Timpul, octombrie 1899 (nr. 220-244)
1899-10-26 / nr. 240
1 UNU ~~ N °‘ 240 ____I—■ [UNK] [UNK] [UNK]«■ [UNK] [UNK]I.......... a T8REIA MARȚI 26 OCTOMBRE (7 N-BRE) 1899 UN NUMER, 10 BANI ABONAMENTELE Intră pe un an.............................................30 lei » pe 6 luni.............................................18 lei » pe 3 luni............................10 lei Pentru străinatate un an .... 50 lei In Paris ziarul nostru se găsește cu 0,20 b. Numarul la Agence de joutnaux étrangers rue de Maubert, 69 și la toate chioșcurile. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, Calea Victoriei — 70 UN NUMAR 10 BANI ANUMCIURI SI INSERȚII Linia 30 litere petit pag. IV . . . 0.40 Reclame . . . . » III . . . 2.50 * . . . . ^ II ... 5.—— In Paris anunciurile se primese^ía A- genția Havas, 8 place de la Bourse.' REDACȚIA Șl ADMINISTRAȚIA București, Calea Victoriei — 70 DE LAJOURTE Monitorul Oficial publică depeșile următoare: Majestățea Sale Regelui. Sinaia. In numele Consiliului de miniștri aduc Majestățea Voastre urările cele mai călduroase pentru intrarea în convalescență a Principelui Carol, scumpa odraslă a Dinastiei române, mângâerea presentului și speranța viitorului. Președintele consiliului, G. Gr. Cantacuzino. D-lui G. Gr. Cantacuzino, președinte al Consiliului București. Am primit cu vie bucurie urările călduroase ce d-voastră ’Mi exprimați în numele Consiliului de miniștri, cu prilejul convalescenței scumpului Meu strănepot și vé mulțumesc din suflet pentru această nouă dovadă de credință. CAROL, Majestăților Lor Regelui și Reginei. In numele Senatului exprim Majestăților Voastre fericirea ce simte Senatul și Țara întreagă pentru restabilirea sănătăței Principelui Carol.Durerea noastre a tuturor, suferită până acum, a mărit foarte mult dragostea ce avem pentru familia Regală. Președintele Senatului, C. Boerescu. Dlui C. Boerescu, președintele Senatului. Am primit cu vie mulțumire călduroasele urări ce d-voastră Ne exprimați în numele Senatului pentru convalescența scumpului Meu strănepot. Eu sunt foarte mișcat de simțimintele de dragoste și credință ce ne reînviiți în momentul când noi toți ne putem bucura că am scăpat de o primejdie pentru viitorul țărei. CAROL* Altețelor Lor Regale Principelui și Prin Elicipesei României. In numele Senatului exprim Altețelor Voastre Regale cea mai complectă fericire ce simțim cu toții pentru restabilirea sănătăței Principelui Carol. Durerea noastră este înlocuită de un adânc entuziasm și-I dorim, din inimă, o repede însănătoșire. Președintele Senatului, C. Boerescu. Dlui C. Boerescu, președintele Senatului. Adânc mișcat de urările și cuvintele ce ne adresați, în numele colegilor Mei din Senat, pentru restabilirea scumpului Meu fiu, ne mulțumesc din toată inima. FERDINAND* Majestatei Sale Regelui Castelul Peleș, Sinaia. Sire, Sunt fericit de a exprima Majestăței Voastre bucuria cu care toți mandatarii Țarei au primit buna veste că A. S. R. Principele Carol a intrat în convalescență. Țara întreagă, Sire, a împărtășit grija și durerea Majestăței Voastre. A Tot Puternicul a primit rugile călduroase ce cu toții înălțăm spre Densul pentru însănătoșirea A. S. R. Principelui Carol, și astăzi întreaga Românie este în sărbătoare și, cu inima plină de fericire, binecuvintează pe Dumnezeu și strigă într'un singur glas: Să trăiți, Sire! Să trăiască A. S. Regală Principele Carol! Președintele Camerei deputaților, C. Olănescu. D-lui C. Olănescu, președintele Camerei deputaților. Urările așa de bine simțite ce-’Mî adresați, în numele Camerei deputaților, cu prilejul convalescenței iubitului Meu strănepot, au mișcat adânc inima Mea ; exprim mulțumirile Mele cele mai călduroase pentru