Timpul, noiembrie 1899 (nr. 245-268)

1899-11-26 / nr. 265

ANUL AL DOUA­ZECI ȘI UNU — NO. 265 ^ UN NUM­R- 10 BANI ABONAMENTELE In țară pe un an................................30 lei * pe 6 luni................................18 lei » pe 3 luni................................10 lei Pentru străinatate un an .... 50 lei In Paris ziarul nostru se găsește cu 0,20 b. Numărul la Agence de journaux étrangers rue de Maubert, 69 și la toate chioșcurile. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA 1 icur­ești, Calea Victoriei — 70 ÜN NUMĂR 10 BANI ANUNCIURI ȘI INSERȚII Linia 30 litere petit pag. IV . . . 0.40 Reclame . . . . » III . . . .-2.50 » .... * II . . 5.­în Paris anunciurile de primAc la A­­genția Havas, 8 place de la Bouijpe,’ REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, Calea Victoriei — 70 REA CREDINȚĂ Astă­zi încep desbaterile răs­punsului la Mesagia. Ele vor urma câte­va zile, căci nici guvernul nicî majoritatea n’au interes de a sugruma discuția ; din contra, partidul conservator așteaptă cu nerăbdare acest pri­­legiu pentru a se face lumină deplină asupra tuturor imputări­lor care s’au făcut conducătorilor săi în cursul vacanțelor parla­mentare. Calul de bătae al opozițiunei multicolore va fi de­sigur cestiu­­nea financiară și în special aceea a împrumutului. Vom auzi tot felul de acuzări, una mai vio­lentă de­cât alta. Acuzatorii cei mai aprigi vor fi fără îndouială tocmai acei cari au creat situa­­țiunea financiară pe care am mo­ștenit-o acum ș­apte luni. Ei cari au deschis cu o ușurință nespusă robinetul bonurilor de tezaur, cari chiar astă­zi declară că aveau de gând să suspende un număr destul de mare de lucrări începute și să raporteze mai multe credite, vor face acum reproșuri guvernului pentru faptul că procedează cu prudență muncind fără preget pentru a restabili o situațiune fi­nanciară normală, prin facerea de economii, prin reducerea chel­tuielilor și prin crearea de no­i venituri. Situațiunea de astă­zi și activi­tatea bine­făcătoare a regimului conservator în materie financiară ne reamintesc starea în care lă­saseră liberalii finanțele țărei in 1871, când partidul conservator a a împedicat abdicarea Suveranu­lui, a luat asupra sa greaua sar­cină de a restabili finanțele țărei și a creat pe d’intregul sistemul financiar de care liberalii au­ be­neficiat și au abuzat în urmă până a-­l compromite din nou. Și atunci regimul liberal ne lăsase o moștenire din cele mai grele. Marea noastră rețea de căi ferate era construită­ cu un pre­ț exorbitant și Statul era obligat să plătească o anuitate de 18 mili­oane, fără ca să se fi prevăzut mijloacele pentru a acoperi o chel­tuială atât de enormă. Mai era și o datorie flotantă care apăsa greu asupra Statului și paraliza avântul său financiar. Și atunci a căzut asupra partidului conserva­tor sarcina de a scăpa situațiunea; se știe cum guvernul de atunci și în special ministrul de finance P. Mavrogheni a isbutit a face față tuturor dificultăților și a crea în trei ani resurse noui care până astă­zi au rămas baza asietei noa­stre financiare. Și atunci adversarii noștri au strigat cât le-a ținut gura și au făurit din opera partidului con­servator armele lor de opoziție. Așa fac și astă­zi și de­sigur vor face și mâine când vor veni în discuție legile menite a crea resurse no­i. Atitudinea lor față cu prospec­tul împrumutului ne arată cu câtă rea credință ei înțeleg a duce lupta în contra noastră. Toate ziarele