Timpul, iulie 1897 (nr. 143-169)
1897-07-22 / nr. 161
No. 161 precierile omenești, politica rusă din Balcani ar putea să-șî ajungă odată scopul de a închide în Bosfor poarta spre imperiul rus, fără ca Germania să poată împiedica. Temerile ce se leagă de acestea sunt foarte populare ; cunoscătorii intențiilor rusești contestă că Rusia s’ar gândi să devie puterea dominantă în marea Mediterană și să amenințe Europa apuseană ; ei admit din contră părerea că Rusia, după ce ’și va închide poarta casei în sud-estul europenesc, se va îndrepta cu toată puterea spre Asia». Articolul din Hamb. Nacht, desminte apoi și celel’alte afirmațiuni ale presei ruse. H. M. 2d FOOT QUARTERED IN THE EAST INDIAS 2d MADRAS INFANTRY PASSENGER from SOUAKIM to LOANDA Via TANGANYIKA «— In sfârșit, zise comandantul, dacă nu ne-a fost dat să întâlnim pe d. Howett Cameron, nici pe d. Henry Stanley, am găsit pe căpitanul Harry Fox !» El scrise cu creionul pe carnetul lui de buzunar: Hippolyte FRESNEL Capitaine de Frégate voyageur de Loanda â Souakitn, viâ Tanganyka PAG INI LITERARE 37) HI. PREVOST-DUCLOS ORAȘUL VRĂJIT (Urmare) «— Succes complect! zise încet profesorul Cornelius. Să tragem toate foloasele. Vrășmașii noștri sunt goniți. Trebue să’i împiedecăm de a se întoarce curând». Atunci Mosenga scoase d intr’o altă ladă un corp moale ca al unui șearpe și ’i trecu prin gaură. Țilindrul era destul de lung, ca ajungând pe pământ dedesubt, să rămână încă o parte în mâinele lui Samanu. Profesorul puse singur foc capătului acelui șarpe și după ce dete drumul jos astupă bine gaura. «— Acum fiți siguri că sălbatecii nu vor putea veni decât după cinci sau șase zile». Comandantul Fresnel era încântat. Cinci sau șase zile! Era de două ori timpul cât trebuia inginerului Duvivier ca să ’și termine lucrările lui. Atunci erau în drept să spere că vor scăpa. Toți erau veseli. Comandantul Fresnel dăduse semnalul acestei veselii. Chocolat purta în sus bastonul lui cu lampă. Dar deodată el lăsă să-i cază lampa strigând spăimântat: «— Santos de Cacuaco, ora pro nobis ! ora pro nobis ! Lampa se stinsese. Cu toate astea catacombele nu erau în întunerec. Din contra, ele se iluminau ca o catedrală în seara unei sărbători. O trupă de oameni armați și cu torțe venea drept spre mica coloană. Engineza și Franța *—De asta, zise Izidor, suntem prinși. Recunosc aci armata mea de draci. Pe când noi îî afumăm, ei es pe altă parte». Trupa pe care o luminau torțele se opri. La un fluerat, oamenii adhiră în direcția comandantului Fresnel și a tovarășilor lor. Francezii erau descoperiți. Fu un moment teribil de tăcere. Toți se aștepta și la o descărcătură generală de arme. Nici un foc nu se auzi. .— Halr!.. who goes there? (Stați I cine e acolo?) se auzi strigând o voce. .— Ce fel ? zise profesorul Cornelius, sălbatecii vorbesc englezește? — Franța !... strigă Izidor cu o voce cum striga pe când avea să răspunză santinelei din Medeah. — Halt! repetă vocea, advance one and give the parole. — Ne cere un parlamentar. Du-te !zidor !» Zuavul nu înțelegea nimic din scena care se petrecea sub ochii lui, dar inaintă repede... —/.Advance !... Halt!.. auzi el când fuse la câțîva pași de trupa vrăjmașe. — Bine, am înțeles, zise dânsul, facem haltU Se opri, lipi tocul cismelor și rămase corect în poziția unui soldat fără arme... dar care