Timpul, noiembrie 1897 (nr. 244-266)
1897-11-26 / nr. 263
ANUL AL NOUASPREZECELEA — NO. 263 UN NUSVIER 10 BANI ABONAMENTELE In țara d e un an..............................................30 lei » pe 6 luni.............................................18 lei » pe 3 luni.............................................16 lei Pentru streinătate, un an...........................50 lei ln Pttris ziarul nostru se găsește cu 0,20 b. nungnit*'la Agence de journaux étrangers, rue de Maubeuge, 69 și la toate chioșcurile. MDACTIA SI ADMINISTRAȚIA Bucureștii, Massîâsm 9 EDIȚIA A TREIA PLANUL GUVERNULUI Era, dând seama despre dureroasele scandaluri de Duminecă, înregistram cu sfială părerea că poliția a fost adevărata vinovată în tot ce s’a petrecut. Indiciile nu lipseai! Toată lumea știa că de mai multe zile era fierbere în chestia evreiască. Orice om cu minte trebuia să știe cât de impopulari sunt negustorii evrei în toate centrele mari. O minte sănătoasă trebuia să prevază că strigătul «Jos Jidanii !» repețit de atâtea ori în masele populare care nu pricep în veniturile și întortocherile cărturarilor, era să se traducă prin «Jos Jidanii!» din singurul loc în care ei stau sus, adecă din prăvăliile lor. Mulți, foarte mulți, am putea zice toată lumea spunea că Duminecă are să fie lată, și nu puține au fost prăvăliile neovreești care în prevederea celor ce aveau să se întâmple au arborat de dimineață steagul tricolor ca un talisman. Ceea ce știa toată lumea nu putea să nu știe poliția și scuza ministrului de interne că cazarma gendarmilor călărie prea departe la Malmaison, mutată acolo nu știm pentru ce, nu va satisface decât pe copii. Dacă ar fi fost însă îndoieli în mintea cuiva, discursul de ero al ministrului de interne în admirabila lui limpiditate și în și mai admirabila lui noutate în analele parlamentare, căci fără de voe ne-a amintit pe celebrul Barrère, supranumit Anacreon al ghilotinei, a trebuit să convingă și pe cei mai încăpățînați. Discursul guvernului a fost așa de extraordinar încât îl vom publica ca să slujească drept model tuturor guvernelor de oriși unde și din orice vreme, care vor voi să introducă anarhia și răsvrătirea în însăși banca ministerială. Chiar adorabila apărare a libertăței opiniunilor și a libertăței presei este un giuvaer mai mult pentru o operă în care nu lipsește nimic din vechia rețetă liberală, teoria hoțului de păgubaș și apoteoza cetățenilor indignați. Vom reveni asupra acestui discurs. Astăzi vrem să lămurim altceva : care să fie planul guvernului, plan pentru realizarea căruia a jertfit fără remușcare cinstea și buna reputație a României. Acest plan ne apare astăzi într’o complectă lumină. 11 vedem în toată întregimea lui și-l vom demasca opiniei publice ca cea din urmă și mai monstruoasă din reprezentațiile pe care de atâția ani le dau liberalii opiniei publice înmărmurite. Partid de desordine, incapabil de muncă serioasă și înțeleaptă, ori de câte ori din aceștia simt că le alunecă pământul de sub picioare, că îi părăsesc straturile culte ale națiunei, că nouăle generațiuni le întorc spetele, că din toate părțile împrejurul lor se strânge nu atât ura cât disprețul, le trebue un eveniment care să creeze diversiune în curentul opiniei publice. O revizuire de Constituție, o spargere de redacții, o ieremiadă asupra pământului României dat prin legea minelor pradă străinilor, o grevă de ofițeri de cavalerie, orice scandalos, neașteptat, periculos pentru liniștea publică, este bine-venit. Când sunt în opoziție aleg de preferință sperietorile, când sunt la guvern brutalitățile. Când spre sfîrșitul domniei lui Ion Brătianu lumea îi părăsise, nu trecea an fără o nouă bravură a cetățenilor indignați, menită să terorizeze pe opozanți, desemnați furiei populare ca vânduți când Austriei, când Rusiei, și să facă impresie în