opoziției pare că au primit cuvântul de ordine de a privi amănuntele ce sunt cu­prinse în prospectul împrumu­tului de 175 milioane de bonuri de tezaur ca o umilire națională. Și unde văd d-lor această u­­milire? Prin prospectul împrumutului guvernul n’a făcut de­cât să pro­clame cu acest prilegiu necesi­tatea și utilitatea mărginirei chel­­tuelili pentru care s’au făcut emisiuni de rentă. Cele 83 mi­lioane de credite la a cărora emi­siune s’a renunțat, nu sunt de­cât diferența între suma de 239 milioane, cari reprezintă totalul creditelor puse la dispoziția gu­vernului prin diferite legi și între suma ce se va realiza efectiv din împrumutul contractat. Aceste credite cuprinse în pros­pect nu au fost și nu sunt vizate în nici o contractare de împru­mut emis până acum. De altmin trelea, ziarele liberale au declarat acum câte­va zile că fostul guvern liberal era hotărît să nu mai cheltuească pentru lu­crări extraordinare de­cât, în mij­­lociu, cel mult trei milioane pe lună. Sub altă formă, guvernul liberal ar fi fost clar silit să facă același lucru pe care­­ l-a făcut gu­vernul actual. Era clar dator guvernul de a arăta sub-scriitorilor împrumu­tului, în mod franc și real, pe ce bază și în ce sens vor fi conduse de acum înainte finanțele țărei. Adversarii noștri știu bine că aci nu e vorba de o convențiune sau de vre o obligațiune scrisă, ci de obligațiune morală care se im­punea Statului. Dar ei așa înțeleg luptele po­litice , buna credință este exclusă din precede mintele lor de pole­mică. Opinia publică însă va ști să facă deosebire între minciună și adevăr, între rea-credință și realitate. --------------------------------------------------------r TELEGRAME Procesul complotului Paris. 6 Decembre Procesul de la înalta Curte.— Audiența de la 6 Decembre.­­ Deposițiunile martorilor continuă. Se ascultă câți­va agenți de poliție cari au constatat în diferite adunări și manifestațiuni prezența a mai multor antisemiți, naționaliști și regaliști. D. Puybaraud, directorul poliției, depune cu privire la asediul fortului Chabrol și dă naștere, în mai multe rînduri, la protestațiuni din partea acuzaților. D. Puybaraud termină, afirmând acordul care exista între diferitele ligi, s’a numit chiar într’o adunare o comi­­siune de ferectațiune a ligilor. Guérin protestă în contra afirmațiunilor d-lui Puybaraud. Acesta le menține și povestește că într’o întrunire a fost vorba de un trium­virat în care Deroulède ar fi luat parte. D. Puybaraud refuză să numească pe cei­l­ alți doui membri. (Protestațiuni violente). Audiența se ridică. Din delegațiuni Viena, 6 Decembre Comisiunea budgetului delegațiunei austriace a adoptat budgetul afacerilor streine fără mo­dificare. Papa bolnav Roma, 6 Decembre L'Osservatore Romano spune că Papa a ré­­cit ușor. Ca măsură de precauțiune a rămas era în pat. Scontul în Austria Viena, 6 Decembre Banca austro-ungară a redus scontul la 5 și jumătate și lombarzii la 6 și jumătate. --------­---------------------------------------­-------­ DIN MACEDONIA Ziarul „Embresa sca­de din Atena publică în la 15 Noembre urmă­numărul toarele : In urma caracterisării generale propagandelor în Macedonia, ce am a făcut-o în numărul de ere, grecismul trebue să dea cea mai mare băgare de seamă asupra Valahilor din Ma­cedonia, ziși și Cuțovlahi, cari de­și sunt greci, după cum a arătat d. Canelidis în precedentul articol intitu­lat «grecismul», din toate punctele de vedere, și mai ales din punctul de