reg. 6. Urdăreanu Nicolae, școala fiilor de militari, Craiova. Anastasiu George, reg. I. Petrăchescu N., reg. 8. Balmez Theodor, școala fiilor de militari, Iași. Jipa Constantin, batalion 4 vînători. Rășcan Constantin, gendarmî Iași. Liciu George, reg. 13. Carabețeanu Petre, reg. 21. Popescu Marin, reg. 17. Popovici Anton, la consiliul de răsboiu Dobrogrea. Bădescu Ion, reg. 19. Condoie Gheorghe, reg. 17. Petroman Mircea, consiliul de resboiu corp. 1. Moscu Mihail, reg. 5. Magheru Traian, reg. 28. Heisu Ion, reg. 28. Anghelescu Constantin, reg. 19. Băltărețu Dumitru reg. 21. Condurachi Andrei, reg. 20. Fărcășanu Vasile, școala fiilor militari Iași. Capril Mihai reg. II. Logadi Grigore, reg. 6. Checais Iulius, regimentul 33. Tudorachi Barbu, la minister. Boțea Vasile, comânduirea pieței București. Șeicaru Victor, la marele Stat Major, Ștefănescu Ștefan, reg. 33. Popescu Constantin, reg. 20. Andoniu Ștefan, reg. 33. Opran Niculae, reg. 21. Dimitrescu George, reg. 28. Oprescu Niculae, reg. 28. Graureal, reg. 24. Păltineanu Mihail, reg. 2 Ghidionescu Constantin, consiliul de resboiu corp. IV. Niculescu Dragomir, reg. 9. Teodorescu Zamfir, reg. 4. Florescu Stelian, reg. 24. Stăncescu Emanoil, reg. 16. Mihăilescu Dimitrie, reg. 2. Ștefănescu Ion, reg. 28. Potlogeanu Andrei, reg. 21. Berendei Grigore, batalionul 1 vânători. Baronescu Filip reg. 27. Ionescu G. Marin, batalionul 6 vânători. Ionescu Dimitrie, reg. 33. Căpitani la gradul de maiori (renași din tabloul de la 1896) . Bănescu Dionisie, reg. II geniu. (Admiși pe tabloul din 1897). Niculescu Marin, la marele stat major. Anastasiade Constantin, la școala fiilor de militari, Iași. Popovici Gheorghe, reg. 13. Gafencu Constantin, batalionul I vânători. Petrat Constantin, reg. 6. Gaiseanu Panait, reg. 32. Minculescu Gheorghe, comenduirea pieței, București. Doiculescu Traian, reg. I geniu. Romanescu Emil, batalionul 4 vânători. Calotescu Traian, reg. II geniu. Bălănescu Petre, reg. 5. Niculescu Nicolae, reg. 12. Velicu Petre, Iigeniu. Vasiliu I. Vasile, batalionul 4 vânători. Nedelcovici Petre, reg. 29. Mirinescu George, comp. gendarmî, Iași Dimitrescu, reg. 1. Savapol C. comp. gendarmî, București, Conrad Rudolf, reg. 31. Gălușcă Constantin, reg. 13. Maiori la gradul de locot-colonelî. Brătuianu Mihail, com. batalionului 6 vânători. Teodorescu Cristache, reg. 5. Spiroiu Constantin, reg. 4. Constantinescu M. Dancov, reg. 4. Șendrea Niculae, reg. 3. Vlăduianu Luca reg. 18. Mănescu Gheorghe, reg. II geniu. Petroianu Ion, la minister. Cantaloan, la marele Stat major. Ghica G. Mihail, com. batalionului II vânătorî. Paraschivescu Gheorghe, reg. 11. Dimitrescu Christea, reg 19. Viișoreanu Dimitrie, com. batalionului 5 vânători. Lambru MIȘCAREA COMERCIALII Anglia protecționistă.—Anglia, care începe a se resimți de efectele concurenței germane, dă un strigăt de alarmă. Anglia, atât de liber schimbistă la alții, s’a transformat in mare protecționistă vezând că produsele streine se infiltrează în târgurile sale interioare, scrie Curierul Financiar. Guvernul englez s’a mișcat și lordul Salisbury a dat o circulară către toate administrațiile de a nu mai încredința de acum înainte contracte de mărfuri decât fabricelor engleze. Și pentru a înlătura orice intermediar, contractele nu vor putea fi subscrise decât cu fabricanții personal. Taxele de succesiune în Franța. Voind a se lumina asupra reformei taxelor asupra succesiunilor, Senatul francez a stabilit un stat aproximativ de valorile mobiliare franceze și străine ce se găsesc în Franța. După aceste lucrări, suma valorilor mobiliare circulând în Franța ar fi de 80 și luni. miliarde, din