fu surprinderea lui! Oamenii aceștia nu erau sălbatecii Gallas. Un om eși din trupă și se apropie de Izidor. Omul era alb și de tip European ; steagul pe care-l ținea în mână avea culorile englezești. Cei două parlamentari se priviră uimiți și două exclamațiuni porniră în același timp din pieptul lor : «— Aoh ! oh ! Oh !... — Ah!... Acești Europeni cari se întâlneau în aceste catacombe, la câteva mii de leghe de Europa, simțiră un moment dorința să se îmbrățișeze, dar emoțiunea lor fu stăpânită. Omul cu steagul se mulțumi să dea celuil’alt o cartă mare de vizită. «— To the french gentleman! îi zise el, go in swiftly. — Nu înțeleg, zise Izidor, dar pricep. Trebue să dau asta comandantului. Mă duc». Și întorcându-se lângă ai săi, zise : « — Comandante, asta întrece pe toate. Nu e armata de draci! Uite ce mi-au dat pentru d-ta». Comandantul Fresnel luă carta, aprinse lampa de buzunar și citi . Cap. DARBY FOX Apoi rupse foaia pe care io dete lui Izidor. «— Dute și dă asta călătorului englez. — Englez! Nu e cu putință! Eu ași fi făcut prinsoare că sunt Prusieni. Dar pentru Englezi bravo! Sunt din țara noastră !» Izidor duse repede hârtia la omul cu steagu și acesta o dete mai multor alți cari erau în umbră. Atunci se auzi mai multe fluere ascuțite și pe urmă. <! — Hurah !... France /... Hurah France ! La cari Francezii se grăbiră să răspunză : — Vive L'Angletere /» Chocolată, care căzuse jos, se ridică de o dată și începu să strige : — Viva la Rena ! Viva la Pena Victoria ! Bravo Cacuaco ! Deo gratias ! și-i da mereu înainte. Comandantul Fresnel și căpitanul Fox se duseseră unul înaintea altuia. El se salutară și își strinseră mâna cu căldură. (Va urma) ȘTIRILE ZILEI ___________________________________ D. inginer Alex. B. Matale Persiceanu a fost numit, pe ziua depunerii jurământului, in postul de inginer notarnic al Statului, clasa II în locul d-lui Emil Bamu, trecut in alt serviciu. * * * Administratorul clasa II Ionescu Mihail, împlinind 6 luni de disponibilitate pentru infirmități timporale, a fost trecut, pe ziua de 26 iunie 1897, în poziție de reformă pentru infirmități incurabile, dobândite in timpul serviciului, însă nu din cauza serviciului. S’au înaintat în funcțiunea de subșefi de biuron clasa I, sub-șefi de biuron clasa II al căror nume urmează : Flux escu recreae la divizia ViiI infanterie. Dimitrie Ioan, de la divizia VI infanterie, Irimescu Petre, de la divizia VII infanterie. Dinu Grigore, de la corpul III de armată. Andreescu Eftimie, de la divizia IV infanterie. Niculescu Gheorghe, de la divizia V infanterie. ULTIM CUVENT Un avocat galant. D-na X. D-le avocat, în care caz vi s’ar părea că apărarea e mai dificilă ? Avocatul. Fără îndoială când ar fi vorba să -mi apăr libertatea de flăcăii contra d-voastră. Moș Neagu. -----------------------«8^#«--------------------- FELURIMI Superstiția Chinezilor întrecerea poporului nostru, care crede, că o clădire nouă se dărâmă dacă în femeia ei nu se va lua umbra unui om, care apoi trebue să moară ca jertfit clădirea. Chinezii cred, că pentru siguranța căilor ferate, trebue ca sub fiecare traversă, să se îngroape corpul unui copil, și că prin urmare, ministrul Jin Peking ar fi cerut împărătesei lin China 2000 de copii. Această credință sălbatică, zice Tienstin Times, este exploatată foarte mult de către