Timpul, ianuarie 1897 (nr. 1-23)

1897-01-15 / nr. 10

No. 10 IMMmiUBtmiWMNMHim&BmMmamnmMamtuuaum UBMmauHHUKBaaraaao vor mai pune candidat la alegerea pentru colegiul I de Senat, care se va face la 16 curent. Dânșii au­­ renunțat de a mai lupta la această alegere.* * * Din mai multe orașe vecine au ve­nit la Iași numeroase persoane spre a vedea pe d. Lascar Catargiu. Prezența venerabilului șef al parti­dului conservator în a doua capitală a țarei este o adevărată sărbătoare. Pentru alegerea de la colegiul I de cameră care se face azi la Botoșani, sunt trei candidați : D-ni. P. 1­. Carp, Buzdugan și Sofia. In urma cererei direcției poștelor, consiliul comunal din Constanța a votat acordarea unui teren pentru construirea unui palat al poștelor și telegrafelor. D. Colonel Roznovanu, fostul pre­ședinte al Camerei, a fost ales consi­lier comunal la comuna Roznov din județul Neamțu. D. Colonel Roznovanu se ocupă cu atâta sirguință de interesele acelei co­mune, că în scurtul timp de când este ales a făcut din acel sat o comună model. însuși d. Nicu Albu, prefectul ju­dețului a rămas încântat de frumoasa îngrijire a acelei comune. Citim în Voința Poporului, din Craiova: Cele mai severe ordine sunt dați de la centru, prefectului de Romanați, pen­tru combaterea candidaturei d-lui Take Ionescu. In acest scop, amenințări, făgădueli și corupțiune în cel mai înalt grad nu lipsesc. Ne îndoim însă dacă toate aceste or­dine și aceste manopere rușinoase vor fi mai tari de­cât conștiința unor alegă­tori independenți și conscienți. Din Huși, unde azi se face alegerea unui deputat al colegiului 111, ni se te­­legrafiază că sunt următorii candidați: D. N. Paladi, candidat conservator, D. C. Dumitrescu-Iași, candidat li­beral și, D. Căpitan Creangă, candidat in­dependent. Din Sulina se telegrafiază că ha­malii din acel port s’au pus în grevă cerând sporirea salariilor și micșora­rea orelor de muncă pe zi. Comisiunea maritimă cercetează ce­rerile hamalilor. Dintre cei ș­ase Români expulzați în 1885 de guvernul liberal, cind­ se reîntorseseră de mult în țară. Numai unul, d. Ocășanu rămăsese la Paris. Zilele acestea s’a întors la București și d. Ocășanu, după o ședere de un­­spre­zece ani și jumătate în capitala Franciei. D. Ocășanu a venit cu intențiunea de a rămâne d in țară. Mișcarea între funcționarii căilor fe­rate ia din ce în ce proporții mai mari, mai ales că sunt unii funcțio­nari cari pe față prepară o grevă ge­nerală. Pe de altă parte direcția căilor fe­rate ia necontenit măsuri ca în ca­zul unei greve serviciul să nu su­fere întreruperi al căror imens incon­venient material și moral ori­cine il înțelege. Numeroși funcționari și me­canici au fost angajați de direcție pen­tru ori­ce eventualitate. Aseară a fost la ministerul de in­terne un consiliu de miniștri care a durat de la orele 5 până la 7. Această lungă consfătuire a fost provocată de scandalul de ieri de la Cameră. * Din izvor demn de încredere putem da următoarea informație: Una din cauzele lungei amânări a desvoltării interpelării d-lui Scorțescu cu privire la neregularitățile de la portul Constanța este și următoarea: Elementul aurelianist din cabinet a voit să profite de încurcătura în care se află unul din cei doui sturdziști din minister, pentru ca să impună a­­cestora condițiile sale. D. Aurelian și cu amicii săi au zis d-lor Cantacu­­zino și Stoicescu. — Vă angajați să mă susțineți chiar un contra d-lui Dim. Sturdza ? Atunci luăm și noi pe d. Stoicescu sub ocro­tirea noastră în chestiile care-l jenează azi. Nu vă angajați la aceasta ? atunci ne lepădăm de ori­ce solidaritate în aceste chestiuni și lăsăm pe d. Stoi­cescu singur față în față cu reprezen­­tațiunea națională, ca să iasă din în­curcătură cum va ști.