Timpul, octombrie 1899 (nr. 220-244)

1899-10-26 / nr. 240

1 UNU ~~ N °‘ 240 ____I—■ [UNK] [UNK] [UNK]«■ [UNK] [UNK]I.......... a T8REIA MARȚI 26 OCTOMBRE (7 N-BRE) 1899 UN NUMER, 10 BANI ABONAMENTELE In­­tră pe un an.............................................30 lei » pe 6 luni.............................................18 lei » pe 3 luni............................10 lei Pentru străinatate un an .... 50 lei In Paris ziarul nostru se găsește cu 0,20 b. Numarul la Agence de joutnaux étrangers rue de Maubert, 69 și la toate chioșcurile. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, Calea Victoriei — 70 UN NUMAR 10 BANI ANUMCIURI SI INSERȚII Linia 30 litere petit pag. IV . . . 0.40 Reclame . . . . » III . . . 2.50 * . . . . ^ II ... 5.—— In Paris anunciurile se primese^ía A- genția Havas, 8 place de la Bourse.' REDACȚIA Șl ADMINISTRAȚIA București, Calea Victoriei — 70 DE LAJOURTE Monitorul Oficial publică depeșile următoare: Majestățea Sale Regelui. Sinaia. In numele Consiliului de miniștri a­­duc Majestățea Voastre urările cele mai călduroase pentru intrarea în convales­cență a Principelui Carol, scumpa o­­draslă a Dinastiei române, mângâerea presentului și speranța viitorului. Președintele consiliului, G. Gr. Canta­­cuzino. D-lui G. Gr. Cantacuzino, președinte al Consiliului­ București. Am primit cu vie bucurie urările căl­duroase ce d-voastră ’Mi exprimați în numele Consiliului de miniștri, cu pri­lejul convalescenței scumpului Meu stră­nepot și vé mulțumesc din suflet pen­tru această nouă dovadă de credință. CAROL, Majestăților Lor Regelui și Reginei. In numele Senatului exprim Majes­­tăților Voastre fericirea ce simte Sena­tul și Țara întreagă pentru restabilirea sănătăței Principelui Carol.Durerea noas­tre a tuturor, suferită până acum, a mă­rit foarte mult dragostea ce avem pen­tru familia Regală. Președintele Senatului, C. Boerescu. D­lui C. Boerescu, președintele Senatului. Am primit cu vie mulțumire căldu­roasele urări ce d-voastră Ne exprimați în numele Senatului pentru convales­cența scumpului Meu strănepot. Eu sunt foarte mișcat de simțimintele de dragoste și credință ce ne reînviiți în momentul când noi toți ne putem bu­cura că am scăpat de o primejdie pen­tru viitorul țărei. CAROL* Altețelor Lor Regale Principelui și Prin­ Elicipesei României. In numele Senatului exprim Altețelor Voastre Regale cea mai complectă feri­cire ce simțim cu toții pentru restabili­rea sănătăței Principelui Carol. Durerea noastră este înlocuită de un adânc entuziasm și-­I dorim, din inimă, o repede însănătoșire. Președintele Senatului, C. Boerescu. D­lui C. Boerescu, președintele Senatului. Adânc mișcat de urările și cuvintele ce ne adresați, în numele colegilor Mei din Senat, pentru restabilirea scumpului Meu fiu, ne mulțumesc din toată inima. FERDINAND* Majestat­ei Sale Regelui Castelul Peleș, Sinaia. Sire, Sunt fericit de a exprima Majestăței Voastre bucuria cu care toți mandatarii Țarei au primit buna veste că A. S. R. Principele Carol a intrat în convales­cență. Țara întreagă, Sire, a împărtășit grija și durerea Majestăței Voastre. A Tot­ Puternicul a primit rugile căldu­roase ce cu toții înălțăm spre Densul pentru însănătoșirea A. S. R. Princi­pelui Carol, și astă­zi întreaga Românie este în sărbătoare și, cu inima plină de fericire, bine­cuvintează pe Dumnezeu și strigă într'un singur glas: Să trăiți, Sire! Să trăiască A. S. Regală Principele Carol! Președintele Camerei deputaților, C. Olă­­nescu. D-lui C. Olănescu, președintele Camerei deputaților. Urările așa de bine simțite ce-’Mî adresați, în numele Camerei deputați­lor, cu prilejul convalescenței iubitului Meu strănepot, au mișcat adânc inima Mea ; exprim mulțumirile Mele cele mai călduroase pentru via parte