care 60 și juni. miliarde pentru valorile franceze și 20 miliarde pentru valorile străine. Valorile franceze se clasează astfel : Rente de Stat 26 miliarde; acțiuni de căi ferate 4; obligațiuni de cai ferate 15; acțiuni și obligațiuni de Credit funciar 3; obligațiuni de ale Parisului, orașelor, comunelor și departamentelor 2 și juni, valori industriale, mine, asigurări etc. 10 miliarde. Valorile streine se impart precum urmează : fonduri de Stat 12 miliarde, valori industriale 8 miliarde; 10) Anchete asupra execuțiunei contractul muncei; 11) Organizarea târgului industrial și agricol ; 12) Economia la femeia măritată ; 13) Asigurarea contra bătrâneței și a invalidității; 14) Instituirea unei case de retragere pentru urmeri; 15) Condițiunile obligatorii de înserat în cadtele de sarcini ale administrațiunilor publice. Fabrică nouă de zahăr. Consiliul miniștrilor a acordat fabricei de zahăr de sfeclă cultivată în țară, ce se va înființa pe moșia Hancea, comuna Brehuesci, plasa Siretu, județul Botoșani, conform cererei d-lui V. D. Vasiliu, următoarele avantagii pe termen de 15 ani: 1) Scutire de orice impozit direct către Stat, județ și comună ; 2) Scutire de plata taxelor vamale pentru mașinele, părțile și accesoriile de mașini, țevile și conductele pentru apă și abur, șervetele pentru filtre-prese, instrumentele necesare fermei, aparatele pentru laboratorul de chimie și celelalte accesorii necesare Instalațiunea ; 3) Reducerea de transport pe căile ferate române pentru piatra de var și combustibilul necesar fabricei, pentru sfecla ce se va introduce în fabrică, pentru zahărul fabricat, pentru borhot și alte resturi ale fabricațiunei, conform prescripțiunilor art. 3 din legea industrială lit. d. Avantagiile de la No. 1 și 3 vor începe de la funcționarea fabricei, iar avantagiile No. 2 vor începe de la 30 Decembre 1896. --------------------------------------------------------- ȘTIRI JUDICIARE Un scandal judecătoresc, de o gravitate excepțională, s’a întâmplat zilele trecute în Siracusa, Sicilia, scrie Curierul judiciar. Iată de ce este vorba : Acum două luni s’a judecat la Curtea cu jurați din Siracusa procesul unei asociațiuni de factori de rele foarte cutezători, originari mai toți din provincia Girgenti. Desbaterile au durat mai multe zile și s-a stabilit în mod neîndoios culpabilitatea acuzaților. Cei mai mulți din tâlhari au mărturisit că au comis hoțiile și predăciunele ce li se imputau. Cu toate aceste, jurații i-au achitat pe toți. Acest verdict a pus în uimire pe întreaga polulațiune a Siracusei. Timp de o săptămână nu s’a vorbit de altceva în oraș ; se șoptea că acest straniu verdict al juraților se datorea corupere și că se împărțise sume însemnate de bani juraților. încetul cu încetul s’a făcut iarăși tăcere în jurul acestei afaceri, totul părea uitat, când deodată, în noaptea din ajunul Crăciunului, procurorul a ordonat arestarea în masă a tuturor juraților și a mai multor alte persoane din Siracusa și din provincie. Dintre jurații și persoanele arestate, numai șase jurați au fost menținuți în stare de arestare sub inculpațiunea că au fost corupți, și 16 persoane printre care avocați, funcționari, antreprenori de hoteluri, proprietari, ca complici. Scandalul în oraș și în întreaga provincie este enorm. ---------------------------------------------------------INFORMUIATIM! Sâmbătă, 11 Ianuarie, la orele 5 jum. seara, M. S. Regele a binevoit a primi în audiență pe d. căpitan de Rozwadowski, atașat militar pe lângă legațiunea imperială și regală a Austro-Ungariei, care a avut onoarea de a ’i remite Armand armatei austroungare pe anul 1897. Colectiviștii din Galați șî-au pierdut capul. Prevezând reușita d-lui Nicu Filipescu, la alegerea parțială, se dedau la cele mai meschine ingerințe, crezând că vor băga frica in cetățeni și îi vor face să voteze pentru candidatul guvernului. Așa ieri seară, comisarul Constantinescu de la desp. Ilsa, prezentânduse la alegătorii din colegiul al 11-lea Ion Tătărucă și Ion Mișcoici, din str. Bucureștii Noui, pentru a le lăsa cărțile de alegători,i-a amenințat cu închiderea crâșmelor dacă nu vor vota pentru candidatul guvernului, d. Sechiari.