Timpul, iulie 1897 (nr. 143-169)

1897-07-22 / nr. 161

No. 161­ precierile omenești, politica rusă din Bal­cani ar putea să-șî ajungă odată scopul de a închide în Bosfor poarta spre imperiul rus, fără ca Germania să poată împiedica. Temerile ce se leagă de acestea sunt foarte populare ; cunoscătorii intențiilor rusești contestă că Rusia s’ar gândi să devie puterea dominantă în marea Medi­­terană și să amenințe Europa apuseană ; ei admit din contră părerea că Rusia, după ce ’și va închide poarta casei în sud-estul europenesc, se va îndrepta cu toată puterea spre Asia». Articolul din Hamb. Nacht, des­­minte apoi și cele­l’alte afirmațiuni ale presei ruse. H. M. 2d FOOT QUARTERED IN THE EAST INDIAS 2d MADRAS INFANTRY PASSENGER from SOUAKIM to LOANDA Via TANGANYIKA «— In sfârșit, zise comandantul, dacă nu ne-a fost dat să întâlnim pe d. Ho­­wett Cameron, nici pe d. Henry Stan­ley, am găsit pe căpitanul Harry Fox !» El scrise cu creionul pe carnetul lui de buzunar: Hippolyte FRESNEL Capitaine de Frégate voyageur de Loanda â Souakitn, viâ Tanganyka PAG INI LITERARE 37) HI. PREVOST-DUCLOS ORAȘUL VRĂJIT (Urmare) «— Succes complect! zise încet pro­fesorul Cornelius. Să tragem toate fo­loasele. Vrășmașii noștri sunt goniți. Trebue să’i împiedecăm de a se întoarce curând». Atunci Mosenga scoase d­ intr’o altă ladă un corp moale ca al unui șearpe și ’i trecu prin gaură. Țilindrul era destul de lung, ca ajungând pe pământ dede­subt, să rămână încă o parte în mâinele lui Samanu. Profesorul puse singur foc capătului acelui șarpe și după ce­ dete drumul jos astupă bine gaura. «— Acum fiți siguri că sălbatecii nu vor putea veni de­cât după cinci sau ș­ase zile». Comandantul Fresnel era încântat. Cinci sau ș­ase zile! Era de două ori timpul cât trebuia inginerului Duvivier ca să ’și termine lucrările lui. Atunci erau în drept să spere că vor scăpa. Toți erau veseli. Comandantul Fres­nel dăduse semnalul acestei veselii. Chocolat purta în sus bastonul lui cu lampă. Dar de­odată el lăsă să-i cază lampa strigând spăimântat: «— San­tos de Cacuaco, ora pro no­bis ! ora pro nobis ! Lampa se stinsese. Cu toate astea catacombele nu erau în întunerec. Din contra, ele se ilu­minau ca o catedrală în seara unei săr­bători. O trupă de oameni armați și cu torțe venea drept spre mica coloană. Engin­eza și Franța *—De asta, zise Izidor, suntem prinși. Recunosc aci armata mea de draci. Pe când noi îî afumăm, ei es pe altă parte». Trupa pe care o luminau torțele se opri. La un fluerat, oamenii adhiră în di­recția comandantului Fresnel și a to­varășilor lor. Francezii erau descoperiți. Fu un mo­ment teribil de tăcere. Toți se aștepta și la o descărcătură generală de arme. Nici un foc nu se auzi. .— Halr!.. who goes there? (Stați I cine e acolo?) se auzi strigând o voce. .— Ce fel ? zise profesorul Cornelius, sălbatecii vorbesc englezește? — Franța !... strigă Izidor cu o voce cum striga pe când avea să răspunză santinelei din Medeah. — Halt! repetă vocea, advance one and give the parole. — Ne cere un parlamentar. Du-te !zidor !» Zuavul nu înțelegea nimic din scena care se petrecea sub ochii lui, dar ina­­intă repede... —/­.Advance !... Halt!.. auzi el când fuse la câțî­va pași de trupa vrăjmașe. — Bine, am înțeles, zise dânsul, facem haltU Se opri, lipi tocul cismelor și rămase corect în poziția unui soldat fără arme... dar care fu