Timpul, noiembrie 1899 (nr. 245-268)
1899-11-26 / nr. 265
ANUL AL DOUAZECI ȘI UNU — NO. 265 ^ UN NUMR- 10 BANI ABONAMENTELE In țară pe un an................................30 lei * pe 6 luni................................18 lei » pe 3 luni................................10 lei Pentru străinatate un an .... 50 lei In Paris ziarul nostru se găsește cu 0,20 b. Numărul la Agence de journaux étrangers rue de Maubert, 69 și la toate chioșcurile. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA 1 icurești, Calea Victoriei — 70 ÜN NUMĂR 10 BANI ANUNCIURI ȘI INSERȚII Linia 30 litere petit pag. IV . . . 0.40 Reclame . . . . » III . . . .-2.50 » .... * II . . 5.în Paris anunciurile de primAc la Agenția Havas, 8 place de la Bouijpe,’ REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, Calea Victoriei — 70 REA CREDINȚĂ Astăzi încep desbaterile răspunsului la Mesagia. Ele vor urma câteva zile, căci nici guvernul nicî majoritatea n’au interes de a sugruma discuția ; din contra, partidul conservator așteaptă cu nerăbdare acest prilegiu pentru a se face lumină deplină asupra tuturor imputărilor care s’au făcut conducătorilor săi în cursul vacanțelor parlamentare. Calul de bătae al opozițiunei multicolore va fi desigur cestiunea financiară și în special aceea a împrumutului. Vom auzi tot felul de acuzări, una mai violentă decât alta. Acuzatorii cei mai aprigi vor fi fără îndouială tocmai acei cari au creat situațiunea financiară pe care am moștenit-o acum șapte luni. Ei cari au deschis cu o ușurință nespusă robinetul bonurilor de tezaur, cari chiar astăzi declară că aveau de gând să suspende un număr destul de mare de lucrări începute și să raporteze mai multe credite, vor face acum reproșuri guvernului pentru faptul că procedează cu prudență muncind fără preget pentru a restabili o situațiune financiară normală, prin facerea de economii, prin reducerea cheltuielilor și prin crearea de noi venituri. Situațiunea de astăzi și activitatea binefăcătoare a regimului conservator în materie financiară ne reamintesc starea în care lăsaseră liberalii finanțele țărei in 1871, când partidul conservator a a împedicat abdicarea Suveranului, a luat asupra sa greaua sarcină de a restabili finanțele țărei și a creat pe d’intregul sistemul financiar de care liberalii au beneficiat și au abuzat în urmă până a-l compromite din nou. Și atunci regimul liberal ne lăsase o moștenire din cele mai grele. Marea noastră rețea de căi ferate era construită cu un preț exorbitant și Statul era obligat să plătească o anuitate de 18 milioane, fără ca să se fi prevăzut mijloacele pentru a acoperi o cheltuială atât de enormă. Mai era și o datorie flotantă care apăsa greu asupra Statului și paraliza avântul său financiar. Și atunci a căzut asupra partidului conservator sarcina de a scăpa situațiunea; se știe cum guvernul de atunci și în special ministrul de finance P. Mavrogheni a isbutit a face față tuturor dificultăților și a crea în trei ani resurse noui care până astăzi au rămas baza asietei noastre financiare. Și atunci adversarii noștri au strigat cât le-a ținut gura și au făurit din opera partidului conservator armele lor de opoziție. Așa fac și astăzi și desigur vor face și mâine când vor veni în discuție legile menite a crea resurse noi. Atitudinea lor față cu prospectul împrumutului ne arată cu câtă rea credință ei înțeleg a duce lupta în contra noastră. Toate ziarele opoziției pare că au primit cuvântul de ordine de a privi amănuntele ce sunt cuprinse în prospectul împrumutului de 175 milioane de bonuri de tezaur ca o umilire națională. Și unde văd d-lor această umilire? Prin prospectul împrumutului guvernul n’a făcut decât să proclame cu acest prilegiu necesitatea și utilitatea mărginirei cheltuelili pentru care s’au făcut emisiuni de rentă. Cele 83 milioane de credite la a cărora emisiune s’a renunțat, nu sunt decât diferența între suma de 239 milioane, cari reprezintă totalul creditelor puse la dispoziția guvernului prin diferite legi și între suma ce se va realiza efectiv din împrumutul contractat. Aceste credite cuprinse în prospect nu au