Timpul, ianuarie 1899 (nr. 1-23)

1899-01-15 / nr. 10

No. 10 BURSA DE BUCUREȘTI Cursul de la 13 ianuarie 5 °/« Renta­p. — 5»/• » ora. 1881 101 5 °/o « » 1893 100­/n 5 °/o » » 1893 100«* 5 °/0 » » 1894 92'/­ 4% » » 1889 928/« 5«/o » » 90­ 94 92/, 4»/« » » 1896 93'/, 4 °/o » » 1898. 93'/« Convertite rurale — Casa pensiunilor — 50/o Obl.c.B. 1883 100 5 °/0 » » » 1890 100'/, 41/, » » » 1895 — 5«/6 Fonc. rur. • 1008/, 4»/6 » » . • 907/, 5 °/0 j­­urb. Buc. 97­/, 5 °/6 » » Iași 94 Banca Națion. . 2640 » Agricolă 378 » României. — » de­sconf. 346 Dac. Rom. • • • 480 Naționala . • • • 532 Patria...................— Construcții . • • 97 Basalt artificial. — Letea.............. — Furnituri militare— Tramw. nov. . . 1200 Baia Centrală . — Lond. cek. 25.40.388/, Paris Franța » » 101.100.95 — Viena. » 211.2108/, Berlin » 124.40.35 Apoi citește nota apărută în Voința Na­țională, in care se spune că decedatul G. Cantacuzino era adept al colegiului unic și punând în paralelă această notă cu răspun­sul dat de d. ministru de interne. In Senat, la interpelarea d-lui N. Ionescu, se vede clar că guvernul este în contra acestei re­forme. In actuala sesiune guvernul a fost în pli­nă libertate, n’a avut nici interpelări și nici la mesagiu nimeni n’a vorbit. A putut lucra în bună pace, dar n’a făcut nimic. Cu aceeași legi pe care o numeau despotică, guvernul a făcut alegerile comunale trecute. (Ap’atîs ). La București s’a întâmplat acel dezastru la alegerile comunale. S’au casat alegerile, dar nu pe adevăratul motiv; guvernul a găsit un altul. D. ministru de interne, prin hotărîrea sa, a căutat să paralizeze ade­văratul motiv, a căutat să justifice violen­țele care s-au produs și a casat alegerea pe motivul violărei secretului votului. Venind la proiectul modificator propus de d. ministru de interne, oratorul spune că d. Pherekyde nu se ocupă de­cât de generali­tăți. Aceasta nu este o reformă și pentru facerea lor era mai bine să se pedepsească agenții cari au abuzat la alegerile trecute. D. Ionel Grădișteanu ne-a spus și a dovedit că ajutorul scL­ primar Angh­ei Solacolu a ce­rut votarea p­ste orele 10 noaptea. Fost­a ei pedepsit? Din contra, a fost încurajat și reales ajutor de primar. Se spune și se vorbește de disidență. Da, noi suntem în disidență cu guvernul, dar se constată din toate faptele lui că guver­nul este în disidență cu partidul liberal și cu principiile lui. (Aplause). Nu s’a văzut guvern trăind din paleative și subterfugii ca acest guvern De luni de zile se vorbește de tratative și de înfrățire. Nu înțeleg tratative cu un asemenea gu­vern, fără punerea în picioare a partidului liberal. O împăcare cu actualul guvern n’ar Însemna împăcarea liberalilor, ar însemna mărirea numărului exploatatorilor liberalis­mului. La o asemenea­­ înfrățire eu nu vom­ da concursul meu, ea ar însemna moartea par­tidului liberal. Idealul nostru este să vedem partidul liberal reîntors la vremurile din trecut. (Aplause). D. ministru Pherekyde spune că d. Fleva, dintr’o chestiune specială, a făcut un curs de istorie retrospectivă asupra partidului liberal. Oratorul acuză pa d. Fleva de reci­divist în disidență. Contestă că ar fi fost deosebiri de pă­reri între d-sa și decedatul G. Cantacuzino. Notița apărută la Voința Națională nu era a ziarului, ci era subscrisă de un domn ale cărui păreri nu-­l leagă pe d-sa și nu ține să discute acea notă. Se miră însă că răposatul care avea pe fratele său, pe președintele consiliului și alți amici mai de aproape, a lăsat un tes­tament politic subscriitorului acelei note. In privința