surprinderea lui! Oamenii aceștia nu erau sălbatecii Gallas. Un om eși din trupă și se apropie de Izidor. Omul era alb și de tip Eu­ropean ; steagul pe care-l ținea în mână avea culorile englezești. Cei două parlamentari se priviră ui­miți și două exclamațiuni porniră în același timp din pieptul lor : «— Aoh ! oh ! Oh !... — Ah!... Acești Europeni cari se întâlneau în aceste catacombe, la câte­va mii de leghe de Europa, simțiră un moment dorința să se îmbrățișeze, dar emoțiu­­nea lor fu stăpânită. Omul cu steagul se mulțumi să dea celui­l’alt o cartă mare de vizită. «— To the french gentleman! îi zise el, go in swiftly. — Nu înțeleg, zise Izidor, dar pri­cep. Trebue să dau asta comandantu­lui. Mă duc». Și întorcându-se lângă ai săi, zise : « — Comandante, asta întrece pe toate. Nu e armata de draci! Uite ce­­ mi-au dat pentru d-ta». Comandantul Fresnel luă carta, a­­prinse lampa de buzunar și citi . Cap. DARBY FOX Apoi rupse foaia pe care­­ io dete lui Izidor. «— Dute și dă asta călătorului en­glez. — Englez! Nu e cu putință! Eu ași fi făcut prinsoare că sunt Prusieni. Dar pentru Englezi bravo! Sunt din țara noastră !» Izidor duse repede hârtia la omul cu steagu și acesta o dete mai multor alți cari erau în umbră. Atunci se auzi mai multe fluere as­cuțite și pe urmă. <! — Hurah !... France /... Hurah France ! La cari Francezii se grăbiră să răs­punză : — Vive L'Angletere /» Chocolată, care căzuse jos, se ridică de o dată și începu să strige : — Viva la Rena ! Viva la Pena Vic­toria ! Bravo Cacuaco ! Deo gratias ! și-­i da mereu înainte. Comandantul Fresnel și căpitanul Fox se duseseră unul înaintea altuia. El se salutară și își strinseră mâna cu căl­dură. (Va urma) ȘTIRILE ZILEI ___________________________________ D. inginer Alex. B. Matale Persi­­ceanu a fost numit, pe ziua depunerii jurământului, in postul de inginer notarnic al Statului, clasa II în locul d-lui Emil Bamu, trecut in alt ser­viciu. * * * Administratorul clasa II Ionescu Mihail, împlinind 6 luni de disponi­bilitate pentru infirmități timporale, a fost trecut, pe ziua de 26 iunie 1897, în poziție de reformă pentru infirmități incurabile, dobândite in timpul serviciului, însă nu din cauza serviciului. S’au înaintat în funcțiunea de sub­­șefi de biuron clasa I, sub-șefi de biuron clasa II al căror nume ur­mează : Flux escu recre­­ae la divizia ViiI infanterie. Dimitrie Ioan, de la divizia VI in­fanterie, Irimescu Petre, de la divizia VII infanterie. Dinu Grigore, de la corpul III de armată. Andreescu Eftimie, de la divizia IV infanterie. Niculescu Gheorghe, de la divizia V infanterie. ULTIM CUVENT Un avocat galant. D-na X.­ D-le avocat, în care caz vi s’ar părea că apărarea e mai difi­cilă ? Avocatul. Fără îndoială când ar fi vorba să -mi apăr libertatea de flăcăii contra d-voastră. Moș Neagu. -----------------------«8^#«---------------------­ FELURIMI Superstiția Chinezilor întrece­re­a poporului nostru, care crede, că o clădire nouă se dărâmă dacă în feme­ia ei nu se va lua umbra unui om, care apoi trebue să moară ca jertfit clădirea. Chinezii cred, că pentru siguranța căilor ferate, trebue ca sub fie­care traversă, să se îngroape corpul unui copil, și că prin urmare, ministrul Jin Peking ar fi cerut împărătesei lin China 2000 de copii. Această credință sălbatică, zice Tienstin Times, este exploatată foarte mult de către răpitorii de copii