ve­dere științific, totuși Românii fac sfor­țări posibile și imposibile ca să-i arate ca Români. Cum e posibil să facă a­­ceasta, să nu mire pe nimeni, când e știut de toată lumea că mii de greci din România au fost desnaționalisați, ridicându-se până în funcțiunile cele mai însemnate politice ale Statului ro­mân ? Curios este că printre ei se găsesc mulți bursieri ai comunităților grecești, și ceea­ ce este mai curios este că prin­tre Prinții României sunt mulți cari descind din familiile fanariote, acele, cari, după tinerii Români, din au distrus țara ca Hospodari și Voivozi ai domniei turcești. Mijloacele pe care le întrebuințează EMTI­I H TREIA Românii în Macedonia sunt mai bune de­cât pe timpurile lui Mărgărit, care căzând în disgrația guvernului român de acum, a fost înlo­cuit cu altul mai fanatic și mai înverșunat în lupta con­tra grecismului. Acest șef al propagan­dei române care se află acum la Bi­­tolia, a fost crescut­ in București și botezat în apa Românismului, și ope­rează acum în așa grad, în­cât trebue să inspire serioase îngrijiri guvernu­lui elen. Sunt cunoscute școalele comerciale pe care România le-au deschis în Ma­cedonia și mai ales în Salonic. Sunt cunoscute școalele care acum s’au des­chis până chiar și în comunele gre­cești. Auziți acum ce fac în Bitolia fa­naticii apostoli ai Românismului. Cea mai mare parte din veniturile pe care România le are de la moșiile mănăstirești ale Patriarhiilor și ale Sf. Mormânt, care au fost răpite de Ro­mânia în timpul lui Cuza, sunt puse la disposiția propagandei române din Macedonia. Ast­fel, în Bitolia, au închiriat dife­rite case aparținând membrilor comu­nității grecești, fie pentru școli, fie pen­tru alte instituțiuni ale scopurilor lor. Puțin a lipsit ca pentru suma de 130 lire să închirieze casa unuia din profe­sorii gimnasiului grecesc Propaganda română a deschis în Bi­tolia farmacie, declarând că toți cari vor face parte din partidul românesc vor primi doctor și doctorii gratuite. Se înțelege că doctorii și farmaciștii sunt toți Români trimiși din București. De bună seamă că aceasta va influența mult asupra populațiunii sărace din Bi­tolia și din satele de prin prejur. Propaganda română a­ deschis la Bi­tolia și un Conservator. In Turcia nici o națiune n’are ast­fel de lucru. Dacă luați în seamă că mai toți locuitorii din Bitolia vorbesc româ­nește, de­și stricat, ve puteți închipui ce influență va avea deschiderea acestui Conservator ! Copiii cufte voi fregventa acest Conservator voí­ 'învăța cântecile naționale românești, ^predáse' cum se cade, și apoi­­ va presenta lumea ca adevărați Rom­âni. Cântecile populare din Macedonia au multă însemnătate asupra etnografiei po­­pulațiunilor, înțelegeți deci că Româ­nii, voind să se arate cu drepturi față de Macedonia, fac încercări prin des­chiderea Conservatorului, ca să pună poezia românească în gurile populațiu­­nilor macedonene. Propaganda română din Bitolia, afară de Conservator, a mai introdus și gimnastica, cu diferite exer­ciții de tot felul și chiar nu se exclud nici bicicletele. Gimnastica a fost su­primată din gimnaziul grecesc! Pen­tru ce? Românii, pentru reușita scopurilor lor, în afară de măsurile de mai sus au recurs și la altele mai practice. Ca să formeze și mame române, au deschis o mare școală care are un mare număr de fete sărace, nutrite și îmbrăcate în uniformă, gratis. A­­ceste fete învață mai întâiu limba ro­mână și li se inspiră ură contra gre­cismului, ca