reformei, d. ministru spune că d-sa este de părere de a încape de la județ și apoi a veni la comună. I­. N. Pop spune că d. ministru de interne este în opoziția cu punctele programului li­beral. (Aplaust). D sa nu voește să facă nici una din reformele promise. D. Pherekyde: Am spus că vom­ începe cu reforma județeană. D. N. Pop . Când ? Acum după 4 ani ? (Aplause). Noi desaprobăm acest sistem și nu putem sta alături cu oameni politici cari una spun alegătorilor și alta fac ve­nind la putere. (Aplause prelungite). Discuția s8 închide. Se citește apoi proiectul de lege p­in care comuna Galați e autorizată a încheia o transacțiune cu casa Georgi. La orele 5 și 15 Camera nu mai este în număr. Ședința se ridică. Ședința de la 14 Ianuarie 1899 Ședința se deschide la orele 2 și 10, sub președinția d-nul V. Iepurescu, vice-preșe­­dinte. Deputati prezenți: 92. D. Al. Delimarcu cere să se prefere, la votarea indigenatelor, recunoașterile Tran­silvănenilor stabilite în Dobrogea. Se admite: Se votează transacțiunea dintre comuna Galați și casa Georgi. D. I. Poenaru Bordea cere guvernului să amâne cu 24 de ore proiectul de lege asu­­pra sindicatelor agricole, pus azi la ordinea zilei, căci proiectul vine în desbateri prin surprindere. D. ministru Stolojan admite ca proiectul să se citească azi, și mâine să înceapă dis­cuția. D. N. Fleva se miră că se dă­tor cu a­­cest proiect, când legi democratice foarte importante au fost amânate la calendele gre­cești. Sindicatele agricole nu fac parte din programul partidului liberal. Alegătorii nu așteaptă aceasta, ci ca să înceteze o dată abuzurile de la ministerul domeniilor (A­ plause). D. G. A. Scorțescu spune că guvernul ar face mai bine să se ocupe de alte proiecte, de cele din inițiativă parlamentară; progra­mul partidului liberal nu este însă realizat de­cât într-un punct: reforma Invâțămân­­tului secundar, care este și ea opera parti­dului conservator (Aplause). Cum vom răspunde noi la întrebările drepte ale­­ alegătorilor: ce ați făcut în a­­cești 4 ani? (Aplause). D. Fană Buescu spune că proiectul sin­dicatelor agricole n’are nici o însemnătate (ilaritate), dar există în program. (Nouă ila­ritate). D. Fleva n’a făcut parte din comisia programului, eu am făcut parte și știri ce însemnează și sindicatele agricole. (Ilaritate). D. ministru Stolojan își menține cererea ca proiectul să se citească azi, iar discuția să înceapă mâine. Cât privește abuzurile de la domenii, acestea sunt vechi de 3—4 ani și răspunderea lor nu-l privește. Să se facă o interpelare și va răspunde. Voci : închiderea discuției! (Nefiind 10 deputați cari să susție închi­derea discuției, aceasta rămâne deschisă). D. B. St. Delavrancea declară că în prin­cipiu consideră legea ca foarte importantă, dar se îndoiește de eficacitatea ei în fapt. Cere amânarea discuției din cauză că pro­iectul a trecut prin Senat fără nici o dis­­cuțiune. Legile nediscutate sunt de mai î na­­inte osândite. In 24 de ore nu se poate stu­dia o chestiune așa de importantă; trebue cel puțin trei zile de azi înainte. Voci: Pe Luni! pe Luni! D. I. N. Iancovescu spune că în sesiunea trecută proiectul a fost amânat de ș­ase ori. Era clar timp destul să fie studiat. Voci: Luni! Luni! Luni ! (O mulțime de voci strigă într’una : Lun ! Luni !) D. ministru Stolojan consimte ca dis­cuția să înceapă Luni.