din China, cari au lățit această credință un popor pentru ca să arunce vina profesiunea lor asupra străinilor, arată credința că sacrificarea vieței omenești este necesară pentru siguranța con­­strucțiunilor publice din China.. Intr’o provincie limitrofă ca Tschili, 36 în­groparu odirxiocvicv opt GUfjjiî în temelia unui pod, care trebuia recon­struit din cauză că de mai multe ori a fost stricat de apele mari ale rîu­­lui. Copiii se luară din familii sărace cărora li se dete o frumoasă despă­gubire bănească. Acest pod fiind re­construit din material solid putu re­zista furiiei valurilor mult timp, până în ziua de astăzi. Poporul chinez este întărit în cre­dința sa că zeul rîurilor a fost îm­blânzit prin jertfirea copiilor, în­cât podul este ferit de ori­ce stricăciune ulterioară. ----------------------te--#----------------------­ TIMPUL 22 IULIE INFORM­AȚIUNI Pentru ziua de 15 August se anunță sosirea la Sinaia a A. S. Principelui Carol, fratele A. S. R. Principelui Moștenitor, care a arătat intențiunea de a sta o lună pe lângă Augustul convalescent. D-nii căpitani de stat-major, Lupu, Arghirescu, Oprescu și Referindaru vor pleca astă seară la Viena spre a lua parte la manevrele armatei aus­­triace. Delegatul guvernului român la con­gresul de statistică ce se va deschide la Petersburg la 12 August, va fi d. Basilescu, profesor la facultatea de drept din București. D-nii Gr. Olănescu și Crupensky, fostul director al serviciului statistic la ministerul domeniilor, vor lua parte la acest congres ca membri ai insti­tutului internațional de statistică. La congresul pentru legislațiunea muncii, care se va ține la Bruxelles pe la mijlocul lui August, România va fi reprezintată prin d. Gr. Călinescu, secretarul general al ministerului do­meniilor. La Fălticeni s-a descoperit că secre­tarul primăriei delapidase garanțiile depuse de antreprenori, el s’a și si­nucis. De asemenea s’a constatat lipsa u­­nei cantități mari din furajele de la comanda pompierilor, pentru care co­mandantul a fost destituit și adus la cunoștința parchetului,cazul Acum credem că se va fi convins însuși de Iorgu Radu că nu este posibil să fii bun primar la Fălticeni, fiind în același timp profesor la Iași și de­putat la București. Cel dintâiü lucru pe care l’a făcut tînerul Titi Schina, noul primar de Constanța, după venirea sa în capul comunei, a fost să-și urce salarul de la 600 la 900 lei pe lună. Primim din Sinaia îmbucurătoarea știre că mica Principesă Elisabeta este aproape cu desăvârșire restabilită de indisposițiunea de care suferea. Anul acesta nefiind manevre, re­zerviștii vor fi concentrați la regimen­tele lor respective în luna Septembre, pentru instrucție. D. p., în­ Manu, fost­ul fecior gene­ral al Regiei Monopolurilor, a desco­perit la Ocnele­ Mari, în biserica din mahalaua Afumați, un pomelnic de peste 400 ani, pomelnicul boerilor că­zuți sub Radu de la Afumați, în lup­tele în contra Turcilor. Prefectul de Covurlui, d. Zorilă, vă­­zându-se desap­oltat chiar și de depu­tații și senatori liberali din Galați, a început a resfinți zgomotul că pe ziua de 1 Septembrie va fi numit pro­curor general ,pe lângă Curtea de apel din Galați, în ocul d-lui Rastachi. N’ar fi o minune să vezi pe Zorilă, cel depărtat de magistratură chiar de colectiviști, á ajungă procuror ge­neral. Ministerul de interne a dat o circu­lară către toți medicii primari de ju­dețe, cerându-le­ să înainteze cât mai în grabă tabloul de cazurile de lepră din circumscrițiunile lor. Aceasta este o confirmare oficială că pe lângă jos și alte epidemii ce bântue în țaâ, populați­unea de la sate mai suftr și de lepră. Din Monitor Oficial, D. Ion I.