cercurile competente că liberalii sunt indispensabili la guvern, deoarece ei pot după voință să asmuțească sau să liniștească patimele mulțimei. Acum patru ani așa au pus mâna pe chestia națională. Agitând-o în opoziție, sufocând-o la guvern, au vrut să se știe pretutindeni și de către toți că ei sunt stăpâni pe acest mare val al conștiinței naționale, că îl pot ține în loc când li se dă budgetul, că pot cu el rasturna orice dacă lise refuză pita. Această chestie, oricât de meșteri au fost, evenimentele le-au luat-o din mână. Ne mai putând fi campionii Românismului peste hotare, să treacă cel puțin drept campioni ai Românismului înlăuntru , neputând lua înapoi placa lui Leszenszky, s’o acopere cel puțin sub un munte de geamuri sparte de la Ovrei. Dacă n’au pututut căpâta nimic pentru Românii de dincolo, să se reînceapă farsa făgăduelilor mincinoase pentru Românii de aici. Imprudențele, greșelile câtor-va Ovrei guralivi, buna-credință, căldura tinerimei noastre, a dat acestor înalți comedianți ocazia nemerită, ocazie provocată tot de ei prin legi nechibzuite, să reintre în scenă sub un nou costum. Panromaniștii fluerați înaintează la rampă ca anti-semițî și cu un surîs macabru cer aplausele publicului. Scenele de Duminecă, a căror repetare ni se promite că nu se va face — și o credem, căci scopul s’a ajuns—vor servi drept dovadă pentru oricine și oriunde că liberalii iar s’au făcut stăpâni pe patimile populare, pe care dacă ’i-ar tulbura adversarii sau i-ar amenința soarta, ei sunt în stare să le asmuțească nu atât în contra Ovreilor cât în contra acelor pe cari îi vor înfățișa ca aliați ai Ovreilor. Ei bine, le proorocim că nici această farsă nu va reuși. Oricât ar specula dânșii pe simplitatea publicului, nu le va fi cu putință să șteargă întreaga noastră istorie. Ce fel de anti-semiți în sens practic al cuvântului, oamenii din partidul care la toți Ovreii ?1848 a naturalizat pe Ce fel de anti-semiți oamenii cari la 1866 au adus pe Cremieux în incinta Camerei și ar fi naturalizat în masă pe evrei dacă nu-i opreau conservatorii ? Ce fel de anti-semiți, oamenii care la 1877, la revizuirea Constituției, au făcut tot posibilul ca să introducă naturalizarea pe categorii și s’au iubit ca de o stâncă de opoziția conservatorilor și a lui Vernescu ? Ce fel de anti-semiți, oamenii cari sub guvernul lor au tolerat să se impuieze satele din Moldova de Ovrei și cari l-au îndemnat să facă proces funcționarilor conservatori când guvernul lui Lascar Catargiu a cercat să-I mai zărească de prin sate ? Nu. Nimeni nu se va lua după dânșii. Creând această diversiune în spirite, partidul liberal nici nu va înainta cu o tată chestia evreiască, nici nu-șî va crea faimoasa platformă de agitații și de scandal pe care și-o prepară de acum pentru vremea fatală în care vor fi goniți pentru multă, foarte multă vreme de la cârma țârii. Din întreaga plăsmuire liberală nu va râmâne decât un lucru : o desconsiderare mai mult pentru această țară, care pe nedrept de atâta timp plătește toate nebuniile, toate nemerniciele guvernanților sâi. încercarea de a transforma o chestie de paza ordinei publice într’o chestie de semitism și anti-semitism va râmâne stearpă pentru bunul cuvânt că nu există în România partide politice filo-semite și prin urmare nici partide politice anti-semite. Toți cunosc, toți recunosc importanța chestiei israelite și nu noi, cari de la apariția legei Berendein în continuu am protestat, fiind-că o credem prea favorabilă elementului evreesc, am putea servi de antiteză Voinței Naționale. Ceea ce nu primim însă, ceea ce nu vom primi niciodată, este ca guvernele să studieze chestiile sociale cu bâte și cu drugi de fier, și să restabilească legalitatea cu bande de partizani, cari azi sparg la Ovrei și mâine D-zeu știe unde. ----------------------‘gmm--------------------- TELEJ3R A E Situația din Boemia Praga, 6 Disembre Școlile s’au deschis din nou. Orașul ’și-a reluat aspectul său normal. Nici un caz nu s’a deferit cursei marțiale. Pacea turco-greacă Constantinopol, 6 Decembre Tratatul de pace definitiv a fost discutat ori în consiliul de miniștri și supus ratificarea Sultanului. Compromisul austro-ungar Budapesta. 