­­ Această tocmeală a durat, după cum­­ se vede, cam mult și ea nu era tran­șată nici era, de vreme ce d. Stoicescu a fost silit să implore o nouă amânare. Soluțiunea ce se va da in Cameră acestei cestiuni va fi o dovadă despre ""resultatul la care a ajuns tocmeala. Dacă d. Stoicescu va fi susținut de majoritate,—după cum e mai mult ca sigur—aceasta va dovedi că învo­iala între cele două fracțiuni din ca­binet s’a făcut. Numai de nu va urma o tragere pe sfoară, sturziștii acceptând condițiile până la trecerea grilei și apoi intor­­cănd’o pe foaia cea­l’altă, după cum le e obiceiul. *_ Amicii d-lui Stoicescu zic că dân­sul n’are de ce se teme în chestiunea portului Constanța, de­oare­ce e apă­rat, ca ministru, de raporturile și a­­vizurile oamenilor teh­nici. Recunosc însă și ei că in chestia banchetului dat de Stoicescu în pala­tul seu și plătit din fondurile căilor ferate situațiunea d-lui Stoicescu e pe­nibilă și că acest fapt nu poate fi de­cât o murdărie. Dar pentru colectiviști aceasta nu e de ajuns ca să se restoarne un mi­nistru. Un ministru colectivist care comite fapte murdare nu e un lucru așa de extraordinar ca să provoace depărta­rea sa din minister. Societatea de încuragiarea pentru îm­bunătățirea rasei cailor (Jockey-Club) a publicat darea de seamă pe 1896, îm­preună cu un extras din Stud-Book. In afară de importațiunile de cai de pur sânge, în immer de 16, din care cea mai mare parte sunt făcute de Stat, s’au înregistrat în 1896 nu mai puțin de 31 nașteri de caz de sânge curat. Această cifră este pentru prima dată atinsă, și, lucru de notat, ea se îm­parte între 9 proprietari productori. In adevăr nașterile au fost până a­­cuma de: 9 în 1892, 11 în 1893, 18 în 1894 și 1895. Progresul acesta constant dovedește că încep să se formeze pepiniere în țara, sub impulsiunea societăței care, cu sacrificie grele pentru densa a dat pre fie­care an premiurî maî însemnate pentru alergărî. începutul fiind făcut, aparține acuma Statului și comunelor să-l susțină vi­guros cu mijloacele de cari dispun. In toate țările, afară de Anglia, creș­terea cailor de pur sânge a fost și este preocupați­unea constantă a puterilor publice. Nu mai este nimeni azi care se vadă în alergări o petrecere de lux; toată lumea recunoaște că alergările sunt cel mai bun mijloc de a selecțio­na reproducătorul care încrucișat cu rasa indigenă, poate da calul de șeu, iute și resistent cerut de cavaleria mo­­­dernă. Societatea de încuragiare merită, în această privință, toate laudele după cum are și dreptul la un sprijin efi­cace și constant. •--------------------------------------------------­ CORPURILE LEGIUITOARE SENTATUL Ședința de la 14 Ianuarie 1897 Prezenți 63 senatori. Prezidența d-lui P. Grădișteanu. D. Periețeanu-Buzeu­ comunică Senatu­­lui că în județul Buzeu, în noue comune s’au constituit societăți cooperative între săteni scriitori de carte. Aceste societăți cer Senatului prin o petițiune ca Statul să le vie în ajutor. Petițiunea se trimete comisiunea de pe­­tițiuni și se admite urgența. D. general Catargiu întreabă pe minis­trul de resboiu, dacă într’adever genera­lul Basti a luat parte la un banchet po­litic la Botoșani. D. general Berendeiu răspunde că s’au făcut generalului Basti observațiuni în a­­ceastă privință. D. Gh. Exarcu adresează ministrului de interne o interpelare privitoare la con­­dițiunile în care s’a publicat licitația pen­tru furnitura de hârtie la Monitorul O­­ficial. D. Vasile Lascar dă