* * * „ Prefectul Zorila, apoi, se întrece în zel cu cel din urmă epistat. Acest onorabil domn a chemat la dânsul pe d. Costachi Isac, antreprenorul hotelului Enghtera, și sub diferite amenințări ,l-a făcut să întovărășiască pe d. Sechiani în câteva vizite electorale. D. Isac a trebuit să se execute de teama persecuțiunilor polițienești, cu cari l-a amenințat prefectul. ■k *41 Poliția d-lui Zorilă a mai încercat să aresteze pe d. Iancu Gheorghiu, un energic luptător conservator. Comisarul Constantinescu, însoțit de patru sergenți de oraș, s-a năpustit asupra d-lui Gheorghiu, sub pretext că ar fi având un mandat de arestare contra sa. Numai cu mare greutate d. Gheorghiu a putut scăpă din mânile sbirilor. Acest atentat la libertatea d-lui Gheorghiu constitue cea mai bună dovadă că regimul e capabil de toate infamiile. Și astea sunt alegeri libere . In urma destituirilor de la căile ferate, funcționarii cari au făcut pact cu destituiții sunt într’o mare agitație. Ei vor aștepta până Miercuri rezultatul interpelărilor cari se vor desvolta în parlament. In caz când lucrurile nu vor eși după placul lor, sunt hotăriți să se pună în grevă. Direcția căilor ferate a luat însă toate măsurile, angajând pe toți foștii funcționari ai căilor ferate, pe mulți pensionari și soldați din corpul de geniu. Epoca află că un mare număr de deputați vor propune în Cameră darea in judecată a d-lui G. Stoicescu, pe baza legei privitoare la responsabilitatea ministerială, care prevede între alte condițiuni de dare în judecată și faptul când un ministru induce în eroare Corpurile Legiuitoare. Dh, d. G. Stoicescu, anunțând in mod oficial înființarea unei mitropolii române la Constantinopol și numirea lui Antim, a indus în eroare Corpurile Legiuitoare. Pentru mâine, 1a curent, sunt fixate următoarele alegeri de deputați: colegiul I de Putna și Botoșani, colegiul al II-lea de Covurluiü și al III- lea de Fălciu. El i s’a întrunit congresul Ligei culturale în sala teatrului Hugo. A prezidat congresul d. Stroe Belcescu, din Bârlad, asistat de d-nii dr. Blasian, dr. Inotescu și Romanescu. D. Periețeanu-Buzea a citit actul de împăcare între cele două ligi și apoi s’a procedat la alegerea comitetului. A fost aleși d-nii I. C. Grădișteanu, Barbu Delavrancea, A. D. Florescu, Al. Lupașcu, V. Miculescu, D. Nenițescu, B. Păltineanu, Periețeanu-Buzău și M.Vlădescu. Gensori au fost aleși d-nii Z. Herescu, Rădulescu-Motru și A. Vanic. 1897 | D. A. Badenschi a făcut o propunere ca d. V. A. Urechiă să fie proclamat președinte de onoare; la această propunere sau rariat și d-nii Nenițescu și Valerian Urșianu. D. V. A. Ureche a fost proclamat președinte de onoare al Ligei culturale. Seara, la orele 8 și juni, s’a dat un banchet. Sau ridicat toasturi de către d-nii Perieteanu-Buzeu, Vlădescu, etc. Banchetul s'a terminat după orele 12. •»•rKaxantmarti Bili cu întrunirile Asupra întrunire! care s'a ținut ieri la Galați în vederea alegerii de la colegiul II de deputați, am primit următoarea telegramă : In oraș domnește de dimineață o mare animație, întrunirea s-a deschis la orele 2 în teatrul cel mare. In