via parte ce Țara întreagă a luat la grijile și Încercările prin care am trecut împreună, și care au strâns încă mai tare legăturile între Dinastie și popor. CAROL* Alteței Sale Regale Principelui României Foișoru, Sinaia. Alteță Regală. In numele mandatarilor Țârei, și cu inima plină de fericire, aduc Alteței Voastre expresiunea bucuriei cu care Țara a primit buna veste că A. S. R. Principele Carol a intrat în convalescență. Părtașă la toate suferințele Alteței Voastre Regale, România sărbătorește această zi fericită și înalță către Cer călduroasele Sale mulțumiri pentru că A Tot Putintele a binecuvântat rugăciunile sale, depărtând de d’asupra Țărei și Alteței Voastre orice grijă, orice suferință. Să trăiți Alteță Regală ! Să trăiască A. S. Regală Principele Carol Președintele Camerei deputaților, C. Olănescu. D-lui C. Olănescu, președintele Camerei deputaților. Din toată inima mulțumim pentru cuvintele ce Ne adresați cu ocazia convalescenței prea iubitului Nostru fiu ; iubirea ce întregul popor a arătat pentru Dinastie a găsit un puternic răsunet în inimile Noastre și a mai întărit legăturile între Noi și scumpa Noastră Patrie. •+«CWN-FERDINAND. Libraliî și Porțile-de-Fier Voința Națională a publicat acum câteva zile, sub iscălitura d-lui Vintilă Bratianu, fost director al Regiei monopolurilor, o serie de articole asupra chestiei Porților-de-Fier. Dacă e o chestie de care credem că partidul liberal in genere și d. Vintilă Bratianu In deosebi ar trebui să se atingă cu sfială, este desigur chestia Porților-de-Fier. A aduce guvernului și partidului conservator cea mai mică învinuire In chestia Porților-de-Fier, este din partea partidului liberal o imprudență care cutezăm a zice că merge până la impudență. Căci, intr’adever, când s’a născut această chestie pe care liberalii ne acuză că n’am tranșat-o Încă ? S’a născut ea sub actualul guvern 01, chiar sub oricare alt guvern conservator? Câtuși de puțin ! Chestia Porților-de Fier s-a născut la 1878 sub guvernul lui Ion Bratianu și a ajuns la complecta ei maturitate sub guvernul d-lui Dim. Sturdza, care acum câțiva ani s'a dus de a inaugurat cu mare pompă canalul ce se terminase. Chestia Porților-de-Fier nu este, pre cum se știe de toată lumea, decât unul din articolele (art. 57) al tratatului de Berlin, acest tratat atât de umilitor și de dăunător pentru noi, acest tratat care ne-a știrbit țara, care cu concursul binevoitor al d-lui Sturdza era să ne înece de veci naționalitatea sub valurile imigrațiunei evreești, și care prin art. privitor la Porțile-de-Fier a atins chiar drepturile noastre suverane în apele Dunării de la Verciorova în jos. Tratatul din Berlin a dat Austro-Ungariei, fără multe alte deslușiri, dreptul de a face singură lucrări în Dunăre, chiar afară din granițele ei, adică In acea parte unde Dunărea curge între România și Serbia și de a percepe o taxă pentru a-și plăti lucrările. Asta era a-’i da Intrucâtva cheile Porților-de-Fier. Așa, cel puțin, a vrut să o înțeleagă Austro-Ungaria și e firesc ca ea să se silească a păstra pe cât va putea situația dobândită și avantagiile nu numai economice dar mai cu seama politice pe care i le dă această situațiune privilegiată. Trebue să reamintim aci că, pe când marile puteri europene semnatare ale tratatului de Berlin se arătau cu noi atât de vitrege, prin același tratat Grecia, care nu mișcase un soldat, obținea două provincii. Sârbii, bătuți de Turci în toate întâlnirile, primeau ținuturi întinse și Bulgaria era creată. Iar România, care dedese fără socoteală tot ce i se ceruse. România, ai cărei soldați (deși comandați de Anghelești și aprovisionați de Maicani) se purtaseră vitejește, România rămânea știrbită