explicațiunile ne­cesare în privința sacrificiilor pe care le-a făcut Statul pentru încurajiarea fabrica­­țiunei hârtiei în țară. D-sa declară că dacă ofertele fabricanților din țară vor fi rați­onale, le va confirma. D-niu P. Grădișteanu și Valerian Ur­­seanu arată că conform legei contabili­tății ministrul nu putea să excludă pe concurenții străini. Protecția industriilor pământene nu se poate face pe căi legale, ci prin o nouă lege. Incidentul se închide. Se validează alegerea generalului Be­­rindeiu ca senator al colegiului al 2-lea de Gorj. Senatul trece în secțiuni. CAMERA Ședința da la 14 ianuarie Ședința se deschide la orele 1 și 50 sub președinția d-lui Dini. Giani, președinte. Prezenți 103 deputați. D. C. Politimos depune un proiect de lege din inițiativă parlamentară prin care se lărgește incompatibilitatea între man­datul de deputat sau senator și un număr de funcțiuni și demnități politice. Urgența se respinge. Se intră în ordinea zilei, interpelarea d-lui Scorțescu asupra abuzurilor im­putate d-lui ministru, Stoicescu. D. G. R. Scorțescu (de la tribună) spune că era hotărît să lase chestiunea închisă, în urma celor întâmplate erî dar azî s’a răspândit în Cameră un pam­flet murdar... TIMPUL 15 IANUARIE D. M. Pherekyde: Nu trebue să soli­­darizațî pamfletul acesta cu votul de erî al Camerii. D. G. A. Scorțescu regretă cuvintele violente ce a pronunțat elî, dar a fost silit prin d. Stoicescu care i-a spus că s’a făcut ecoul unor calomnii, infame. Asupra cestiunii ce va des­volta azi cere răspunsul primului ministru, în numele guvernului întreg, își va împărți inter­pelarea în două părți:­ afacerea portului Constanța și cea a banchetului. Incepând cu chestia banchetului dat de d. Stoicescu și plătit de direcția C. F., oratorul spune că aceasta e o chestie pe­nală. In ziarele care au­ dat seama de a­­cest banchet, nu se vorbea de­cât de ban­chetul dat în palatul său de d. Stoicescu, iar nu de direcția C. F. Totuși banchetul a fost plătit, de această direcție, din gra­­tificațiile micilor funcționari. D. Scorțescu cere un răspuns categoric, nu evaziv. (Majoritatea întrerupe în mod ironic.) După ce va auzi răspunsul mi­nistrului asupra acestui punct, își va desvolta și partea cea­l­ altă. (Protestări.) D. președinte cere ca d. Scorțescu să își des­volte interpelarea. D. Pană Buescu vorbește în același sens . D. G. C. Bobrescu spune că sunt două chestii deosebite și interpelatorul are drep­tul să le desvolte. D. Pană Buescu nici nu știe despre ce e vorba, căci precum n’a fost erî în Cameră, nu este nici azi. (Ilaritate). D. Pană Buescu ține să declare că este azi în Cameră.­­Ilaritate generală. D. președinte e de părere că interpe­lările d-lui Scorțescu au fost conexate și trebuesc desvoltate o dată. D. G. R. Scorțescu își menține păre­rea că are dreptul să-și scindeze interpe­larea în două. D. V. G. Morțun întreabă pe prezident dacă s’au pus la dispoziția d-lui Scorțescu dosarele ce a cerut în afacerea portului Constanța. D. ministru Porumbaru răspunde că d. Scorțescu a fost de mai multe ori la mi­nister unde ’i s’au pus toate dosarele la dispoziție. D. ministru Stoicescu consideră atitu­dinea d-lui Scorțescu ca o batere în re­tragere, mai ales după vehemența cu care cerea erî desvoltarea interpelării. Acum d-sa a hotărît să nu respunză de­cât la ambele interpelări de o dată. D. V. Iepurescu ar vrea să știe care e interesul d-lui Scorțescu ca să persiste în scindarea interpelării sale. D. N. Fleva spune că d. Scorțescu are tot dreptul să procedeze așa cum are in­tenția, dar nu înțelege care este interesul ministrului ca