ce Țara în­treagă a luat la grijile și Încercările prin care am trecut împreună, și care au strâns încă mai tare legăturile între Dinastie și popor. CAROL* Alteței Sale Regale Principelui României Foișoru, Sinaia. Alteță Regală. In numele mandatarilor Țârei, și cu inima plină de fericire, aduc Alteței Voastre expresiunea bucuriei cu care Țara a primit buna veste că A. S. R. Principele Carol a intrat în convales­cență. Părtașă la toate suferințele Al­teței Voastre Regale, România sărbă­torește această zi fericită și înalță către Cer călduroasele Sale mulțumiri pentru că A­ Tot­ Putintele a bine­cuvântat ru­găciunile sale, depărtând de d’asupra Țărei și Alteței Voastre ori­ce grijă, ori­ce suferință. Să trăiți Alteță Regală ! Să trăiască A. S. Regală Principele Carol­ Președintele Camerei deputaților, C. Olă­­nescu. D-lui C. Olănescu, președintele Camerei deputaților. Din toată inima mulțumim pentru cu­vintele ce Ne adresați cu ocazia con­valescenței prea iubitului Nostru fiu ; iubirea ce întregul popor a arătat pen­tru Dinastie a găsit un puternic răsunet în inimile Noastre și a mai întărit le­găturile între Noi și scumpa Noastră Patrie. •+«CWN-FERDINAND. Lib­raliî și Porțile-de-Fier Voința Națională a publicat acum câte­va zile, sub iscălitura d-lui Vin­­tilă Bratianu, fost director al Regiei monopolurilor, o serie de articole a­supra chestiei Porților-de-Fier. Dacă e o chestie de care credem că partidul liberal in genere și d. Vintilă Bratianu In deosebi ar trebui să se atingă cu sfială, este de­sigur chestia Porților-de-Fier. A aduce guvernului și partidului conservator cea mai mică învinuire In chestia Porților-de-Fier, este din par­tea partidului liberal o imprudență care cutezăm a zice că merge până la im­­pudență. Căci, intr’adever, când s’a născut această chestie pe care liberalii ne a­­cuză că n’am tranșat-o Încă ? S’a năs­cut ea sub actualul guvern 01, chiar sub ori­care alt guvern conservator? Câtuși de puțin ! Chestia Porților-de Fier s-a născut la 1878 sub guvernul lui Ion Bratianu și a ajuns la com­plecta ei maturitate sub guvernul d-lui Dim. Sturdza, care acum câți­va ani s'a dus de a inaugurat cu mare pom­pă canalul ce se terminase. Chestia Porților-de-Fier nu este, pre­­­ cum se știe de toată lumea, de­cât unul din articolele (art. 57) al tratatului de Berlin, acest tratat atât de umilitor și de dăunător pentru noi, acest tratat care ne-a știrbit țara, care cu con­cursul bine­voitor al d-lui Sturdza era să ne înece de veci naționalitatea sub valurile imigrațiunei evreești, și care prin art. privitor la Porțile-de-Fier a atins chiar drepturile noastre suve­rane în apele Dunării de la Verciorova în jos. Tratatul din Berlin a dat Austro-Un­­gariei, fără multe alte deslușiri, drep­tul de a face singură lucrări în Du­năre, chiar afară din granițele ei, a­­dică In acea parte unde Dunărea curge între România și Serbia și de a percepe o taxă pentru a-­și plăti lu­crările. Asta era a-’i da Intru­cât­va cheile Porților-de-Fier. Așa, cel puțin, a vrut să o înțeleagă Austro-Ungaria și e fi­resc ca ea să se silească a păstra pe cât va putea situația dobândită și a­­vantagiile nu numai economice dar mai cu seama politice pe care­­ i­ le dă această situațiune privilegiată. Trebue să reamintim aci că, pe când marile puteri europene semnatare ale tratatului de Berlin se arătau cu noi atât de vitrege, prin același tratat Grecia, care nu mișcase un soldat, ob­ținea două provincii. Sârbii, bătuți de Turci în toate întâlnirile, primeau ținuturi întinse și Bulgaria era creată. Iar România, care dedese fără so­coteală tot ce­­ i­ se ceruse. România, ai cărei soldați (de­și comandați de Anghelești și aprovisionați de Mai­­cani) se purtaseră vitejește, România rămânea știrbită și batjocorită.