6 Decembre Camera deputaților. Ministrul-președinte depune proiectul de lege privitor la regulamentul provizoriu al vămilor precum și acela relativ la Banca de Stat. Expediția din Sudan Roma. 6 Decembre Esercito anunță că trupele anglo-egyptene, de sub comanda lui Parsons pașa, vor sosi la Kassala la 22 Decembre; garnizoana italiană va părăsi această localitate la 25 Decembre. Conflictul germano-chinez Berlin. 6 Decembre Ziarele anunță că divizia a doua a escadrei încrucișătoarelor va pleca la 15 Decembre de la Kiel în Asia orientală. ------------------------------------------------ PE FAȚĂ Caraghioslîcul care s’a petrecut era la Cameră cu moțiunea de încredere în guvern reoglindește admirabil deprinderile parlamentare ale sălbatecilor cari s’au constituit în partid politic pentru a jefui țara în anumite perioade. Dacă ar exista un Parlament în Honolulu, nu credem că guvernul de acolo ar putea să aibe intr’o zi neobrăzarea de a cere mamelucilor sef votul pe față, căci și nespălații aceștia ar roși de rușine când ar fi siliți să să rostească cu glas tare pentru sau contra guvernului. D. Dim. Sturdza, șeful partidului național-liberal, n’a avut însă nici un simțiment de rușine când d. Vasile Iepurescu a cerut votul pe față. Un guvern cu demnitate și cu respect pentru demnitatea altora, ar fi protestat energic contra unei asemenea cereri și ar fi intervenit cu autoritatea sa pentru ca adunarea să nu se înjosească într’atâta. Guvernul n’a făcut’o însă. N’a făcut’o, pentru că se simte așa de slab, înconjurat de atâtea nemulțumiri, că se temea de rezultatul unui vot secret. Și pentru a-și salva situația, a recurs—adânc cunoscător al unanimităților ce ’și-a ales în Parlament la votul public, la presiunea pe față asupra conștiințelor. Poate avea vre-o valoare rezultatul unui asemenea scrutin . Nici un om serios nu va da vre o însemnătate reală acestui vot și nu va fi convins de tăria guvernului pentru faptul că 99 de deputați au votat pe față încrederea lor în guvern, pe când numai 27 s’au abținut și 5 s’au pronunțat în contra lui. Dovada cea mai bună că votul de ori nu are nici o valoare e și faptul că în ședința precedentă s’au găsit în Cameră 57 de deputați ostili guvernului și numai 56 în favoarea lui, cu alte cuvinte că atunci când mandatarii țărei sunt lăsați să-și exprime părerea pe ascuns, ei își manifestează în majoritate neîncrederea lor în guvernul actual. Dar votul de ori mai dovedește din ce fel de făpturi se compune Parlamentul liberal. Majoritatea ar voi ca ministerul prezidat de d. Dim. Sturdza să se retragă, să nu mai conducă frânele guvernului. Și când votul e secret, majoritatea aceasta se pronunță în sensul vederilor ei. Cum intervine însă guvernul și cere fiecăruia să-și spue părerea pe față, atunci majoritatea devine minoritate, cei mai mulți dintre nemulțumiți se prefac înmulțumiți și guvenul obține un vot de încredere. MERGURI 26 NOEMBRE (8 DBRE) 1897 UN NUMER 10 BANI ANUNCIURI ȘI INSERȚII Linia 30 litere petit Reclame................. * • • •Im Havas, București, . 