și batjocorită. Cine erau insă atunci bărbații de Stat iluștri, cine erau diplomații dibaci cari au știut să aducă României asemenea rezultate În schimbul sacrificiilor ce ’l-se ceruse ? Cine domnea in țară atunci dacă nu marele partid liberal și atot-puternicul I. Bratianu, cu amicii și sprijinitorii lui ? Atunci era momentul de a apăra chestia Porților-de-Fer care, cum zice foarte bine d. Vintilă Bratianu, nu e pentru noi numai o chestiune de taxe. Atunci era Europa adunată, atunci se puteau presinta, mai cu folos decât oricând, observațiile și protestările noastre. De ce nu s’au făcut aceste protestări, sau dacă s’au făcut de ce nu s’a obținut nimic ? i.-voastră, d-lor liberali, cari n’ați știut atunci nici să scapați Basarabia, nici cel puțin să asigurați țării, în schimbul acestui sacrificiu dureros, compensațiile ce se puteau obține, de ce nu ați scăpat măcar chestia Porților-de-Fer, care are, cum ne ziceți, pentru țară o așa vitală importanță ? Ceea ce n’ați știut să faceți la ceasul lui, ne cereți cu mult ifos și cu multă nerăbdare să facem noi acum. De altminteri, aceasta a fost totdeauna soarta partidului conservator , de a veni să repare greșelile guvernelor liberale și de a drege ceea ce au stricatele. Ne vom sili să o facem și acum. D. Vintilă Bratianu acuză pe guvernul actual, nu numai de nepricepere și de incapacitate, dar încă de nepăsare. Nu vom intra in discuție cu d-sa asupra capacităței și priceperea guvernului conservator, comparate cu capacitatea și priceperea d-lui Vintilă Bratianu și a amicilor săi. In ceea ce privește însă nepăsarea putem să n zicem că se înșeală. Din prima zi când guvernul conservator a primit dezastroasa moștenire lăsată de guvernul d-ln Sturdza, el s-a ocupat de chestia Porților-de-Fier pe care a găsit-o în această moștenire. Timpul a publicat acum vreo două luni o serie de articole în care se arată cum înțelesese guvernul chestiunea, negociările Începute, rezultatele obținute și care sunt vederile guvernului nostru pentru a asigura cea mai mare libertate posibilă navigațiunea dunărene și pentru ca, o dată obstacolele naturale suprimate, să nu fie înlocuite prin alte obstacole artificiale, și mai grele de străbătut. Aceste vederi guvernul a căutat să facă să fie împărtășite și de celelalte puteri semnatare ale tratatului de Berlin și autoare ale situației de azi. D. Vintilă Bratianu are bunătatea, în articolele d-sale, să desfășure un întreg program de acțiune care, după d-sa, ar fi trebuit urmat în această chestie. Trebuia, zice d-sa, ca guvernul să ceară, mai intâiu amânarea până la an a percepere! taxelor de navigațiune de către Ungaria; al douilea, convocarea unei conferințe a Statelor riverane care să discute și să stabilească pe alte baze toată chestia Porțilorde Fer. Foarte bine. Putemi de acord cu d. Vintilă Brătianu asupra tuturor punctelor enumerate de d-sa și multe altele. Dar a cere nu va să zică totdeauna a obține și mai cu seamă a obține imediat. Totul e să nu fii pus in poziție de a cere. la mijloc pentru a obține mai sigur și mai repede Îndeplinirea cerințelor noastre, adică amânarea taxelor, întrunirea conferinței, etc., d. Vintilă Brătianu ne propune un fel de bătălie navală pe care vasele serviciului de navigație română trebuiau să o dea la Porțile-de-Fer, silindu-se să treacă prin acea parte a Dunărei fără a se supune la plata taxelor. Dar a. Vintilă Brătianu nu pare a avea o absolută încredere în eficacitatea mijlocului propus de d-sa. Chiar el admite că cu toată vitejia lor vasele noastre ar putea să se vadă oprite de a trece, cu atât mai mult că puțin mai departe ar intra chiar în apele austro-ungare. Ce să facem dar ? Să renunțăm a mai naviga în acele