răpitorii de copii din China, cari au lățit această credință un popor pentru ca să arunce vina profesiunea lor asupra străinilor, arată credința că sacrificarea vieței omenești este necesară pentru siguranța construcțiunilor publice din China.. Intr’o provincie limitrofă ca Tschili, 36 îngroparu odirxiocvicv opt GUfjjiî în temelia unui pod, care trebuia reconstruit din cauză că de mai multe ori a fost stricat de apele mari ale rîului. Copiii se luară din familii sărace cărora li se dete o frumoasă despăgubire bănească. Acest pod fiind reconstruit din material solid putu rezista furiiei valurilor mult timp, până în ziua de astăzi. Poporul chinez este întărit în credința sa că zeul rîurilor a fost îmblânzit prin jertfirea copiilor, încât podul este ferit de orice stricăciune ulterioară. ----------------------te--#---------------------- TIMPUL 22 IULIE INFORMAȚIUNI Pentru ziua de 15 August se anunță sosirea la Sinaia a A. S. Principelui Carol, fratele A. S. R. Principelui Moștenitor, care a arătat intențiunea de a sta o lună pe lângă Augustul convalescent. D-nii căpitani de stat-major, Lupu, Arghirescu, Oprescu și Referindaru vor pleca astă seară la Viena spre a lua parte la manevrele armatei austriace. Delegatul guvernului român la congresul de statistică ce se va deschide la Petersburg la 12 August, va fi d. Basilescu, profesor la facultatea de drept din București. D-nii Gr. Olănescu și Crupensky, fostul director al serviciului statistic la ministerul domeniilor, vor lua parte la acest congres ca membri ai institutului internațional de statistică. La congresul pentru legislațiunea muncii, care se va ține la Bruxelles pe la mijlocul lui August, România va fi reprezintată prin d. Gr. Călinescu, secretarul general al ministerului domeniilor. La Fălticeni s-a descoperit că secretarul primăriei delapidase garanțiile depuse de antreprenori, el s’a și sinucis. De asemenea s’a constatat lipsa unei cantități mari din furajele de la comanda pompierilor, pentru care comandantul a fost destituit și adus la cunoștința parchetului,cazul Acum credem că se va fi convins însuși de Iorgu Radu că nu este posibil să fii bun primar la Fălticeni, fiind în același timp profesor la Iași și deputat la București. Cel dintâiü lucru pe care l’a făcut tînerul Titi Schina, noul primar de Constanța, după venirea sa în capul comunei, a fost să-și urce salarul de la 600 la 900 lei pe lună. Primim din Sinaia îmbucurătoarea știre că mica Principesă Elisabeta este aproape cu desăvârșire restabilită de indisposițiunea de care suferea. Anul acesta nefiind manevre, rezerviștii vor fi concentrați la regimentele lor respective în luna Septembre, pentru instrucție. D. p., în Manu, fostul fecior general al Regiei Monopolurilor, a descoperit la Ocnele Mari, în biserica din mahalaua Afumați, un pomelnic de peste 400 ani, pomelnicul boerilor căzuți sub Radu de la Afumați, în luptele în contra Turcilor. Prefectul de Covurlui, d. Zorilă, văzându-se desapoltat chiar și de deputații și senatori liberali din Galați, a început a resfinți zgomotul că pe ziua de 1 Septembrie va fi numit procuror general ,pe lângă Curtea de apel din Galați, în ocul d-lui Rastachi. N’ar fi o minune să vezi pe Zorilă, cel depărtat de magistratură chiar de colectiviști, á ajungă procuror general. Ministerul de interne a dat o circulară