singur m­imic al Românis­mului. Le învață diferite cântece, mai ales pe copilițe, le învață datinele și obiceiurile românești, ast­fel că după ce vor deveni mame să aibă ură­rn contra grecismului și scârbă de numele de grec. Românii, afară de acestea, mai au și un avocat plătit foarte bine ca să facă petițiuni locuitorilor, gratuit. Iar consulatul nostru, nu numai că n’are avocat, dar nici dragoman ! Față de toate acestea lucruri, ce putem să opunem? Ce mijloace materiale avem? Ce reprezentanți avem ? ----------------------­ la 28 Noembre, 2 ofițeri și 20 de oameni au fost omorîți, 4 ofițeri și 28 de oameni au fost răniți. O telegramă din cartierul­­general al diviziei a 3-a, datată din Paters­­kraat la 2 Decembre, spune că Burii au intrat dimineața la Dordrecht, Londra. 6 Decembre Times publică o depeșă din Ladysmith, cu data de 23 Noembre, spunând că vrăj­mașul a descoperit punctele cele mai slabe ale orașului și că focul artileriei sale în­cepe să producă efecte mai distrugătoare. Porțiunile zilnice sunt reduse. Multe persoane sunt bolnave. Berlin. 6 Decembre O telegramă specială adresată din Londra lui Deutsche Zeitung spune că generalul Methuen se află foarte puțin întărit la sud de Modder și că este amenințat de către generalii Prinslaw și Delarey.” Pretoria. 6 Decembre Generalul Joubert, bolnav, a sosit la Volks­­lust. In lipsa lui, generalul Schalk va lua comanda supremă. ---------------------------------------------------------­PENTRU STATUA LUI ALEXANDRU LAHOVARI Ținem să reamintim în acest loc că mâine. Vineri seară, se va da la Ateneu serata literară-muzicală pen­tru sporirea fondului destinat ridi­­cărei statuei lui Alexandru Lahovari. Iată programul : PALATUL ATHENEULUI ROMAN­­ VIN­ERI se NOEMBRE 1809 se va da 0 SERATA LITERARA HIUSICALA pentru sporirea fond, destinat ridicării statuei lui ALEXANSIM­UI LAHOVARI cu următorul program : 1 CONFERINȚĂ de I. C. DISSESCU; m VORBEA ALEXANDRU LAHOVARI CONCERT cu bine-voitorul concurs al d-rei Ut ARI A ASSAN, al d-rei E. Caselli, d-lor D. Dinicu, Flesch, G. Dinicu, Löbel și Fuchs 1) Fata Pandurului (G. Cretzianu), 2) Se­renada (G. Cretzianu), Alexia Catargi; d-ra MARIA ASSAN. 3) Quartet in si bemol, Hayn ; d-nil D. DINICU, FLESCH, G. DINICU și LOBEL. 4) Arie din Orphée, Gluck ; 5) De-ași fi iubit-o (Alexandri), Alexie Catargi ; 6) Panes Angeli­­cus, Cesar Frank ; d-ra MARIA ASSAN. — începutul la orele g seara precis — Prețul locurilor : Bennar 120 lei, Loja 100 lei, Stal I 20 lei, Stal II 10 lei, Stal III 5 lei. Biletele purtând data de 8 Aprilie 1899, sunt valabile pentru aceasta serată. »ESEOML DIN­­ DE SUD — Prin fir telegrafic — Londra, 6 Decembre O depeșă din lagărul Frere, cu data de 2 Decembre, vestește că generalul Clery a sosit în acea zi și a luat comanda divizi­­unei. S’au auzit focuri de artilerie în di­recția Ladysmithului. L’Echo publică o ediție specială spunând, cu data de 2 Decembre: Am suferit la 30 Noembre o bombardare mai serioasă ca până acum. Un tun de calibru mare a fost pus în baterie pe un deal și domină ab­solut orașul. Bombardarea a urmat la 1 Decembre și inamicul a început la 2 De­cembre un foc sistematic. Câte­va focuri au fost foarte eficace; corturile noastre au fost distruse și a fost o mare spaimă. Câte­va din tunurile noaste au fost demontate. 32 de tunuri sunt împrejurul orașului la o distanță bună. Londra. 