­­ Brătianu, ministrul lucrărilor pubce, întorcându-se din concediu, a îietat interimul acelui departament,­­ care fusese însărcinat d. G. Cantacuino, ministrul finan­­celor. In același tip, d. Ion I. G. Bră­tianu a luat perimatul ministerului agriculturei, hiristriei, comerciului și domeniilor, can până la sosirea d-sale în țară- fisese ncredințat d-lui Di­­mitrie A. Sturdy președintele con­exului miniștrii și ministru al a­­faceriior strei­ne. S’a acordat execiatorul d-lui Vit­torio B. Mendi v­ o­chosul al Suediei și Norvegiei la Brăia. MOARTEA FIlLUI Kremnitz Sâmbătă searc a răspândit în capi­tală trista știre d. dr. Wilhelm Krem­­nitz, unul din trei medici cari au îngrijit cu atâtvotament pe Princi­pele Moștenite a încetat subit din viață, detaliile se au. Mai mulți me­dici pe care a î întrebat ne-au spus că d-rul Krems suferea de mult de o boală de vii Din nefericire, atât trista veste, ci bănuelile medicilor erau exacte : c Kremnitz se sfârșise Sâmbătă dimin­ua orele îl, în cas­telul de la Fo După inform­ile ce am cules la Sinaia, iată cum s’a petrecut acest trist eveniment: De dimineață se angajase o partidă de lawn­ tenis pe peluza din fața cas­telului Foișor, partidă la care lua parte și A. S. R. Principesa Maria. Mai multe persoane de distincțiune, printre care și defunctul doctor, urmau cu atențiune peripețiile jocului. De o dată, pe la orele 1o și jum., d-rul Kremnitz duse mâinile la cap și zise :­­!Mi-e reu !». Se plângea de amețeală. Fu ajutat să se urce în camera ce ocupa la Foișor, alături de camera Prin­cipelui Ferdinand, și aci, culcându-se, ceru să i se facă un ceain , dar abia sorbi din ceaiul ce i se aduse în grabă și fu cuprins de convulsiuni. In timpul acesta se trimisese după d. dr. Romalo, aflător în Sinaia, iar A­­S.­R. Principesa Maria se urcă în ca­mera nefericitului doctor, căutând prin toate mijloacele să reție viața în corpul acelui care căutase cu atâta sîrguință pe Augustul ei Soț, l-a funcționat cu mâna ei cu apă de Colonia. Toate au fost însă zadarnice, căci câte­va minute după aceea, când sosi d. dr. Romalo, nu putu de­cât să constate că ajutoarele științei deveniseră inutile: teribila boală își făcuse opera ei de destrucțiune; doctorul Kremnitz, care suferea de insuficiența aortei, sucom­base, inima încetând de a mai funcționa. A fost imediat înștiințat M. S. Regele, care a fost adânc mișcat de această moarte prematură. M. S. Regina și A. S. R. Principesa Maria au presărat cu flori patul pe care zaceau rămășițele pământești ale celui ce fusese doctorul Kremnitz , s’a telegrafiat d-nei Kremnitz, care se află cu cei doui copii ai lor în Tyrol. D. dr. Buicliu plecând cu familia la Ems, iar d. dr. Cantacuzino fiind mai de’nainte plecat în străinătate, doctorul Kremnitz era singurul medic al A. S. R. principelui Ferdinand care rămăsese la Sinaia pe lângă Augustul bolnav. S-a telegrafiat atunci la Viena, unde se oprise d. dr. Buicliu în călătoria sa, pentru a fi rugat să se întoarcă în grabă la Sinaia. Principelui Moștenitor i s’a ținut as­cunsă nenorocirea ce se întâmplase a­­lături de camera