către toți medicii primari de județe, cerându-le să înainteze cât mai în grabă tabloul de cazurile de lepră din circumscrițiunile lor. Aceasta este o confirmare oficială că pe lângă jos și alte epidemii ce bântue în țaâ, populațiunea de la sate mai suftr și de lepră. Din Monitor Oficial, D. Ion I. Brătianu, ministrul lucrărilor pubce, întorcându-se din concediu, a îietat interimul acelui departament, care fusese însărcinat d. G. Cantacuino, ministrul financelor. In același tip, d. Ion I. G. Brătianu a luat perimatul ministerului agriculturei, hiristriei, comerciului și domeniilor, can până la sosirea d-sale în țară- fisese ncredințat d-lui Dimitrie A. Sturdy președintele conexului miniștrii și ministru al afaceriior streine. S’a acordat execiatorul d-lui Vittorio B. Mendi v ochosul al Suediei și Norvegiei la Brăia. MOARTEA FIlLUI Kremnitz Sâmbătă searc a răspândit în capitală trista știre d. dr. Wilhelm Kremnitz, unul din trei medici cari au îngrijit cu atâtvotament pe Principele Moștenite a încetat subit din viață, detaliile se au. Mai mulți medici pe care a î întrebat ne-au spus că d-rul Krems suferea de mult de o boală de vii Din nefericire, atât trista veste, ci bănuelile medicilor erau exacte : c Kremnitz se sfârșise Sâmbătă diminua orele îl, în castelul de la Fo După informile ce am cules la Sinaia, iată cum s’a petrecut acest trist eveniment: De dimineață se angajase o partidă de lawn tenis pe peluza din fața castelului Foișor, partidă la care lua parte și A. S. R. Principesa Maria. Mai multe persoane de distincțiune, printre care și defunctul doctor, urmau cu atențiune peripețiile jocului. De o dată, pe la orele 1o și jum., d-rul Kremnitz duse mâinile la cap și zise :!Mi-e reu !». Se plângea de amețeală. Fu ajutat să se urce în camera ce ocupa la Foișor, alături de camera Principelui Ferdinand, și aci, culcându-se, ceru să i se facă un ceain , dar abia sorbi din ceaiul ce i se aduse în grabă și fu cuprins de convulsiuni. In timpul acesta se trimisese după d. dr. Romalo, aflător în Sinaia, iar AS.R. Principesa Maria se urcă în camera nefericitului doctor, căutând prin toate mijloacele să reție viața în corpul acelui care căutase cu atâta sîrguință pe Augustul ei Soț, l-a funcționat cu mâna ei cu apă de Colonia. Toate au fost însă zadarnice, căci câteva minute după aceea, când sosi d. dr. Romalo, nu putu decât să constate că ajutoarele științei deveniseră inutile: teribila boală își făcuse opera ei de destrucțiune; doctorul Kremnitz, care suferea de insuficiența aortei, sucombase, inima încetând de a mai funcționa. A fost imediat înștiințat M. S. Regele, care a fost adânc mișcat de această moarte prematură. M. S. Regina și A. S. R. Principesa Maria au presărat cu flori patul pe care zaceau rămășițele pământești ale celui ce fusese doctorul Kremnitz , s’a telegrafiat d-nei Kremnitz, care se află cu cei doui copii ai lor în Tyrol. D. dr. Buicliu plecând cu familia la Ems, iar d. dr. Cantacuzino fiind mai de’nainte plecat în străinătate, doctorul Kremnitz era singurul medic al A. S. R. principelui Ferdinand care rămăsese la Sinaia pe lângă Augustul bolnav. S-a telegrafiat atunci la Viena, unde se oprise d. dr. Buicliu în călătoria sa, pentru a fi rugat să se întoarcă în grabă la Sinaia. Principelui Moștenitor i s’a ținut ascunsă nenorocirea ce se întâmplase