să nu respunză deosebit la fie­ care chestiune. D. Al. Marghiloman: Așa e, pentru fie­care ji interpelare este o discuțiune deo­sebită. D. N. Fleva e de aceeași părere și aș­teaptă răspunsul ministrului. D. I. Malla spune că la ordinea zilei era înscrisă interpelarea d-lui Scorțescu asupra portului Constanța și dacă prezi­dentul l’a lăsat să vorbească asupra ban­chetului, a făcut-o pentru că d. Scorțescu își conexase ambele interpelări. D. Scor­țescu trebue să vorbească deci despre portul Constanța. Discuția asupra incidentului se în­chide. D. președinte roagă pe d. Scorțescu să-șî continue desvoltarea interpelării. I. Scorțescu refuză și așteaptă răs­punsul ministrului asupra primei ches­tiuni. D. președinte. D. ministru voește să răspunză la prima chestiune ? D. ministru Stoicescu: Dacă d. Scor­țescu va declara că renunță la a doua in­terpelare, ’i voi răspunde la prima ches­tiune. D. Scorțescu refuză de a face o ase­menea declarație. D. V. lepurescu: Dacă d. Scorțescu nu-șî desvoltă interpelarea, ’mî-o însu­șesc eu. D. președinte . O desvoltați imediat ? D. V. lepurescu: Nu. După trei zile. (Ilaritate). D- ministru Porumbaru spune că exista o singură interpelare adresată d-sale, a­­cea a portului Constanța, și e gata a răs­punde. D. V. Iepurescu cere ca interpelarea să se pue la ordinea zilei pe Luni. Camera admite. D. I. Villacros roagă pe ministru, în numele majorității, să dea azi câte­va explicațiuni în chestia banchetului. D. ministru Stoicescu răspunde că nu este exact că d-sa, ca ministru, a dat ban­chetul, ci direcția căilor ferate Nu este omul care să pue mâna în punga Sta­tului. Cu­ toate acestea, banchetul l-a plătit din propia sa pungă. Acum d. Scorțescu își poate desvolta partea a doua a interpelării. D. Scorțescu : Sunt gata. D. prim-ministru Aurelian cere d-lui Scorțescu să-și desvolte interpelarea mai clar. D. Scorțescu are curentul spre a-și desvolta interpelarea. — Ședința urmează. L’AÎJ IDESCHIJS BĂILE REGALE din Palatul Eforiei, bulevardul Elisabeta Din nou­ amenajată și apropriată pentru cea mai mare satisfacere a onor. Public. Pe lângă băile de apă caldă, aburi și piscină, în curând se va deschide și secțiunea de hydrot­­herapie după cel din urmă sistem adoptat în ce­le mai mari stabilimente de băi din Europa. Apa este din isvore. iurecțiunea­ PRIMĂRIA COMUNEI CONSTANȚA înștiințare Primăria având trebuință de 3000 trei mii metri cubi piatră sfărâmată și 1000 una mie metri piatră brută, extrasă din cariera comunei de la Canara și adusă la Constanța la punctele de lucru, se publică spre cunoștința generală că se va ține li­citație cu oferte­i sigilate la 25 ale lunei viitoare Februarie, ora 3—4 p. m. pentru darea în întreprindere a acestei furnituri. Condițiunile întreprindere­ se pot vedea, în cancelaria Primăriei în toate zilele de lucru. Cauțiunea pentru admitere la lici­tație este de le!..... Primar: M. Kociu. Secretar: N. Năsturel. No. 205 1897 Ianuarie 11. 1897 BIBLIOGRAFIE A apărut în editura librăriei Soceca [ Comp. CALENDAR­ PUPITRU pe HÂRTIE SUGĂTOARE Pentru anul 1897 Prețul 3 Leo CONST. SiffiÎONESCU Doctorand in medicină PARIS, BOULEVARD-mONTPARNASSE 152 Consultațiuni cu toate celebritățile medicale și cu specialiștii de la facultatea de medicină din Paris. doctor VELESCU DENTIST 1 A­Fost șef asistent de clinică la Facultatea Den­­t­istică din PHILADELPHIA (America) No. 10, Strada Regală No. 10, etajul 1 LABORATORU­L DE CHIMIE BIOLOGICA Am­ânore­a anunța onor. public mu­tarea acestui laborator, din calea Vic­toriei, No. 97, în Bulevardul Carol I, No. 49, unde se efectuiază analize de