sa. După prânz, întrebând unde e doctorul, i s’a răspuns că e ușor bolnav de fri­guri. Seara, pe la orele 11, corpul d-rului Kremnitz a fost transportat de la Foișor într’un paraclis de la mânăstirea Sinaia. Cortegiul era cât se poate de impu­nător, priveliștea era mișcătoare : în în­tunericul nopței, la lumina faclelor, pe un drum mărtrinit de o parte și de alta cu brazi, corpul regretatului practician, așezat pe un pat pus pe brancarde, era dus de 12 gardiști în uniformă; urmau îndurerați M. S. Regina, A. S. R. Prin­cipesa Maria, tot personalul curților regale și princiare și un numeros și distins public. Duminecă dimineață, la orele 5, M. S. Regina a venit pe jos la biserică și a presărat cu flori, culese de însăși Su­verana noastră în parcul Peleș, corpul doctorului Kremnitz. După amiazi, d. dr. Tatușescu care fusese chemat telegrafic, sosind din București, a procedat împreună cu d. dr. Romalo la facerea câtor­va injec­­țiuni pentru conservarea cadavrului, care a rămas tot în paraclisul de la mânăstire, neluându-se nici o disposiți­­une în privința înmormântării până la sosirea încercatei văduve, care este aș­teptată astă­zi la Sinaia. D-rul Kremnitz era originar din Ger­mania, dintr-o familie de iluștri practi­­ciani în medicină. A luat parte la răs­­boiul franco-german, unde a obținut Crucea de fier pentru bravură militară. Venind apoi în România, a luat parte ca medic în răsboiul din 1877-78 și în Memoriile Regelui Carol numele d-rului Kremnitz e de multe ori pomenit pen­tru abnegația cu care îngrijea pe sol­dații răniți. După campanie, d-rul Kremnitz a fost numit Intâiu medic la spitalul Brânco­­venesc, în secția condusă de d-rul Patzell, apoi, la moartea șefului său, i-a luat locul. Soția regretatului dr. Kremnitz e cu­noscuta scriitoare Mite Kremnitz, din familia Bardeleben din Germania și a colaborat multă vreme cu Regina noas­tră la opere neperitoare, semnate Dito și Idem (Dito era Regina, Idem d-na Kremnitz). Administrația ziarul 11 il nos­­­tru aduce la cunoștința abona­ților sei, că cererile pentru schim­bare «le adresă, trebuesc «14 «usoțite de costul abonamentului, in cazul când abonamentul este expirat, contrariu nu se va ține seamă de nici o cerere. -----------------------------------------------­ LI­C­I­T­A­T­I­U­NI Eforia spitalelor civile.— In ziua de 2 August a. c orele 11 a. m. se va ține licitație publică cu oferte închise la Efo­ria spitalelor pentru darea în întreprindere a lucrărilor de reparații necesare la bi­serica și încăperile Schitului Cobia din jud. Dîmbovița conform devisului în sumă de lei 9855 bani 43. 1897 BURSA COMERCIALA DIN BRAILA Operațiunile de la 19 Iulie 1897 Cereale aflate la depozit­ e 1­ S jI „ Prețul FEL­­S £ [UNK]­___ se Observ. X Sg 3 > Lei U ti_______ Grâu 8000 581/« 1265 Magazie » 600 55 1145 » Pol. 5000 61V» 6 » » 2300 62­­ 6 25 Șlep » d.c. 4200 62V4 6­25 » » 1200 613/4 6 Magazie » 500 60V* 5­60 » »col. 1800 63s/i 685 Șlep Sec. 1160 58 770 Magazie Pol. 4350 60 6 17'­a Caik » 9400 60 5­85 Șlep Cinq. 2400 % k 8 85 Docurî Cinq. 400 °/0 k 8 7o Vagon » 600 % k 9 » Pe apă Pe uscat Grâu Hect. 22000 Grâu Hect. 77000 Porumb » 149000 Porumb » 159000 Orz » Orz » 27000 Navetă • Navetă » 2000 — La 18 August 1897 orele 10 a­n. se va ține licitațiune la Eforie pentru construcțiunea la Spitalul Colțea a unui pavilion destinat pentru serviciul ophtal­­mologic. — La 