sală sunt peste 2000 de oameni; statul major al partidului conservator și delegații din județe iau loc pe estradă. Sunt reprezentate județele Iași, Brăila, Tecuci și Tutova. Entusiasmul cel mai cald însuflețește mulțimea din sală și pe acei cari, ne maigăsind loc, așteaptă în stradă. La orele 2 și jum, sosește Nicolae Filipescu, candidatul partidului conservator, însoțit de fruntașii conservatori din localitate. Li se face o caldă ovațiune : salvele de aplause durează câteva minute. Președinte al întrunire este proclamat d. Ion Pleșnită, fost senator. In mijlocul aplauselor asistenței, vorbesc d-nii Simon Hociung, fost primar, și Gh. Dimitrescu din Brăila. Vorbește apoi d. Alexandru Rășcanu, advocat din Tecuci, care recomandă candidatura lui Nicolae Filipescu și în numele radicalilor. (tunete de aplause). După aceia ia cuvântul Nicolae Filipescu care într’un discurs cald și documentat, stîrnește o furtună de aplause. După Filipescu vorbește d-nii D. I. Alexandrescu, d ni Iași, și M. Paca, fost deputat, din Galați, întrunirea se sfîrșește la orele 4 și jumătate. Filipescu e dus de mulțime, în mijlocul celor mai entusiaste aclamări, până la otel Continental, unde i se face ovațiuni. Filipescu mulțumește de la fereastră. In acest moment câteva mii de oameni manifestează în fața otelului. * * * Toneanu ține întrunire în sala Alcazar în fața unui foarte restrâns număr de alegători.* * * întrunirea anunțată pentru ieri la Caracal, în vederea alegerei de la colegiul I de Cameră, s’a amânat pentru astă seară. Ieri a fost la Corabia o consfătuire țărănească. Pentru întrunirea de azi vor sosi delegați din Oltenia și din județele mărginașe din Muntenia. D. Take Ionescu a fost primit cu entusiasm. Alegerea d-lui Take Ionescu la colegiul I, este aproape sigură. INTEMPLARI Trei d’odata.—Femeia Maria, soția locuitorului Nicolae Ioniță, din comuna Fulga, județul Prahova, în seara de 19 Decembre 1896, a dat naștere la trei copii, dintre care două de sex masculin și unul femenin. Atât mama, cât și copiii se află în deplină sănătate. Crimă. Din Mehedinți se telegrafiază că femeea Ioana V. Căpăstraru, din comuna Bunești, s’a găsit ucisă în casa sa. Se bănuește că criminalii au ucis-o pentru a o jefui, deși dînsa nu avea nici un ban. Prădăciuni. — Sub vigilenta privighere administrativă liberală zice, Ecoul Vrancei, hoții se plimbă nesupărați de nimeni, ca dovadă că lucrurile stau astfel, e suficient să înregistrăm că, în sărbătorile Crăciunului, hoții au furat ziua ’n a-ameaza mare multe bijuterii de la d. Nicolae Nicolau din Găgești, jud. Putna. Agenții liberali în loc să urmărească pe tâlhari, umblă din alegător în alegător pentru a asigura reușita în alegeri a candidaților guvernamentali. Sinucidere. O sinucidere s-a întâmplat la spitalul militar. Studentul în anul al IV-lea de medicină, Stănciulescu Toma, intern la spitalul militar central, intorcându-se ieri de dimineață din oraș a fost pedepsit, pentru această lipsă cu 15 zile arest la garda pieței, deji către directorul finstitutului. Internul a respuns că mai bine se omoară decât să se ducă la garda pieței, apoi s’a dus în odaia sa, a scris două scrisori, din care una mamei sale la Ploești. A luat apoi o sticlă cu laudanum din care a beat 17 grame. Lucrul acesta s’a întâmplat pe la orele 12 și jum. S’a dus pe urmă de ’și-a luat ziua bună de la prietenii sei din aceiași sală. Aceștia, observându-l au anunțat pe infernul de gardă care, întrebând pe Stănciulescu ce are, află că acesta a beat laudanum. Cu toate contra-otrăvurile date, nenorocitul student a murit la orele 4 și jum. -------------------------------------------------