­­Aplause. Opoziția felicită in mod ironic pe d. Stolojan) Camiera se ocupă apoi cu proiecte de legi de interes local. --------------------------------------------------------­ MUZICA SI TEATRU Mâine seară, Vineri, se va da în sala so­­cietăței Liedertafel prima Spirée mondaim, organizată de un comitet de tineri din Ca­pitală. Petrecerea e de un gen cu totul nou în Capitală și promite a fi din cele mai plă­cute. -------------------------«**»3-----------------------­ULTIME INFORMATIUNI Buletin Meteorologic. — Observațiunile casei A. Menu­et comp., calea Victoriei 88, pe ziua de 14 Ianuarie 1899 : Miezul nopții....................................-f­oa j 7 ore dimineața..................... • • + 20 Amiazi.­­.......................................■f'305 înălțimea barometrică................772 m­ m Starea cerului............................neuroasă Barometrul este....................în creștere * * * Institutul Meteorologic ne comunică ur­mătoarele : Eri după amează timp variabil și ceață care a durat până seara când a început a bate tăricel vântul de la NE. In unele lo­calități din țară și mai ales din Moldova și Oltenia a plouat. La Broșteni și Taslau a căzut zăpadă. Temperatura se menține încă relativ destul de ridicată, îngheț a fost numai în partea de sus a Moldovei și la munte. Barometrul foarte ridicat a crescut încă în mijlociu cu 8—10 mm, în Moldova, iar în Muntenia cu 5—8. Vânt tare bate aproape în toată țara. Astă­zi timp întins, umed și cu vânt tare de la NE. Cum tratează colectiviștii de la pri­măria din Iași pe cetățenii cari le-au dat voturile în ultimele alegeri comunale . Alaltă­ erl dimineață un însemnat nu­măr de cetățeni din mahalaua Tătărași s’au prezintat la primărie, în frunte cu mai mulți preoți, pentru a cere o ex­plicație administrației asupra traseului tramvaiului. In lipsa d-lui primar, d-nn­ ajutori de primari Săndulescu și Sterea, temându-se de o manifestație simpatică, au găsit de cuviință ca un loc de răs­puns să se retragă pe ușa de din dos. Și delegațiunea n’a putut vorbi de­cât cu ușierul, care le-a comunicat această fugă sănătoasă. După mai mult de zece zile, cât am avut un timp de adevărată primăvară, de azi vremea a început să se strice în Capitală. La amiazi a început să cadă fulgi de zăpadă.* * * Știrile care vin din Moldova arată că în mai multe părți din Nord a nins erl noapte, iar în unele localități viscolește. * * * Din Constanța se telegrafiază că pe Marea­ Neagră bântue o furtună teribilă de erl seară. E temere să nu se fi întâmplat mai multe nenorociri. S’a depus pe biuroul Camerei urmă­torul proiect de lege : Art. unic.—Comuna urbană Craiova este autorizată a converti, la casa de depuneri și consemnațiuni, sau la ori care altă casă, conform deciziunei luate de consiliul comu­nal în ședința de la 2 Noembre a. c., Îm­prumuturile ce are contractate de la acea casă, în baza actelor de aprobare din anii 1882, 1888 și 1894, într-un singur împrumut, pe suma tota­l de 2 270 657 lei, 53 bani, plătibil prin anuități în termen de cel mult 40 ani, cu procente și amortisment până la maximum de 5 la sută anual. Ministru de interne, M. Pherekyde. O linie «strategică» de cea mai mare importanță e vorba să se construiască in curând în Moldova. Iată de ce e vorba: Zilele acestea s’au terminat studiile provizorii care au să servească la un proiect de lege pentru construirea unei TIMPUL iese din toate universitățile și școalele superioare din Ungaria pentru motivul că prin atitudinea­­ demnă și româ­nească ar periclita siguranța Ungariei! Frumoasa faptă a amicului nostru d. Sava Șomănescu n’are deci nevoe de comentarii; ea vorbește de la sine. In urma unei neînțelegeri cu minis­trul de externe, d. G. Alexianu, numit de curând consul general la Bitolia, și-a dat demisiunea. Prin cercurile «diplomatice» colecti­viste din Craiova se spune că în acest post va fi numit d. N. Geblescu, actual prim-procuror pe lângă tribunalul local. După tabloul statistic primit de la primăria Capitalei la direcția serviciului sanitar superior, în timp de la 3 până la 9 ianuarie au fost în Capitală urmă­toarele epidemii: Scarlatină 44 cazuri, angină difterică 59, febră tifoidă 21, tuse convulsivă 26, crup 3, varicelă 35, influență 57 și po­jar 133 de cazuri. Tot în acest timp au fost în Capitală 189 nașteri și 125 de­cese. Pe ziua de eri au fost în spitalele din Capitală 13 bolnavi de febră tifoidă. In județul Suc­eava, la comuna Broș­teni, sunt 65 cazuri de pojar. In județul Teleorman, la comuna Răioara, sunt 87 cazuri de tuse con­vulsivă și 88 cazuri de pojar. In județul Tutova, la comuna Bogdă­­nești, sunt 28 cazuri de scarlatină. In orașul R.­Vâlcea sunt 70 cazuri de pojar. ------------------------«**#*------------------------­ 1899 S’­A. DESCHIS JVOUII JUTA­R f­ASMI ¥ DE COLOMLE delicatese și vinuri IOAN GEORGESCU nepotul și elevul lui Păun Popescu 63-65 Strada Lipscani 63-6* vis-a-vis de Magazinul la PAPAGAL. Bulionul de bou nu conține de­cât partea aromatică a cărnei, dacă vrea să se facă pentru bolnavi un aliment foarte nutritor este de ajuns să se facă să se disolve un gram de «Peptonă Chapeteaut» care repre­zintă 16 grame de carne de bun, este cel mai bun reconstituant cunoscut pentru ane­mici, convalescenți, ficsici și personaje care suferă de gastralgie, noul linii de fer, care va tăia de a curmezișul județele Vasluiu, Roman și Bacäu, începând de la gara Buhăești și mergând la gara Galbeni. Linia se face mai ales după stăruin­țele d-lui Stoicescu, ministrul justiției și proprietarul domeniului Negrești. Con­form obiceiului colectivist de a acoperi interesele particulare ale partizanilor cu clișee pompoase, această linie se va numi linie strategică și construirea ei va fi susținută pe nevoia de asigurare și apărarea a văii Siretului. In comuna Dudești-Cioplea, de lângă București, sunt mai mulți copii bolnavi de pojar. Aviz celor în drept. Ministerul de interne a înaintat pri­măriei Capitalei confirmarea d-lui An­gliei Solacolu în postul de al douilea ajutor de primar. D. V. A. Urechiă, președintele socie­­tăței macedonene din Capitală, a decla­rat azi unul redactor al nostru că până acum nu s’a luat nici o dispoziție în ce privește congresul macedonean, des­pre care se vorbește că se va întruni în Capitală. De asemeni nu s-a­­ luat până acum nici o decisiune în privința atitudinei pe care ar avea-o societatea macedo­română din Capitală față cu eventuali­tatea unui asemenea congres. D. Grigoriu Maniu a fost numit advo­cat al direcției căilor ferate. Consiliul de miniștri a autorizat ur­mătoarele comune din județul Teleor­man să contracteze împrumuturi la Casa școalelor, pentru construcții de localuri de școale: Comuna Islaz: 36,954 lei; comuna Bras­­taveți 36,884 lei; comuna Oarca de­­ Sus 29,414 lei și comuna Leu 36,745 lei. De câte­ ori d. G. Pallade, ministrul finanțelor, pleacă la băi, fie în țară fie în străinătate, tot­ d’a­una­— pare că e lucru făcut—are lumea prilegiu să vorbească despre d-sa. Se știe că d. Pallade a petrecut anul acesta sărbătorile Crăciunului la Con­stanța, împreună cu d. Dim. Sturdza, care, după­­ metoda intuitivă, ’i-a dat lecții gratuite despre cele patru opera­țiunii aritmetice. In orele libere d. Pallade se deda și la preumblări pe malul mărei, în socie­tatea unul intim prieten al său. Intr’o zi fiind ceață, ceea­ ce făcea pe ministrul finanțelor să fie mereu batista la