18 August 1897 orele 10 a. m. se va ține licitațiune la Eforie, pentru construcțiunea la Spit. Colțea a unui pa­vilion destinat pentru boalele de piele și sifilitice. — La 18 August 1897 orele 10 a. m. se va ține licitațiune la Eforie pentru furnisarea a 500 stânjeni lemne de foc necesare Ospid­elor Mărcuța și Pantelimon în exercițiul 1897-98. ---------------------------------------------------------­ ȘTIRI JUDICIARE Tribunalul de Ilfov a confirmat Sâm­bătă mandatul de arestare dat de d. judecător de instrucție Drăghici în con­tra lui Weintraub și Grünberg. * * * După cererea executorilor testamen­tari ai averei defunctului Evloghie Gheorghief, tribunalul a numit pe d. F. R. Filcef ca administrator al mărfu­rilor aflate la casa din B­răila, pe care repauzatul le avea în comision. D. Filcef este însărcinat cu desface­rea acestor mărfuri. INTEMPLĂRI Prinderea unor falsificatori.­­ Poli­ția Capitalei a descoperit in șoseaua Pan­durilor pe două indivizi cari fabricau mo­nede de argint de câte 5 și 2 lei. Acești falsificatori se numesc I. Ștefan Catășiță și Ion Bocea. Un al treilea to­varăș, anume Nina Niculae a fugit. Acasă la falsificatori s’au găsit tiparele cu care fabricaseră mai mul­e monede. încercări de sinucidere.—Roza Reiter, din strada Câmpineanu, casa Salcianu, a încercat aseară să se sinucidă luând sul­fat de cupru. Roza a fost dusă la spita­lul Colței. — Dumitru Greceanu, din str. Domnița Anastasia și-a tăiat ori gâtul cu un brici. Starea lui fiind disperată, a fost dus la spitalul Colentinei. Descoperirea unei crime. — In noap­tea de 17 Maiu 1894, bătrânul Ion Lungu, din comuna Ciurea, jud. Iași, a fost gă­sit ucis, având pe corp o mulțime de răni de cuțit, iar casa lui jăfuită. Bătrânul trecea drept om cu stare, a­­cest fapt a făcut pe niște băeți ca să con­ceapă planul de al jafui. Planul a fost pus în executare în zisa noapte și hoții, pentru a-l face să spue unde are ascunși banii, au supus pe bă­trân la torturi grozave, torturi cari au avut drept rezultat moartea victimei. Autorii acestei crime au rămas însă necunoscuți până acum, când cu ocazia ducere­ d-lui Gaman, primarul de Miro­­neasa, în comuna Ciurea pentru a asista la vânzarea loturilor de pe moșia Bărnova. Aci el a auzit ca­două locuitori cer­­tându-se, s’ar fi dat de gol cum că unul din ei ar fi fost autorul acelei crime. Imediat d. Gaman înștiințează parche­tul care-­i dă delegațiunea pentru urmă­rirea și prinderea criminalilor. După o cercetare de opt zile, d. Ga­man află că criminalii sunt ascunși într’o vie de la Pocreaca. Pentru a nu da loc la bănueli, îmbrăcă pe gendarmi în hainele dascălilor de la biserica din sat, înconjură via și prind pe criminali. Unul din ei se numește Ion Cărcel, iar celălalt Gheorghe a Costăchioaei, ambii foști condamnați la muncă silnică pe viață și în urmă grațiați. Din cercetări se află că complici la a­­ceastă crimă au fost Hia Andrei, canto­nier pe domeniul Coroanei și care în noaptea crimei găzduise pe hoți, Gh. Ța­­nu, cumnat cu Andrei și care în acea noapte fusese de strajă precum și o bă­trână, soacra cantonierului, Jaf cu omor.­­ In comuna Lukaretz din Bosnia s’a comis un înfiorător jaf cu­ omor. Niște tâlhari au pătruns în hotelul de acolo, au ucis pe proprietar, pe soția și pe o fiică a acestuia, prin lovituri de topor. Vecinii găsiră a doua zi cadavrele tă­iate în bucăți.

Next