părți? Să oprim comerciul nostru pentru un timp indefinit ? Nu, răspunde d. Brătianu,om practic, dacă vasele noastre vor fi oprite, să plătim, dar să protestăm, să protestăm de câte ori vom plăti, ca să rămân chestiunea deschisă. Apoi cam asta a făcut și guvernul conservator. Am plătit până una alta, cum au plătit și alte State, ca Bavaria și Rusia. Tot o dată am protestat, nu in toate zilele, dar o dată pentru totdeauna. Chestiunea nu e câtuși de puțin închisă, deoarece din prima zi am început negocieri pe calea diplomatică, negocieri care urmează și acum. Am suprimat, ce e drept, din programul d-lui Vintilă Brătianu bătălia navală. Noi nu suntem pentru manifestațiile inutile și câte o dată ridicole. Credem chiar că dacă d. Vintilă Brătianu era încă director al Regiei, ar fi suprimat-o și d-sa. Liberalii sunt foarte voinicoși în opoziție. La putere sunt mai.... prudenți. Când sunt In opoziție sunt gata să ia Transilvania, Bucovina, Basarabia, etc. Când sunt la guvern nu mai iau de la streini nimic.... decât decorații. E. TEL E 3RAME Inundațiuni Paris, 4 Membre Depeșite din Nimes și din Privas simnaleaza inundațiuni. Drumurile sunt taiete câteva punți și mai multe case s’au surpa. Rhonul se urca foarte repede și începe sa debordeze la Avignon. Din Senatul spaniol Madrid, 4 Noembre Senat. Ministrul de resboiti dclara ca guvernul nu cunoaște știrea spunând ca Anglia ar dori sa ocupe un port în Cantin. Chestia Samoa Berlin. 4 Noembre Neueste Nachrieten vestesc ca svonurile răspândite de ziarele străine în privnța decisiunei care s’a luat cu privire la insulte Samoa, sunt inexacte. Un singur lucru este adevarat cu toate svonurile contrare: acela ca contele Bülow, precum a repetat’o încă de curând de în sinul consiliului colonial n’are intenție de a parasi posițiunea luata la Sanoa de’catre Germania. *#S**i-GOL ȘTMUMA Constituționalul găseșe că golul crește în jurul guvernului, că densul ’șî-a perdut bruma de credit cu care venise ln învălmășeala de astă primăvară. Nu știm de unde confratele nostru trage aceste concluziuni pesimiste față cu guvernul conservator și, cu rizicul de a-i displace, suntem din nou siliți a crede că cafeneaua și răspântia au jucat un rol de căpetenie în redactarea primului său București: înțelegem ca foaia junimistă să vadă în negru situația guvernului, precum vede în negru orice situațiune în care grupul său nu joacă un rol însemnat, dar nu admitem ca densa să generaliseze opiniunile ii personale, atribuindu-le țarei întregi. A vorbi de «golul care crește în jurul unul regim» când acest regim este din contră punctul de raliare a unei sumedenii de elemente noul, este a împinge prea departe răstălmăcirea adevărului. Dacă regimul conservator suferă de astă dată de ceva, s-ar putea zice că suferă de pletoză, iar nu de lipsă de partizan. Când se formează un gol în jurul unui regim, se văd defecțiuni care îl slăbesc, grupări sau individualități care îl părăsesc. Am voi ca Constituționalul să ne arate o singură manifestațiune de acest fel, ca să o știm și noi. Noi privim în jurul nostru și, în loc de a vedea goluri producându-se, vedem din contră un prisos de puteri și de elemente care uneori provoacă chiar nemulțumiri. Poate confratele nostru își închipue că golul de care vorbește este provocat de atitudinea réü-voitoare și dușmană a grupului constituțional față cu guvernul conservator. Noi n’am contestat nici o dată valoarea bărbaților politici cari compun grupul de la Constituționalul, dar, cu toată valoarea lor, nu credem ca lipsa lor să poată crea în jurul guvernului conservator un gol destul de primejdios pentru a’i răpi posibilitatea de a guverna. In ce privește «bruma» de credit pe care