0,40 • 2,50 • 5) • A gen fia Pentru așa un guvern, care nu se rușinează când se propune votul pe față, se potrivesc de minune astfel de deputați. --------------------------------------------------- Francheța târzie Intre Aurelianiști și Sturdziștî răsboiul e acum pe față. Drapeliștiî n’au votat ori încrederea în guvernul d-rin Sturdza. In schimb Sturdziștii s’au grăbit să primească demisia d-lui Emil Costinescu din comisia de răspuns la Mesagiu. Mai mult, un organ al guvernului Întreabă azi ce mai caută d-nii Ștefan Șendrea și Vasile Lascar la vice-președinția Camerei, când nu au încredere în guvernul actual. Aurelianiștii sunt clar excomunicați din partidul național-liberal, întocmai ca Ffeviștii. Și în consecință, Drapelul vorbește deja mai pe șleau la adresa guvernului. Explicând votul de încredere ce s’a dat era la Cameră, organul Aurelianiștilor scrie următoarele: „Am arătat deja, în numărul nostru de ori, că un vot de încredere dat în asemenea condițiuni nu poate deslega situațiunea precară și echivocă în care votul de vos a dovedit că se află guvernul. Asemenea voturi se provoacă sau asupra unei cestiuni de principiu sau asupra unei cestiuni de politică militantă. In orice caz, votul trebue să se producă în urma unor declarațiuni cari să arate linia de demarcațiune între cei care votează și cei cari nu voesc să voteze încrederea. Dar a provoca un asemenea vot cu ocaziunea alegerei unei comisiuni, după cum a făcut guvernul, nu este a căuta o lămurire a situației, ci tocmai a o evita. Ceea ce lipsește guvernului actual nu este numărul biletelor. Din acest punct de vedere el poate zice că are deocamdată majoritatea în Cameră și în Senat. Ii lipsește însă forța morală pe care nu o va putea avea decât atunci când va face ca în finul partidului, în numele căruia deține puterea, să domnească acea unitate de vederi și acea concentrare de forțe care îi lipsesc astâzi, din cauza modului în care conduce afacerile publice. Până atunci, majoritatea bilelor nu va da guvernului destulă autoritate și destul prestigiu pentru a putea răspunde menirei sale. Mai mult decât atât, Acea majoritate, pe care o va obține cu multe silințe și stăruinți ori de câte ori va pune cestiunea de încredere, îl va părăsi în decursul operei sale legislative, cum se întâmplă tuturor guvernelor cari nu întrunesc condițiunile necesare pentru a se menține la putere. Majoritatea sa va rămâne clar o majoritate nesigură și nestabilă, și guvernul nu va putea, fără a se discredita cu desăvârșire, să cheme necontenit Camera la răsvoturi punând la fiece ocasiune cestiunea de încredere. Iată de ce am zis și repetăm că votul cerut de guvern nu-i va lămuri situațiunea și nu-i va aduce nici un folos din punctul de vedere constituțional. Altceva trebue spre a se întări și despre aceasta vom vorbi la timp“. Nu lipsește acestei declarații claritatea necesară. Dar ni se pare că Aurelianiștii au cam întârziat cu luarea acestei atitudini, căci acum, când au fost excluși din partidul național-liberal, influența lor a slăbit mult și inrmurirea lor a devenit problematică. ----------------------KHS&ÎH--------------------- VERDELE... Sub titlul acesta, Românul, care e de câtva timp un organ inspirat direct de d. Dim. Sturdza, a publicat articolarul următor : „D. Eugen Stătescu,—se știe—și-a dat demisia. Lucrul în sine nu e așa grozav, și după cum se anunță de unele ziare că vor fi și alte demisii,—explicăm faptul acesta printr’un fel de curent inconștient uneori, care se pornește spre a satisface ambițiunea unora și a facerea—poate—altora. Ceea ce ne preocupă însă deocamdată e numai motivul, eternul și prea cunoscutul motiv pe care îl arată *d. Stătescu — sănătatea ! Ni se pare că gruparea de la Drapelul a spus cândva că o soluție "nimerită pentru unitatea partidului liberal ar fi desigur încredințarea președinției consiliului de miniștri d-lui Eug. Stătescu. Așa fiind, nu înțelegem de ce d. Eug. Stătescu a găsit ca pretext pentru a-și da demisia acelaș învechit clișeu: boala,—și nu a spus franc, sincer—dacă dorința d-sa se concorda cu acea arătată de aurelianiști— că nu sănătatea, că nu boala de care se zice că suferă îl împedică de a lua parte la lucrările Senatului, ci motive de un ordin