alături de camera sa. După prânz, întrebând unde e doctorul, i s’a răspuns că e ușor bolnav de friguri. Seara, pe la orele 11, corpul d-rului Kremnitz a fost transportat de la Foișor într’un paraclis de la mânăstirea Sinaia. Cortegiul era cât se poate de impunător, priveliștea era mișcătoare : în întunericul nopței, la lumina faclelor, pe un drum mărtrinit de o parte și de alta cu brazi, corpul regretatului practician, așezat pe un pat pus pe brancarde, era dus de 12 gardiști în uniformă; urmau îndurerați M. S. Regina, A. S. R. Principesa Maria, tot personalul curților regale și princiare și un numeros și distins public. Duminecă dimineață, la orele 5, M. S. Regina a venit pe jos la biserică și a presărat cu flori, culese de însăși Suverana noastră în parcul Peleș, corpul doctorului Kremnitz. După amiazi, d. dr. Tatușescu care fusese chemat telegrafic, sosind din București, a procedat împreună cu d. dr. Romalo la facerea câtorva injecțiuni pentru conservarea cadavrului, care a rămas tot în paraclisul de la mânăstire, neluându-se nici o disposițiune în privința înmormântării până la sosirea încercatei văduve, care este așteptată astăzi la Sinaia. D-rul Kremnitz era originar din Germania, dintr-o familie de iluștri practiciani în medicină. A luat parte la răsboiul franco-german, unde a obținut Crucea de fier pentru bravură militară. Venind apoi în România, a luat parte ca medic în răsboiul din 1877-78 și în Memoriile Regelui Carol numele d-rului Kremnitz e de multe ori pomenit pentru abnegația cu care îngrijea pe soldații răniți. După campanie, d-rul Kremnitz a fost numit Intâiu medic la spitalul Brâncovenesc, în secția condusă de d-rul Patzell, apoi, la moartea șefului său, i-a luat locul. Soția regretatului dr. Kremnitz e cunoscuta scriitoare Mite Kremnitz, din familia Bardeleben din Germania și a colaborat multă vreme cu Regina noastră la opere neperitoare, semnate Dito și Idem (Dito era Regina, Idem d-na Kremnitz). Administrația ziarul 11 il nostru aduce la cunoștința abonaților sei, că cererile pentru schimbare «le adresă, trebuesc «14 «usoțite de costul abonamentului, in cazul când abonamentul este expirat, contrariu nu se va ține seamă de nici o cerere. ----------------------------------------------- LICITATIUNI Eforia spitalelor civile.— In ziua de 2 August a. c orele 11 a. m. se va ține licitație publică cu oferte închise la Eforia spitalelor pentru darea în întreprindere a lucrărilor de reparații necesare la biserica și încăperile Schitului Cobia din jud. Dîmbovița conform devisului în sumă de lei 9855 bani 43. 1897 BURSA COMERCIALA DIN BRAILA Operațiunile de la 19 Iulie 1897 Cereale aflate la depozit e 1 S jI „ Prețul FELS £ [UNK]___ se Observ. X Sg 3 > Lei U ti_______ Grâu 8000 581/« 1265 Magazie » 600 55 1145 » Pol. 5000 61V» 6 » » 2300 62 6 25 Șlep » d.c. 4200 62V4 625 » » 1200 613/4 6 Magazie » 500 60V* 560 » »col. 1800 63s/i 685 Șlep Sec. 1160 58 770 Magazie Pol. 4350 60 6 17'a Caik » 9400 60 585 Șlep Cinq. 2400 % k 8 85 Docurî Cinq. 400 °/0 k 8 7o Vagon » 600 % k 9 » Pe apă Pe uscat Grâu Hect. 22000 Grâu Hect. 77000 Porumb » 149000 Porumb » 159000 Orz » Orz » 27000 Navetă • Navetă » 2000 — La 18 August 1897 orele 10 an. se va ține licitațiune la Eforie pentru construcțiunea la Spitalul Colțea a unui pavilion destinat pentru serviciul