fost și nu sunt vizate în nici o contractare de împrumut emis până acum. De altmin trelea, ziarele liberale au declarat acum câteva zile că fostul guvern liberal era hotărît să nu mai cheltuească pentru lucrări extraordinare decât, în mijlociu, cel mult trei milioane pe lună. Sub altă formă, guvernul liberal ar fi fost clar silit să facă același lucru pe care l-a făcut guvernul actual. Era clar dator guvernul de a arăta sub-scriitorilor împrumutului, în mod franc și real, pe ce bază și în ce sens vor fi conduse de acum înainte finanțele țărei. Adversarii noștri știu bine că aci nu e vorba de o convențiune sau de vre o obligațiune scrisă, ci de obligațiune morală care se impunea Statului. Dar ei așa înțeleg luptele politice , buna credință este exclusă din precede mintele lor de polemică. Opinia publică însă va ști să facă deosebire între minciună și adevăr, între rea-credință și realitate. --------------------------------------------------------r TELEGRAME Procesul complotului Paris. 6 Decembre Procesul de la înalta Curte.— Audiența de la 6 Decembre. Deposițiunile martorilor continuă. Se ascultă câțiva agenți de poliție cari au constatat în diferite adunări și manifestațiuni prezența a mai multor antisemiți, naționaliști și regaliști. D. Puybaraud, directorul poliției, depune cu privire la asediul fortului Chabrol și dă naștere, în mai multe rînduri, la protestațiuni din partea acuzaților. D. Puybaraud termină, afirmând acordul care exista între diferitele ligi, s’a numit chiar într’o adunare o comisiune de ferectațiune a ligilor. Guérin protestă în contra afirmațiunilor d-lui Puybaraud. Acesta le menține și povestește că într’o întrunire a fost vorba de un triumvirat în care Deroulède ar fi luat parte. D. Puybaraud refuză să numească pe ceil alți doui membri. (Protestațiuni violente). Audiența se ridică. Din delegațiuni Viena, 6 Decembre Comisiunea budgetului delegațiunei austriace a adoptat budgetul afacerilor streine fără modificare. Papa bolnav Roma, 6 Decembre L'Osservatore Romano spune că Papa a récit ușor. Ca măsură de precauțiune a rămas era în pat. Scontul în Austria Viena, 6 Decembre Banca austro-ungară a redus scontul la 5 și jumătate și lombarzii la 6 și jumătate. ------------------------------------------------------ DIN MACEDONIA Ziarul „Embresa scade din Atena publică în la 15 Noembre urmănumărul toarele : In urma caracterisării generale propagandelor în Macedonia, ce am a făcut-o în numărul de ere, grecismul trebue să dea cea mai mare băgare de seamă asupra Valahilor din Macedonia, ziși și Cuțovlahi, cari deși sunt greci, după cum a arătat d. Canelidis în precedentul articol intitulat «grecismul», din toate punctele de vedere, și mai ales din punctul de vedere științific, totuși Românii fac sforțări posibile și imposibile ca să-i arate ca Români. Cum e posibil să facă aceasta, să nu mire pe nimeni, când e știut de toată lumea că mii de greci din România au fost desnaționalisați, ridicându-se până în funcțiunile cele mai însemnate politice ale Statului român ? Curios este că printre ei se găsesc mulți bursieri ai comunităților grecești, și ceea ce este mai curios este că printre Prinții României sunt mulți cari descind din familiile fanariote, acele, cari, după tinerii Români, din au distrus țara ca Hospodari și Voivozi ai domniei turcești. Mijloacele pe care le întrebuințează EMTII H TREIA Românii în Macedonia sunt mai bune decât pe timpurile lui Mărgărit, care căzând în disgrația guvernului român de acum, a fost înlocuit cu altul mai fanatic și mai înverșunat în lupta contra grecismului. Acest șef al propagandei române care se află acum la Bitolia, a fost crescut in București și botezat în apa Românismului, și operează acum în așa grad, încât trebue să inspire serioase îngrijiri guvernului elen. Sunt cunoscute școalele comerciale pe care România le-au deschis în Macedonia și mai ales în Salonic. Sunt cunoscute școalele care acum s’au deschis până chiar și în comunele grecești. Auziți acum ce fac în Bitolia fanaticii apostoli ai Românismului. Cea mai mare parte din veniturile pe care România le