gură și la nas, dus pe gânduri, probabil din cauza unei teme de aritmetică, s’a înă­bușit singur. La un moment dat, d. Pallade, crezând că aerul mării încărcat cu ozon îl sufocă, se întoarce supărat către prietenul său, zicându’l: — Ce dracu, dar sărat e oxigenul la Constanța ! De oxigen sărat n’am auzit până acum, d-le Pallade. Dar oameni nesărați știm că există. Din banditismele lui Nae Săveanu- Suveică din Focșani. Neputând suferi critica potlogăriilor sale, Săveanu-Suveică a organizat Marița trecută o bandă de bătăuși, cari sub conducerea polițaiului s’au introdus în tipografia ziarului conservator Ecoul Vrancei, unde au bătut și alungat pe lucrători. Unul dintre lucrători a fost legat și trimis la Tecuciu. Banda a sfăr­­mat formele și apoi a devastat tipo­grafia. Ce zice d. M. Pherekyde, ministrul de interne, de asemenea acte care reamin­tesc scenele de la 1886? Ni se afirmă că d. Dim. Sturdza a început din nou să ducă o luptă surdă contra d-lui general Berendeiu, minis­trul de răsboiu. In consiliul de miniștri, mai toate propunerile d-lui general Berendeiu pen­tru deschidere de credite sunt sistema­tic respinse, ceea ce a desgustat cu de­săvârșire pe ministrul de resboiu de a mai rămâne în societatea politică, în care se găsește. la lată textul interpelărei adresate azi Senat de d. senator Ion Brabe­­țeanu d-lui ministru de interne : «Rog pe d. ministru de interne sä bine­­voiască a răspunde dacă are cunoștință de abuzurile comise de d. Dimitrie Bozdan, fost și actual primar al Comunei urbane Corabia, în administrația intereselor acelei comune, abuzuri comunicate prefectului de Romanați și formulate în scris de o parte din actualii membri ai consiliului comunal în ședința sa de la 4 ianuarie curent, și luând cunoștință de aceste abuzuri, ce mă­suri crede de luat d. ministru în contra a­­cestui primar ?» D. Const. Mușescu, membru și dele­gat al comitetului național studențesc, ne aduce la cunoștință că subscripția deschisă de comitetul național studen­țesc în favoarea studentului de peste munți Lucian Bolcaș s’a închis, de­oare­ce d. Sava Șomănescu, fost vice­președinte al Senatului, a bine-voit ase angaja a­’l întreține spre a-’și putea continua studiile în străinătate. Se știe că energicul tânăr Lucian Bol­caș a fost eliminat de guvernul ungu­ Ultima oră Din Creta Constantinopol, 26 Ianuarie După știri din Creta prințul George a fixat la 5 Februarie alegerile pentru adu­narea națională. După vizita sa la Retymno, prințul George a mulțumit Țarului pentru primi­rea ce’i s’a făcut de trupele rusești. Țarul i a răspuns în mod foarte cordial. Curtezii spanioli Madrid, 26 Ianuarie Cortezii se vor întruni la 16 Februare, 101 calea Victoriei 101 (alături de cofetăria Dobriceanu) FRUCTE BRILIANTE IMPORTATE DIN TRANSILVANIA TYROL ȘI FRANȚA cu prețul de la 40 bani până la 2 îel c­ilogramul Pere, JVucî, Prune uscate și opă­rite Portocale Lămâi și Mandarine Din provincie se poate face comande prin poștă, și contra prețului plătit îna­inte și expediază Mere• & kilograme bruto Ä Lei MO > » IO . Pentru comande de alte fructe a se adresa prin carte poștală la depozitar A. Matzsch, calea Victoriei 101. A­VIS Pe lângă articolele de ferărie pentru con­strucții și unelte de industrii și din toate bran­șele,­­mi-a sosit și-mi sosesc zilnic o mulțime de articole noui și frumoase de sticlărie, Por­celanuri, Tacâmuri de masă, articole de mena­­giu ș. a., d. e. , Serviciuri de porcelan și serviciuri de cristal pentru masă, Lămpi diferite, Candelambre, Sfeș­nice, Tăvi, Paturi de bronz și de fier, Căruțe pentru