ophtalmologic. — La 18 August 1897 orele 10 a. m. se va ține licitațiune la Eforie, pentru construcțiunea la Spit. Colțea a unui pavilion destinat pentru boalele de piele și sifilitice. — La 18 August 1897 orele 10 a. m. se va ține licitațiune la Eforie pentru furnisarea a 500 stânjeni lemne de foc necesare Ospidelor Mărcuța și Pantelimon în exercițiul 1897-98. --------------------------------------------------------- ȘTIRI JUDICIARE Tribunalul de Ilfov a confirmat Sâmbătă mandatul de arestare dat de d. judecător de instrucție Drăghici în contra lui Weintraub și Grünberg. * * * După cererea executorilor testamentari ai averei defunctului Evloghie Gheorghief, tribunalul a numit pe d. F. R. Filcef ca administrator al mărfurilor aflate la casa din Brăila, pe care repauzatul le avea în comision. D. Filcef este însărcinat cu desfacerea acestor mărfuri. INTEMPLĂRI Prinderea unor falsificatori. Poliția Capitalei a descoperit in șoseaua Pandurilor pe două indivizi cari fabricau monede de argint de câte 5 și 2 lei. Acești falsificatori se numesc I. Ștefan Catășiță și Ion Bocea. Un al treilea tovarăș, anume Nina Niculae a fugit. Acasă la falsificatori s’au găsit tiparele cu care fabricaseră mai mule monede. încercări de sinucidere.—Roza Reiter, din strada Câmpineanu, casa Salcianu, a încercat aseară să se sinucidă luând sulfat de cupru. Roza a fost dusă la spitalul Colței. — Dumitru Greceanu, din str. Domnița Anastasia și-a tăiat ori gâtul cu un brici. Starea lui fiind disperată, a fost dus la spitalul Colentinei. Descoperirea unei crime. — In noaptea de 17 Maiu 1894, bătrânul Ion Lungu, din comuna Ciurea, jud. Iași, a fost găsit ucis, având pe corp o mulțime de răni de cuțit, iar casa lui jăfuită. Bătrânul trecea drept om cu stare, acest fapt a făcut pe niște băeți ca să conceapă planul de al jafui. Planul a fost pus în executare în zisa noapte și hoții, pentru a-l face să spue unde are ascunși banii, au supus pe bătrân la torturi grozave, torturi cari au avut drept rezultat moartea victimei. Autorii acestei crime au rămas însă necunoscuți până acum, când cu ocazia ducere d-lui Gaman, primarul de Mironeasa, în comuna Ciurea pentru a asista la vânzarea loturilor de pe moșia Bărnova. Aci el a auzit cadouă locuitori certându-se, s’ar fi dat de gol cum că unul din ei ar fi fost autorul acelei crime. Imediat d. Gaman înștiințează parchetul care-i dă delegațiunea pentru urmărirea și prinderea criminalilor. După o cercetare de opt zile, d. Gaman află că criminalii sunt ascunși într’o vie de la Pocreaca. Pentru a nu da loc la bănueli, îmbrăcă pe gendarmi în hainele dascălilor de la biserica din sat, înconjură via și prind pe criminali. Unul din ei se numește Ion Cărcel, iar celălalt Gheorghe a Costăchioaei, ambii foști condamnați la muncă silnică pe viață și în urmă grațiați. Din cercetări se află că complici la această crimă au fost Hia Andrei, cantonier pe domeniul Coroanei și care în noaptea crimei găzduise pe hoți, Gh. Țanu, cumnat cu Andrei și care în acea noapte fusese de strajă precum și o bătrână, soacra cantonierului, Jaf cu omor. In comuna Lukaretz din Bosnia s’a comis un înfiorător jaf cu omor. Niște tâlhari au pătruns în hotelul de acolo, au ucis pe proprietar, pe soția și pe o fiică a acestuia, prin lovituri de topor. Vecinii găsiră a doua zi cadavrele tăiate în bucăți.