­­ Cine erau insă atunci bărbații de Stat iluștri, cine erau diplomații di­baci cari au știut să aducă României asemenea rezultate În schimbul sacri­­ficiilor ce ’l-se ceruse ? Cine domnea in țară atunci dacă nu marele partid liberal și atot-puternicul I. Bratianu, cu amicii și sprijinitorii lui ? Atunci era momentul de a apăra chestia Porților-de-Fer care, cum zice foarte bine d. Vintilă Bratianu, nu e pentru noi numai o chestiune de taxe. Atunci era Europa adunată, atunci se puteau presinta, mai cu folos de­cât ori­când, observațiile și protestările noastre. De ce nu s’au făcut aceste protestări, sau dacă s’au făcut de ce nu s’a obținut nimic ? i.-voastră, d-lor liberali, cari n’ați știut atunci nici să scapați Basarabia, nici cel puțin să asigurați țării, în schimbul acestui sacrificiu dureros, compensațiile ce se puteau obține, de ce nu ați scăpat măcar chestia Por­­ților-de-Fer, care are, cum ne ziceți, pentru țară o așa vitală importanță ? Ceea ce n’ați știut să faceți la cea­sul lui, ne cereți cu mult ifos și cu multă nerăbdare să facem noi acum. De­ altminteri, aceasta a fost tot­dea­­una soarta partidului conservator , de a veni să repare greșelile guvernelor liberale și de a drege ceea­ ce au stri­catele. Ne vom­ sili să o facem și acum. D. Vintilă Bratianu acuză pe gu­vernul actual, nu numai de neprice­pere și de incapacitate, dar încă de nepăsare. Nu vom intra in discuție cu d-sa asupra capacităței și priceperea gu­vernului conservator, comparate cu capacitatea și priceperea d-lui Vintilă Bratianu și a amicilor săi. In ceea­ ce privește însă nepăsarea putem să n­ zicem că se înșeală. Din prima zi când guvernul conser­vator a primit dezastroasa moștenire lăsată de guvernul d-ln­ Sturdza, el s-a ocupat de chestia Porților-de-Fier pe care a găsit-o în această moște­nire. Timpul a publicat acum vre­o două luni o serie de articole în care se a­­rată cum înțelesese guvernul chestiu­nea, negociările Începute, rezultatele obținute și care sunt vederile guver­nului nostru pentru a asigura cea mai mare libertate posibilă navigațiu­­nea dunărene și pentru ca, o dată ob­stacolele naturale suprimate, să nu fie înlocuite prin alte obstacol­e artificiale, și mai grele de străbătut. Aceste vederi guvernul a căutat să facă să fie împărtășite și de cele­lalte puteri semnatare ale tratatului de Berlin și autoare ale situației de azi. D. Vintilă Bratianu are bunătatea, în articolele d-sale, să desfășure un întreg program de acțiune care, după d-sa, ar fi trebuit urmat în această chestie. Trebuia, zice d-sa, ca guvernul să ceară, mai intâiu amânarea până la an a percepere! taxelor de navigațiune de către Ungaria; al douilea, convo­carea unei conferințe a Statelor rive­rane care să discute și să stabilească pe alte baze toată chestia Porților­­de­ Fer. Foarte bine. Putem­i de acord cu d. Vintilă Brătianu asupra tuturor punctelor enumerate de d-sa și multe altele. Dar a cere nu va să zică tot­dea­­una a obține și mai cu seamă a ob­ține imediat. Totul e să nu fii pus in poziție de a cere. la mijloc pentru a obține mai sigur și mai repede Îndeplinirea cerințelor noastre, adică amânarea taxelor, în­trunirea conferinței, etc., d. Vintilă Brătianu ne propune un fel de bă­tălie navală pe care vasele serviciului de navigație română trebuiau să o dea la Porțile-de-Fer, silindu-se să treacă prin acea parte a Dunărei fără a se supune la plata taxelor. Dar a. Vintilă Brătianu nu pare a avea o absolută încredere în eficaci­tatea mijlocului propus de d-sa. Chiar el admite că cu toată vitejia lor va­sele noastre ar putea să se vadă oprite de a trece, cu atât mai mult că puțin mai departe ar intra chiar în apele austro-ungare. Ce să facem dar ? Să renunțăm a mai naviga în acele