are de la moșiile mănăstirești ale Patriarhiilor și ale Sf. Mormânt, care au fost răpite de România în timpul lui Cuza, sunt puse la disposiția propagandei române din Macedonia. Astfel, în Bitolia, au închiriat diferite case aparținând membrilor comunității grecești, fie pentru școli, fie pentru alte instituțiuni ale scopurilor lor. Puțin a lipsit ca pentru suma de 130 lire să închirieze casa unuia din profesorii gimnasiului grecesc Propaganda română a deschis în Bitolia farmacie, declarând că toți cari vor face parte din partidul românesc vor primi doctor și doctorii gratuite. Se înțelege că doctorii și farmaciștii sunt toți Români trimiși din București. De bună seamă că aceasta va influența mult asupra populațiunii sărace din Bitolia și din satele de prin prejur. Propaganda română a deschis la Bitolia și un Conservator. In Turcia nici o națiune n’are astfel de lucru. Dacă luați în seamă că mai toți locuitorii din Bitolia vorbesc românește, deși stricat, ve puteți închipui ce influență va avea deschiderea acestui Conservator ! Copiii cufte voi fregventa acest Conservator voí 'învăța cântecile naționale românești, ^predáse' cum se cade, și apoi va presenta lumea ca adevărați Români. Cântecile populare din Macedonia au multă însemnătate asupra etnografiei populațiunilor, înțelegeți deci că Românii, voind să se arate cu drepturi față de Macedonia, fac încercări prin deschiderea Conservatorului, ca să pună poezia românească în gurile populațiunilor macedonene. Propaganda română din Bitolia, afară de Conservator, a mai introdus și gimnastica, cu diferite exerciții de tot felul și chiar nu se exclud nici bicicletele. Gimnastica a fost suprimată din gimnaziul grecesc! Pentru ce? Românii, pentru reușita scopurilor lor, în afară de măsurile de mai sus au recurs și la altele mai practice. Ca să formeze și mame române, au deschis o mare școală care are un mare număr de fete sărace, nutrite și îmbrăcate în uniformă, gratis. Aceste fete învață mai întâiu limba română și li se inspiră ură contra grecismului, ca singur mimic al Românismului. Le învață diferite cântece, mai ales pe copilițe, le învață datinele și obiceiurile românești, astfel că după ce vor deveni mame să aibă urărn contra grecismului și scârbă de numele de grec. Românii, afară de acestea, mai au și un avocat plătit foarte bine ca să facă petițiuni locuitorilor, gratuit. Iar consulatul nostru, nu numai că n’are avocat, dar nici dragoman ! Față de toate acestea lucruri, ce putem să opunem? Ce mijloace materiale avem? Ce reprezentanți avem ? ---------------------- la 28 Noembre, 2 ofițeri și 20 de oameni au fost omorîți, 4 ofițeri și 28 de oameni au fost răniți. O telegramă din cartierulgeneral al diviziei a 3-a, datată din Paterskraat la 2 Decembre, spune că Burii au intrat dimineața la Dordrecht, Londra. 6 Decembre Times publică o depeșă din Ladysmith, cu data de 23 Noembre, spunând că vrăjmașul a descoperit punctele cele mai slabe ale orașului și că focul artileriei sale începe să producă efecte mai distrugătoare. Porțiunile zilnice sunt reduse. Multe persoane sunt bolnave. Berlin. 6 Decembre O telegramă specială adresată din Londra lui Deutsche Zeitung spune că generalul Methuen se află foarte puțin întărit la sud de Modder și că este amenințat de către generalii Prinslaw și Delarey.” Pretoria. 6 Decembre Generalul Joubert, bolnav, a sosit la Volkslust. In lipsa lui, generalul Schalk va lua comanda supremă. ---------------------------------------------------------PENTRU STATUA LUI ALEXANDRU LAHOVARI Ținem să reamintim în acest loc că mâine. Vineri seară, se va da la Ateneu serata literară-muzicală pentru sporirea fondului destinat ridicărei statuei lui Alexandru Lahovari. Iată programul : PALATUL ATHENEULUI ROMAN VINERI se NOEMBRE 1809 se va da 0 SERATA LITERARA HIUSICALA pentru sporirea fond, destinat ridicării statuei lui ALEXANSIMUI LAHOVARI cu următorul program : 1 CONFERINȚĂ de I. C. DISSESCU; m VORBEA ALEXANDRU LAHOVARI CONCERT cu bine-voitorul concurs al d-rei Ut ARI A ASSAN, al d-rei E. Caselli, d-lor D. Dinicu, Flesch, G. Dinicu, Löbel și Fuchs 1) Fata Pandurului (G. Cretzianu), 2) Serenada (G. Cretzianu), Alexia Catargi; d-ra MARIA ASSAN. 