copii, Sobe de lucru de diferite sisteme, Arme de lux și accesoriile lor, Articole necesare Pensionatelor, Restaurantelor, Cafenelelor și Berăriilor. Rog dar pe onor, vechea mea clientelă și pe Onor. Public, a’mi vizita magazinul și vor găsi toate articolele necesare cu prețuri foarte con­venabile. .... UIMIȚII SE MANO­RR­ESC 1/ Succesorul lui P. T. K­ancovici La «LEUII DE AUR* Lipscani, No. 61—București A­VI­II . Constatându-se că flanela TURBA este cea mai higienică Marea fabrică MIMCIA, din Rusia a introdus excelenții săi Șoșonț-Galeși - T­URB - cea mai fină, higienic­ă, căl­duroasă și ușoară, înlătu­rând cu desăvârșire umezeala și care se află de vânzare numai la cunoscutul Magazin de încălțăminte franceze H. LUSTGARTEN &Sf —■ Calea Victoriei] — *»*• _________(Lângă Pasagiul Român) AR­e volume istorice In diferite limbi JLwFwFwp moderne, relative la Istoria­ Mol­­do-Valach­ia de la 1500 până la 1870. Diferite jurnale pub­lice intre care colecția Românului de la 1857 până la 1887. Monitorul Oficial, co­lecția Presa colecția jurnalului Dreptul da la 1871 până la 1897 o colecție complectă din Con­vorbiri literare și diferite alte colecții, se gă­sesc de vânzare la dt. Alb­ert Zwiebel an­ticar, str. Sinagoga 19. Asemenea se află de vânzare o colecție de medalii comemorative ro­mânești de aur, argint și bronz. Se vinde și cu bucata. Asemenea cumpăr diferite biblioteci și medalii. După înființare vin­ la domiciliu Apă Minerală Naturală, Toni-Digestivă, Reconstituantă Anemia — J Dispepsia — Diabetul De patru­­ secole Mivorul Saint-Mieger­ia este cel mai uni­versal apreciat de către Doctori­______ Bit­­­ [UNK]__ Cea mai bună dintre apele purgative ILLUMINATUL CU ACETILEV Iluminatul cu ACETILEN este superior tuturor sistemelor de luminat, cunoscute până azi. ACETILENA procură o lumină eftină, plăcută și nevătămătoare ochilor. Luminatul cu ACETILEN este lipsit de ori­ce pericol, dacă aparatele întrebuințate sunt de bună calitate și îndeplinesc următoarele două condițiuni, anume: dacă nu se în­călzesc și dacă nu fac supra-producție de gaz. Pentru aceasta, somitățile speciale din străi­­nătate cât și profesorii de chimie din țară au recunoscut că numai aparatele «Ai­borne și industriale», precum și aparatele Dr. Leon Steiner, Str. Acadam­iel 2, Îndeplinesc aceste condițiuni. Societățile de asigurare atât din țară cât și din străinătate asigură imo­bilele luminate cu aparatele noastre cu acelaș premiu ca și cele cu gaz ordinar. SINGURUL REPREZENTANT MJr. LVOV STEILEN, BUCUREȘTI — , — STRADA ACADEMIEI, — 2 — Aparatele „At­borne și industriale“ precum și aparatele Dr. Leon Steiner sunt foarte simple și manipulațiunea lor foarte lesnicioasă și fără nici un pericol. Lumina produsă de aparatele noastre este albă, fixă și nevătămătoare ochilor. Aceste aparate se recomandă mai ales pentru proprietarii de la țară și provincii în general. Atragem deosebita atențiune asupra felinarelor noastre „Enrika“ pentru lumi­natul stradelor fără conducte, cu aparate automatice într’casele, cari au fost brevetate în toate țările. Mare economie, nefiind nevoe de canalizare. Mijlocul cel mai eftin și sigur pentru luminarea orașelor și comunelor, cu cea mai bună lumină, fără a avea nevoe de conducte. Instalațiunea și cheltuelile de întreținere mai eftine de­cât la ori­care alt sistem. Acetilena produce o lumină de 10—15 ori mai mare de­cât gazul aerian. Mare depozit de aparate și carbid. Singurele aparate premiate cu singura mare medalie de aur, ce s’a conferit la ex­­posiție de gaz Acetilin ținută in Berlin In Martie 1898.

Next