părți? Să oprim comerciul nostru pentru un timp in­definit ? Nu, răspunde d. Brătianu,om prac­tic, dacă vasele noastre vor fi oprite, să plătim, dar să protestăm, să pro­testăm de câte ori vom plăti, ca să rămân chestiunea deschisă. Apoi cam asta a făcut și guvernul conservator. Am plătit până una alta, cum au plătit și alte State, ca Ba­varia și Rusia. Tot o dată am pro­testat, nu in toate zilele, dar o dată pentru tot­dea­una. Chestiunea nu e câtuși de puțin închisă, de­oare­ce din prima zi am început negocieri pe calea diploma­tică, negocieri care urmează și acum. Am suprimat, ce e drept, din pro­gramul d-lui Vintilă Brătianu bătălia navală. Noi nu suntem pentru mani­festațiile inutile și câte o dată ri­dicole. Credem chiar că dacă d. Vintilă Brătianu era încă director al Regiei, ar fi suprimat-o și d-sa. Liberalii sunt foarte voinicoși în opoziție. La putere sunt mai.... pru­denți. Când sunt In opoziție sunt gata să ia Transilvania, Bucovina, Basara­bia, etc. Când sunt la guvern nu mai iau de la streini nimic.... de­cât decorații. E. TEL E­­ 3R­A­M­­­E Inundațiuni Paris, 4 M­embre Depeșite din Nimes și din Privas simnaleaza inundațiuni. Drumurile sunt taiete câte­va punți și mai multe case s’au surpa. Rhonul se urca foarte repede și începe sa debordeze la Avignon. Din Senatul spaniol Madrid, 4 Noembre Senat.­­ Ministrul de resboiti dclara ca gu­vernul nu cunoaște știrea spunând­ ca Anglia ar dori sa ocupe un port în Cantin. Chestia Samoa Berlin. 4 Noembre Neueste Nachrieten vestesc ca svonurile răs­­pândite de ziarele străine în pri­vnța decisiunei care s’a luat cu privire la insulte Samoa, sunt inexacte. Un singur lucru este adevarat cu toate svonurile contrare: acela ca contele Bülow, precum a repetat’o încă de curând de în sinul consiliului colonial n’are intenție de a parasi posițiunea luata la Sanoa de’catre Ger­mania. *#S­**i-GOL ȘTMUMA Constituționalul găseșe că golul crește în jurul guvernului, că densul ’șî-a per­­dut bruma de credit cu care venise ln învălmășeala de astă primăvară. Nu știm de unde confratele nostru trage aceste concluziuni pesimiste față cu guvernul conservator și, cu rizicul de a-­i displace, suntem din nou siliți a crede că cafeneaua și răspântia au jucat un rol de căpetenie în redactarea primului său București: înțelegem ca foaia junimistă să vadă în negru situația guvernului, precum vede în negru ori­ce situațiune în care grupul său nu joacă un rol însemnat, dar nu admitem ca densa să generali­­seze opiniunile ii personale, atribuin­­du-le țarei întregi. A vorbi de «golul care crește în jurul unul regim» când acest regim este din contră punctul de raliare a unei sumedenii de elemente noul, este a îm­pinge prea departe răstălmăcirea ade­vărului. Dacă regimul conservator suferă de astă dată de ceva, s-ar putea zice că suferă de pletoză, iar nu de lipsă de partizan­. Când se formează un gol în jurul u­­nui regim, se văd defecțiuni care îl slă­besc, grupări sau individualități care îl părăsesc. Am voi ca Constituționalul să ne a­­rate o singură manifestațiune de acest fel, ca să o știm și noi. Noi privim în jurul nostru și, în loc de a vedea go­luri producându-se, vedem din contră un prisos de puteri și de elemente care une­ori provoacă chiar nemulțumiri. Poate confratele nostru își închipue că golul de care vorbește este provocat de atitudinea réü-voitoare și dușmană a grupului constituțional față cu guver­nul conservator. Noi n’am contestat nici o dată va­loarea bărbaților politici cari compun grupul de la Constituționalul, dar, cu toată valoarea lor, nu credem ca lipsa lor să poată crea în jurul guvernului conservator un gol destul de primej­dios pentru a’i răpi posibilitatea de a guverna. In ce privește «bruma» de credit pe care Constituționalul