3) Quartet in si bemol, Hayn ; d-nil D. DINICU, FLESCH, G. DINICU și LOBEL. 4) Arie din Orphée, Gluck ; 5) De-ași fi iubit-o (Alexandri), Alexie Catargi ; 6) Panes Angelicus, Cesar Frank ; d-ra MARIA ASSAN. — începutul la orele g seara precis — Prețul locurilor : Bennar 120 lei, Loja 100 lei, Stal I 20 lei, Stal II 10 lei, Stal III 5 lei. Biletele purtând data de 8 Aprilie 1899, sunt valabile pentru aceasta serată. »ESEOML DIN DE SUD — Prin fir telegrafic — Londra, 6 Decembre O depeșă din lagărul Frere, cu data de 2 Decembre, vestește că generalul Clery a sosit în acea zi și a luat comanda diviziunei. S’au auzit focuri de artilerie în direcția Ladysmithului. L’Echo publică o ediție specială spunând, cu data de 2 Decembre: Am suferit la 30 Noembre o bombardare mai serioasă ca până acum. Un tun de calibru mare a fost pus în baterie pe un deal și domină absolut orașul. Bombardarea a urmat la 1 Decembre și inamicul a început la 2 Decembre un foc sistematic. Câteva focuri au fost foarte eficace; corturile noastre au fost distruse și a fost o mare spaimă. Câteva din tunurile noaste au fost demontate. 32 de tunuri sunt împrejurul orașului la o distanță bună. Londra. 6 Decembre O depeșă a generalului Buller spune că în lupta care a avut loc lângă Kimberley, VINERI 26 NOEMBRE (8 D BRE) 1899 -----------------------------------------------------------PROECTUL pentru infflințarea taxei de 5o0 asupra retribuțiunilor funcționarilor și impiegaților Expunerea de motive Sarcinele budgetare devin din ce în ce mai mari pentru ca să se satisfacă îndatoririle crescânde, ce desvoltarea și progresul României impun. Contribuabilii, înțelegând datoria de a se ține sus creditul ei, nu s’au dat în lături de a da partea contributivă din veniturile lor. Funcționarii Statului nu au rămas mai pe jos de a plăti și dânșii acea parte de contribuțiune, când nevoile Statului au reclamat-o. Ca și în anul 1877, și acum se crede drept ca de către toți să se contribuiască la sporirea veniturilor Statului. Criza economică a anului 1899 a lovit pe toate clasele societăței și numai funcționarii par a fi fost neatinși, căci budgetul Statului a plătit regulat toate apartamentele și pensiunile. Ni s’a părut, dar, justificat să reintroducem impositul de 5 la sută pe retribuțiunea tuturor funcționarilor publici și a impiegaților stabilimentelor particulare. Dacă vom cerceta legile noastre organice din timpii din urmă, vom constata că lefurile funcționarilor publici au fost tot mereu crescute. Pe de altă parte, și legea pensiunilor a asigurat în mod larg ajutorul ce se dă funcționarului, când el a eșit la pensiune. Dar amândouă aceste împrejurări au contribuit și ele mult la sporirea cheltuelilor budgetare și justifică, credem, pe deplin propunerea alăturatului proect de lege, prin care se reintroduce această taxă. Prin acest imposit se readuce o egalitate de sarcini cu ceilalți contribuabili, căci acum funcționarii Statului și impiegații stabilimentelor particulare nu contribuesc cu nimic la resursele de care are nevoe Statul pentru a-și acoperi cheltuelile sale. Am propus introducerea taxei de 5 la sută chiar cu începere de la 1 Ianuarie 1900, pentru a putea acoperi o cheltuială simțitoare ce se pcasionează budgetului anului curent prin creditul suplimentar de peste un milion lei, ce sunt dator a cere ca să pot plăti pensiunile civile și militare pe ultimele trei luni, plată care altfel nu s’ar putea face, alocuțiunile din budgetul anului curent aferente la pensiuni fiind sleite. Taxa de 5 la sută a produs, în perioada de la 1877 până la 1891, în termen mijlociu, câte 2 și jum. milioane pe an. Cred că acum această taxă va produce aproximativ 4 milioane, căci de atunci s’a sporit și numărul funcționarilor și lefurile lor și, după cum se propune în proect, ea se va aplica și asupra funcționarilor militari și asimilațiilor, cum și asupra celor eclesiastici. Iar dintre impiegații diferitelor stabilimente particulare, taxa de 5 la sută se va plăti numai de către impiegații