mai material, mai sănătos—președinția consiliului. Ar trebui să se sfîrșească odată pentru totdeauna cu lipsa de francheță și situațiile dubioase ale oamenilor noștri mari politici, pentru a fi înlocuite acestea cu atitudini lămurite, după cari să putem judeca fără greșală actele acelor oameni politici. Astfel sarcina această a opiniei publice, a ziariștilor, va rămâne pe seama medicilor“. Se spune că în urma acestei atitudini agresive a d-lui Dim. Sturdza, d. Eug. Stătescu a hotărît să se însănătoșească și să dea deocamdată concurs guvernului. Verdele Stătescu ține cu orice preț să menajeze și capra și varza,—doar’ doar’ va păpa într’o zi președinția consiliului. ----------------------------------------------------O măsură păgubitoare Consiliul de administrație al Regiei monopolurilor Statului a hotarît suprimarea culturei tutunului in județul Fălci! Această măsură, luată din inițiativa directorului general al Regiei, este foarte păgubitoare din punct de vedere economic, căci ea tinde la sărăcirea unei părți din populația țării. Se interzice cultura tutunului într-un județ, unde de sute de ani populația se îndeletnicește cu cultivarea acestei plante. Cultivatorii de tutun de aci sunt in mare parte și cultivatori de vii și de grădini cu legume, prin urmare sunt oarecum speciali Ia cultivarea plantelor. Dar măsura luată de Regie este și nepatriotică, căci lovește în interesele economice ale unui județ din Moldova. Pe când in Muntenia sunt 6 județe, în cari se cultivă tutun, in Moldova nu sunt decât două : Fălciu și Tutova. Mai e și nepractică această măsură a Regiei, deoarece manufactura de tutun de la Iași, având anual nevoie de 1.000.000 kgr. de tutun, iar județul Tutova producând numai 250.000 kgr. trebue deci ca să se aducă tutun din extremitățile Munteniei, ceea ce costă foarte mult. Regia ’șî motivează această nechibzuită măsură prin faptul că ar exista o supraproducțiune de tutun indigen și că județul Fălciu nu produce decât 80 000 kgr. Cheltuelele ce se fac ar fi bine să fie trecute ca economie la Stat. Extensiunea culturei tutunului in Moldova și cu deosebire in județul Falciu a fost cerută cu multă insistentă de fostul prefect d. Teleman, care a înțeles importanța unei asemenea extensiuni și in consecință a lucrat din răsputeri la îndeplinirea ei. Și mai ciudat e faptul, că măsura aceasta a Regiei a fost aprobată de d. Gogu Cantacuzino, ministrul de finanțe, care este reprezentant in Cameră al acelui județ și lovește acum în interesele alegătorilor săi. --------------------------------------------------- CRIZA DIN ITALIA — Prin fir telegrafic — Roma, 6 Decembre O notă a Agenției Ștefani zice că în urma votului de Vineri al Camerei, d. di Rudini a prezentat azi dimineață Regelui demisiunea cabinetului. Regele și-a rezervat decisiunea sa-Agenția Ștefani adaugă că d. di Rudini a anunțat Camerei demisiunea cabinetului. Camera s-a amânat apoi după cererea ministrului-președinte. Italie zice că Regele a oferit d-lui di Rudini mandatul de a reconstitui cabinetul. D. di Rudini a cerut timp să se gândească. --------------------------------------------------- AFACEREA_DREYFUS —Prin fir telegrafic— Paris, 6 Decembre Maiorul Bavary a fost însărcinat cu instrucția afacerii maiorului Esterhazy. El nu a citat pe nimeni încă și studiază actualmente dosarul afacerei. Patrie zice că maiorul Bavary va trebui să se ocupe de încercările de conrupere făcute pentru evadarea lui Dreyfus, în momentul îmbarcării sale pentru Catena. Patrie crede că știe că scrisorile maiorului Esterhazy publicate de Figaro ar fi fost procurate de d. de C... D. Scheurer-Kestner a declarat în mod formal unui redactor al ziarului Le Temps că mâine se va urca la tribuna Senatului, dar i-i a zis nimic asupra intențiunilor sale. ---------------------------------------------------