o hărăzește ca­binetului actual, el va vedea în curând că ea s’a concretizat ast­fel în­cât ata­curile prietenilor săi se vor toci de soli­ditatea ei. Este însă o altă «­brumă» care tinde a se risipi cu totul ; aceasta este bruma de importanță care se formase în ju­rul grupului junimist, grație colabora­­țiunei sale cu partidul conservator. Teamă ne e că puțin va rămâne din mlusiunile pe care le hrănesc in această privință confrații junimiști. ---------------------------------------------------­ JES BOWL DIN AFRICA DE SUD — Prin fir telegrafic — Londra, 4 Noembre Guvernul a primit o depeșă spunând că trupele engleze s’au retras din Colenso și s’au concentrat mai la Sud. Această de­peșă nu semnalează nici o luptă. Până la ora 2 după amiazi, ministrul de răsboini nu prim­ise nici o telegramă din Ladysmith. Se crede că linia telegrafică este încă tăiată. După un supliment, lista perderilor în lupta de la Ladysmith, la 30 Octombre, se ridică la 54 de oameni uciși, 229 răniți și 484 dispăruți. Pușcașii irlandezi făcuți pri­­sonieri nu sunt cuprinși în această listă. Londra, 4 Noembre Syonul spunând că o punte de lângă Colesberg ar fi fost distrusă printr-o ex­plozie, nu se confirmă. Liverpool. 4 Noembre Transportul Rapidan, care plecase Mer­curi cu trupe destinate Africii de Sud s’a întors în port în urma unor stricăciuă i vite în timpul unei furtuni. c .. 4 Cape­ Town, 4 Noembre South African News vestește că 4 tu­bÂt Lata."“" aÜ'foS‘ 0“" * Amsterdam, 4 Noembre Toward, ministru englez la Hava va pleca Mercury la Londra unde va rămâne până la sfârșitul anului. Svonul spunând trmfle Ca în eaf Sa eSte Pricinuită de manifesta­­mei­t favoarea Burilor, este fără te­an­r., ,, , Paris, 4 Noembre de­ aux de­ rí ! Se fac ‘«meters  ÎfÂÂf Londra, 5 Noembret ferteim!?/111 La,dȚsmu­li Agenției Reu­­th<V%amașulPn’alap? r^embre Tmfoeața^ vrăjmașul na pricinuit până acum un«* A pap' dS “AA” ü “"*' tugela, face parte q Londra, 5 Noembre cu S date SA i“ C­ore QSO Agenției Reuter, cu data de 2 Noembre, cu vrajmasul am ceput în acea zi bombardarea lui 1 și a lui Ladysmith, să sTpmduea până acuma vre-o stricăciune Ureauca pană 2­2*LTMTar“a cea * 2tui 7­1 .. _ Londra, 5 Noembre '5J-dl? Ladysmith din 2 Noembre « . 1 Cape­ Town, 5 Noembre cu data Sde^ pontiei Reuter. V î 2eÄ ATA*lu’ladi JÄ 8SS ?ä Sț de Si“sarfdSn­r en­glez­ al detașamentului internat la Pt «PnSonieri este actualmente Kohl M­1 ,Pr*etoria ca Prisonier de rés­t al“ inamicului, căzut în mâinile A Äif­er «Meni, “ aa o Londra, 5 Noembre cu daSlfl ^SSTA^' a 2„£ a dus tL aiatori care venea din Ladysmith 1 Bur­r 1a?Atât să ajunga la Loienso­blers-Kloof Pe dealul de la Gro­ Dlers Kloof, între Colenso și Ladysmith. . Bruxelles, 5 Noembre Legațiune. din Transvaal declară că n’a prinit știrea publicată de ziare și după care Buni ar fi ocupat Ladysmith! P j, rp . . , Paris, 5 Noembre L Eclair declară că știe din isvor­sivur doi,?turnul din Transvaal a autorizat rés­boiul de curse în contra Angliei. A primit deja numeroase oferte de serviciu rí I­TM (* fmatori. din^ASte“ ) au liberat deja scrisori de curse la câți­va corsari cari vor intra în campanie 4 1 y .. Madrid. 5 No Giubri4 fl­. d?Pefa din Canari spune că un vas de résboiu englez staționează In apele din Palmas și exercită o mare supravilare Se at­bite acest fapt svonului că în n­­­iȚiLT“"“ tra­ sva»lien>¥ vor face apa-Șmnul SpunéndCrA^STes­culat^ i contr, Burilor nu est s ’auLie DIN BUCOVINA Acțiunea preoțimei Reușita splendidă a adunării de Luni a umplut ori_ce inimă românească de bucurie și vie satisfacție— scrie Patria Câte sforțări nu se fă­cuseră de a împiedeca preoțimea de la S temniă6 ?Cornituri feluate, intrigi LT2a.Lise2rupSee.laSi.mi "uTS“bänrbä5,eas‘äSa' ’mpiedeCa,ä

Next