de biuron propriu ziși, căci și serviciul acestora este asimilat cu serviciul funcționarilor. Ministrul financelor, General Gh. Manu Proectul de lege Art. 1. Sunt supuși la taxa de 5 la sută asupra retribuțiunilor lor, în cazul când ea este primită periodic pe lună sau pe an și este mai mare de 120 lei brute lunar : а) Toți funcționarii Statului, județelor și comunelor: civili, eclesiastici, militari cu gradul de ofițer și asimilații lor; б) Toți membrii clerului: mireni și monahali ; c) Toți funcționarii așezăminelor publice de orice natură; d) Toți pensionarii, fără nici o osebire ; e) Toți impiegații, propriu ziși de biuron, ai diferitelor stabilimente particulare , de bancă, de credit, de asigurare, de întreprinderi de lucrări, de furnituri, de transport, de exploatări de ori-ce fel; f)Portăreii și perceptorii . Art. 2. Taxa se percepe și de la diurne, accesorii, indemnități, recompense naționale, pensiuni viagere, remise sau ori-ce fel de plată pentru veri-un serviciu dat. Art. 3. Taxa de 5 la sută se percepe și când retribuțiunile întrec numai prin cumulare peste minimum de 120 lei brute. Art. 4. Această taxă se percepe din suma netă ce primesc funcționarii, supnegații și pensionarii, adică după deducerea reținerilor pentru casa pensiunilor. Art. 5. La această taxă nu se va percepe nici un fel de zecime. Art. 6. Pentru funcționarii și pensionarii Statului și ai județelor taxa se va constata și împlini cu ocaziunea achitării ordonanței de lofuri și pensiuni. Art. 7. Pentru funcționarii comunelor și ai așezămintelor publice, acestea sunt datoare a remite administrațiunilor financiare în fiecare an staturi nominale indicând retribuțiunea lor lunară și a reține și vărsa în fiecare lună la casa Statului taxa de 5 la sută, cu un borderou specificativ contra unei recepție, care va servi a justifica achitarea taxei. Art. 8. Constatarea și înscrierea în ce privește pe impiegații stabilimentelor particulare se va face conform legei de constatare și percepere , iar încasarea taxei de la debitori se va face cu formele legei de urmărire în fiecare trimestru. Art. 9. In cursul anului taxarea se face din oficiu de către agenții fiscului, cu obligațiunea de a supune lucrarea spre confirmare celei mai apropiate comisiuni, care va face taxarea definitivă. Constatările agenților fiscali sunt executorii. Art. 10. Pentru înlesnirea intocmirea rolurilor și ținerea lor în curent, șefii stabilimentelor particulare sunt datori să dea agenților fiscali o listă nominală de toți impiegații din serviciul lor cari cad sub prescripțiunile legei de față. Art. 11. Taxa de 5 la sută este datorită de la 1 Ianuarie 1900. Venitul trimestrului Ianuarie 1900 se va înscrie ca resursă budgetară a anului 1899—1900. Constatarea și perceperea impositului, până la comisiunea din Ianuarie 1901, se va face de agenții fiscului, conform art. 9 de mai sus. Acea comisiune, în mod excepțional, va avea cădere a rectifica și impunerile trimestrului Ianuarie 1899—1900. Ministrul finanțelor, General Gh. Manu. --------------------------------------------------—— MODIFICAREA LEGEI PATENTELOR Expunerea de motive Legea patentelor, legea care supune la contribuție venitul din îndeletnicirile comerciale și industriale, stă neschimbată de la 1863. In mai multe rînduri a fost cestiunea de revizuire a acestei legi, și nu s'a făcut. Astăzi încă, în fața greutăților prin care trece comerciul țărei, cred că o revizuire a legei patentelor n’ar fi la locul ei, cu toate greșelile, anomaliile și lipsurile pe care le conține. Este însă o parte a acestei legi, care cu drept cuvânt nu numai se poate revizui dar trebue revizuită pentru a face să domnească un mai mare spirit de dreptate în distribuția sarcinelor publice. Intr’adevăr, în sistemul nostru de impozite, mai toate felurile de venituri sunt atinse prin diferite dări; venitul din capitalul mobiliar este cel mai scutit până astăzi, desigur în parte din pricina greutăței, ca să nu zic a imposibilităței, de a-1 supune la impozit, fără un sistem de constatări inchizitoriale și arbitrare. In timpurile noastre, capitalul mobiliar