Constituționalul o hărăzește cabinetului actual, el va vedea în curând că ea s’a concretizat astfel încât atacurile prietenilor săi se vor toci de soliditatea ei. Este însă o altă «brumă» care tinde a se risipi cu totul ; aceasta este bruma de importanță care se formase în jurul grupului junimist, grație colaborațiunei sale cu partidul conservator. Teamă ne e că puțin va rămâne din mlusiunile pe care le hrănesc in această privință confrații junimiști. --------------------------------------------------- JES BOWL DIN AFRICA DE SUD — Prin fir telegrafic — Londra, 4 Noembre Guvernul a primit o depeșă spunând că trupele engleze s’au retras din Colenso și s’au concentrat mai la Sud. Această depeșă nu semnalează nici o luptă. Până la ora 2 după amiazi, ministrul de răsboini nu primise nici o telegramă din Ladysmith. Se crede că linia telegrafică este încă tăiată. După un supliment, lista perderilor în lupta de la Ladysmith, la 30 Octombre, se ridică la 54 de oameni uciși, 229 răniți și 484 dispăruți. Pușcașii irlandezi făcuți prisonieri nu sunt cuprinși în această listă. Londra, 4 Noembre Syonul spunând că o punte de lângă Colesberg ar fi fost distrusă printr-o explozie, nu se confirmă. Liverpool. 4 Noembre Transportul Rapidan, care plecase Mercuri cu trupe destinate Africii de Sud s’a întors în port în urma unor stricăciuă i vite în timpul unei furtuni. c .. 4 Cape Town, 4 Noembre South African News vestește că 4 tubÂt Lata."“" aÜ'foS‘ 0“" * Amsterdam, 4 Noembre Toward, ministru englez la Hava va pleca Mercury la Londra unde va rămâne până la sfârșitul anului. Svonul spunând trmfle Ca în eaf Sa eSte Pricinuită de manifestameit favoarea Burilor, este fără teanr., ,, , Paris, 4 Noembre de aux de rí ! Se fac ‘«meters  ÎfÂÂf Londra, 5 Noembret ferteim!?/111 La,dȚsmuli Agenției Reuth<V%amașulPn’alap? r^embre Tmfoeața^ vrăjmașul na pricinuit până acum un«* A pap' dS “AA” ü “"*' tugela, face parte q Londra, 5 Noembre cu S date SA i“ Core QSO Agenției Reuter, cu data de 2 Noembre, cu vrajmasul am ceput în acea zi bombardarea lui 1 și a lui Ladysmith, să sTpmduea până acuma vre-o stricăciune Ureauca pană 22*LTMTar“a cea * 2tui 71 .. _ Londra, 5 Noembre '5J-dl? Ladysmith din 2 Noembre « . 1 Cape Town, 5 Noembre cu data Sde^ pontiei Reuter. V î 2eÄ ATA*lu’ladi JÄ 8SS ?ä Sț de Si“sarfdSnr englez al detașamentului internat la Pt «PnSonieri este actualmente Kohl M1 ,Pr*etoria ca Prisonier de rést al“ inamicului, căzut în mâinile A Äifer «Meni, “ aa o Londra, 5 Noembre cu daSlfl ^SSTA^' a 2„£ a dus tL aiatori care venea din Ladysmith 1 Burr 1a?Atât să ajunga la Loiensoblers-Kloof Pe dealul de la Gro Dlers Kloof, între Colenso și Ladysmith. . Bruxelles, 5 Noembre Legațiune. din Transvaal declară că n’a prinit știrea publicată de ziare și după care Buni ar fi ocupat Ladysmith! P j, rp . . , Paris, 5 Noembre L Eclair declară că știe din isvorsivur doi,?turnul din Transvaal a autorizat résboiul de curse în contra Angliei. A primit deja numeroase oferte de serviciu rí ITM (* fmatori. din^ASte“ ) au liberat deja scrisori de curse la câțiva corsari cari vor intra în campanie 4 1 y .. Madrid. 5 No Giubri4 fl. d?Pefa din Canari spune că un vas de résboiu englez staționează In apele din Palmas și exercită o mare supravilare Se atbite acest fapt svonului că în niȚiLT“"“ tra sva»lien>¥ vor face apa-Șmnul SpunéndCrA^STesculat^ i contr, Burilor nu est s ’auLie DIN BUCOVINA Acțiunea preoțimei Reușita splendidă a adunării de Luni a umplut ori_ce inimă românească de bucurie și vie satisfacție— scrie Patria Câte sforțări nu se făcuseră de a împiedeca preoțimea de la S temniă6 ?Cornituri feluate, intrigi LT2a.Lise2rupSee.laSi.mi "uTS“bänrbä5,eas‘äSa' ’mpiedeCa,ä