urină, lapte, vin, stofe, minerale, ape, etc. etc. Pentru toți funcționarii publici, pre­cum și pentru membrii societății presei analiza de uzină se efectuiază cu pre­țul redus, iar pentru cei fără mijloace gratuit.Dr. N. H. Stinghe, chimist. CEA MAI BUNA BRANZA DE R­OQUEFORT ESTE ACEEA A societăței DES CAVES ET DES PRODUCTEURS REUNIS Societate cu un capital de 6,500,000 fr. CEREȚI IN TOATE PĂRȚILE MARCA SOCIÉTÉ DE ÎNCHIRIAT De la Sf. Gheorghe viitor,—etajul de sus al caselor d-lui I. Ciuflea de pe calea Victoriei No. 169, compus din 12 camere de locuit,—5 camere pen­tru servitori, — seră, grajd, șopron, curte și grădină spațioasă, — având instalate gaz și apă. Casa în total este și de vînzare.— Doritorii se pot adresa la proprietar care locuește în etajul de jos.______ Moșia Bergnoni (Moldova) districtul Neamțu aparți­­nnnd prințului A. Vogoridi­cat­ de arendat sau de vînzare. A se adresa pro­prietarului la Paris Hotel Terminus. TAKE IONESCU ADVOCAT Strada Cătisnului Mo. 35 Consultațiuni de la 9—10 jum. a. m. și de la 6—7 jum. p. m. íi EMRATJI PÄöüIlI­DARMlim LEHE DE FOC FJ^Gr ȘI T­UFA JLT CU STANJENUL ȘI TAEATE STÂNJENUL DOS­U DOM. LEI 55 TAEATE 1000 KILOGR. LEI 24 A se adresa la depou 77, Calea Serba» Vodă Mo 77 sau la d-ni. S. MIHALOVICI STRAD­IA REGALA No. 1 I. GOLDFELD STRADA REGALA No.5 UNT PROASPĂT de prima calitate Se găsește Îs, Lăptari» elvețiană a farma­cistului Munteanu și Dr. E. Popa, cu 5 I­ ei kilogramul dus la domiciliu. Ori ce cerere se va face prin cartă poștală la farmacia 1. MUN­­TEANU, Calea Victoriei No. 78. N. I. FUNDESCU București — Strada Lipscani, 3 Are onoare a ad­uce la cunoș­tința onor­ sale clientelă că pe Ungă Mărfurile coloniale ce posedă de prima calitate găsesc silnic :, STRIDII PROASPETE­­ de Ostanda și Constantinopole cu prețul moderat. VERDEȚURI ȘI PESCĂRIE ALEASA ICRE MOI DULCI de Taigan tescuite, de Kefal în ceară și tot felul de Brânzeturi streine. Mare stoc de SCHAMPAGNIE de la 5 Lei până la 12 Lei buzilia Pomery sec. VINURI Albe și Negre de Dră­­gășani. D~ DRUGESCU S’a mutat în Strada Brezoianu, 11 bis Consultațiuni pentru maladii chirurgicale și ge­­nito-urinare, de la 5—7 p. m. PRIMA FABRICĂ DE MUȘTAR ȘI CONSERV­E-S­T­AIC 0­VIC Í Recomandă onor, public, calitățile speciale, extra-fine și fine a conservelor sale. SPECIALITATE **­­SPARANGHEL D’ARGEHYEUIL DE VÂNZARE la toate băcăniile principale din țară. — Ii SE CERE PREȚURI CURENTE Depoul general, Strada 18 egală, 11 bis FABRICA DE CONSERVE ȘI MEZELURI M­IC. Depozitul în București. — Strada Sfântu Micolae Șelari, 33 Casa Gobi colț cu strada Doamnei. — Fabrica calea Călărașilor, iyS CONSERVE DE LEGUME DE TOATE SORTURILE IN CUTII DE TINICHI, Compoturi de prune, pere, caise etc. Conserve de cărnuri și vânaturi Conserve de pește de toate sorturile Pateuri de Heat și șinci limbi afumate, Estrad­ de carne, Uluielii, Carantină etc PREȚURILE CELE MAI MODERATE D-niî voiajori pot găsi în tot timpul la depositul d-lui Ad. Barras, un bogat asortiment de conserve pentru drum în calitate superioară și cu prețuri de concurență. Vizitați magazinul Strada Sf. Nicolae 2, colț cu strada Doamnei Se expediază în provincie. Prețul curent franco la cerere. AGENCE DES GRANDS MAGAZIN DU LOUVRE DE PARIS București. — 2. Strada Nouă, 2. — București DIN CAUZA VIITOAREI SCHIMBĂRI ȘI A MARIREI LOCALULUI A pus în vânzare toate eșantiloanele cu prețuri scăzute Aceste articole sunt: cupoane de mătase și de lână. Rochii și cupoane de stofă, Matineuri de mătase, Roches de Chambre, Mănuși de bal cu pre­țuri de 7.75 perechea, Pelerine de Velours du Nord de la 50 fr. și altele.

Next