6 Decembre O depeșă a generalului Buller spune că în lupta care a avut loc lângă Kimberley, VINERI 26 NOEMBRE (8 D­ BRE) 1899 -----------------------------------------------------------­PROECTUL pentru infflințarea taxei de 5o­0 asupra retribuțiunilor funcționarilor și impiegaților Expunerea de motive Sarcinele budgetare devin din ce în ce mai mari pentru ca să se satisfacă înda­toririle crescânde, ce desvoltarea și pro­gresul României impun. Contribuabilii, în­țelegând datoria de a se ține sus creditul ei, nu s’au dat în lături de a da partea con­­tributivă din veniturile lor. Funcționarii Statului nu au rămas mai pe jos de a plăti și dânșii acea parte de contribuțiune, când nevoile Statului au reclamat-o. Ca și în anul 1877, și acum se crede drept ca de către toți să se contribuiască la sporirea veniturilor Statului. Criza economică a anului 1899 a lovit pe toate clasele societăței și numai func­ționarii par a fi fost neatinși, căci budge­tul Statului a plătit regulat toate aparta­­mentele și pensiunile. Ni s’a părut, dar, justificat să reintroducem impositul de 5 la sută pe retribuțiunea tuturor funcționa­rilor publici și a impiegaților stabilimen­telor particulare. Dacă vom cerceta legile noastre orga­nice din timpii din urmă, vom constata că lefurile funcționarilor publici au fost tot mereu crescute. Pe de altă parte, și legea pensiunilor a asigurat în mod larg ajuto­rul ce se dă funcționarului, când el a eșit la pensiune. Dar amândouă aceste împrejurări au con­tribuit și ele mult la sporirea cheltuelilor budgetare și justifică, credem, pe deplin propunerea alăturatului proect de lege, prin care se reintroduce această taxă. Prin acest imposit se readuce o egali­tate de sarcini cu ceilalți contribuabili, căci acum funcționarii Statului și impie­gații stabilimentelor particulare nu contri­­buesc cu nimic la resursele de care are nevoe Statul pentru a-și acoperi cheltue­­lile sale. Am propus introducerea taxei de 5 la sută chiar cu începere de la 1 Ianuarie 1900, pentru a putea acoperi o cheltuială simțitoare ce se pcasionează budgetului anului curent prin creditul suplimentar de peste un milion lei, ce sunt dator­­ a cere ca să pot plăti pensiunile civile și militare pe ultimele trei luni, plată care alt­fel nu s’ar putea face, alocuțiunile din budgetul anului curent aferente la pensiuni fiind sleite. Taxa de 5 la sută a produs, în perioada de la 1877 până la 1891, în termen mijlo­­ciu, câte 2 și jum. milioane pe an. Cred că acum această taxă va produce aproxi­mativ 4 milioane, căci de atunci s’a sporit și numărul funcționarilor și lefurile lor și, după cum se propune în proect, ea se va aplica și asupra funcționarilor militari și asimilații­lor, cum și asupra celor ecle­­siastici. Iar dintre impiegații diferitelor stabili­mente particulare, taxa de 5 la sută se va plăti numai de către impiegații de biuron propriu ziși, căci și serviciul acestora este asimilat cu serviciul funcționarilor. Ministrul financelor, General Gh. Manu Proectul de lege Art. 1. Sunt supuși la taxa de 5 la sută asupra retribuțiunilor lor, în cazul când ea este primită periodic pe lună sau pe an și este mai mare de 120 lei brute lunar : а) Toți funcționarii Statului, județelor și comunelor: civili, eclesiastici, militari cu gradul de ofițer și asimilații lor; б) Toți membrii clerului: mireni și mo­nahali ; c) Toți funcționarii așezăminelor publice de ori­ce natură; d) Toți pensionarii, fără nici o osebire ; e) Toți impiegații, propriu ziși de biu­ron, ai diferitelor stabilimente particulare , de bancă, de credit, de asigurare, de în­treprinderi de lucrări, de furnituri, de trans­port, de exploatări de ori-ce fel; f)­­Portăreii și perceptorii . Art. 2. Taxa se percepe și de la diurne, accesorii, indemnități, recompense națio­nale, pensiuni viagere, remise sau ori-ce fel de plată pentru veri-un serviciu dat. Art. 3. Taxa de 5 la sută se percepe și când retribuțiunile întrec numai prin cu­mulare peste minimum de 120 lei brute. Art. 4. Această taxă se percepe din suma netă ce primesc funcționarii, su­pn­e­­gații și pensionarii, adică după­­ deducerea reținerilor pentru casa pensiunilor. Art. 5. La această taxă nu se va per­cepe nici un fel de zecime. Art. 6. Pentru funcționarii și pensionarii Statului și ai județelor taxa se va con­stata și împlini cu ocaziunea achitării or­donanței de lofuri și pensiuni. Art. 7. Pentru funcționarii comunelor și ai așezămintelor publice, acestea sunt da­toare a remite administrațiunilor financi­are în fie­care an staturi nominale indi­când­ retribuțiunea lor lunară și a reține și vărsa în fie­care lună la casa Statului taxa de 5 la sută, cu un borderou specifi­­cativ contra unei recepție, care va servi a justifica achitarea­ taxei. Art. 8. Constatarea și înscrierea în ce privește pe impiegații stabilimentelor par­ticulare se va face conform legei de con­statare și percepere , iar încasarea taxei de la debitori se va face cu formele legei de urmărire în fie­care trimestru. Art. 9. In cursul anului taxarea se face din oficiu de către agenții fiscului, cu obli­gațiunea de a supune lucrarea spre con­firmare celei mai apropiate comisiuni, care va face taxarea definitivă. Constatările agenților fiscali sunt exe­cutorii. Art. 10. Pentru înlesnirea intocmirea ro­lurilor și ținerea lor în curent, șefii stabi­limentelor particulare sunt datori să dea agenților fiscali o listă nominală de toți impiegații din serviciul lor cari cad sub prescripțiunile legei de față. Art. 11. Taxa de 5 la sută este datorită de la 1 Ianuarie 1900. Venitul trimestrului Ianuarie 1900 se va înscrie ca resursă budgetară a anului 1899—1900. Constatarea și perceperea impositului, până la comisiunea din Ianuarie 1901, se va face de agenții fiscului, conform art. 9 de mai sus. Acea comisiune, în mod excepțional, va avea cădere a rectifica și impunerile tri­mestrului Ianuarie 1899—1900. Ministrul finanțelor, General Gh. Manu. --------------------------------------------------—— MODIFICAREA LEGEI PATENTELOR Expunerea de motive Legea patentelor, legea care supune la contribuție venitul din îndeletnicirile co­merciale și industriale, stă neschimbată de la 1863. In mai multe rînduri a fost cesti­unea de revizuire a acestei legi, și nu s'a făcut. Astă­zi încă, în fața greutăților prin care trece comerciul țărei, cred că o revizuire a legei patentelor n’ar fi la locul ei, cu toate greșelile, anomaliile și lipsurile pe care le conține. Este însă o parte a acestei legi, care cu drept cuvânt nu numai se poate revizui dar trebue revizuită pentru a face să dom­nească un mai mare spirit de dreptate în distribuția sarcinelor publice. Intr’adevăr, în sistemul nostru de impo­zite, mai toate felurile de venituri sunt a­­tinse prin diferite dări; venitul din capi­talul mobiliar este cel mai scutit până astă­zi, de­sigur în parte din pricina greu­­tăței, ca să nu zic a imposibilităței, de a-1 supune la impozit, fără un sistem de con­statări inchizitoriale și arbitrare. In timpurile noastre, capitalul mobiliar

Next