Timpul, decembrie 1899 (nr. 269-292)

1899-12-08 / nr. 274

ANUL AL DOUĂ­ZECI ȘI UNU — No. 274 EDIȚIA A TREIA W——tWMgSifr—TaAMWiW UN NUMÉR 10 BANI »BOHIIfiEHTELE In țară pe un an.............................................30 lei » pe 6 luni.............................................18 lei » pe 3 luni.............................................10 lei Pentru străinătate un an .... 50 lei In Paris ziarul nostru se găsește cu 0,20 b. Numarul la Agence de journaux étroingers rue de Maubert, 69 și la toate chioșcurile. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA B­ucurești, Calea Victoriei — 70 UN NUMAR 10 BANI ANUNCIURI SI INSERȚII Linia 30 litere petit pag. IV Reclame . . . . » III » . ...» II . ... 0.40 . . 2.50 ■r 5.­In Paris anunciurile se primesc la A­­genția Havas, 8 place de la Bourse. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, Calea Victoriei — 70 ADRESA LA SENAT Desbaterile Adresei au urmat la Senat pe același ton calm și cumpănit care se cuvine Corpu­lui ponderator. In ultimele ședințe, de Sâm­bătă și de est, s’au rostit mai multe cuvântări din care cele mai însemnate au fost ale d-lor Me­­nelas Ghermani și Em. M. Po­­rumbaru. Cel dintâin orator a restabilit adevărul în privința imputărilor ce adusese d. Anton Carp gu­vernelor conservatoare în gera­­rea finanțelor țărei. Am văzut cu plăcere cum eminentul finan­ciar a confirmat pe deplin obser­vațiile ce făcusem noi asupra ero­rilor intenționate comise de ora­torul colectivist. S’a dovedit în mod covârșitor că, de la 1871 în­coace, conservatorii au fost acei cari, în diferite rînduri, au salvat starea financiară a țărei. Dar d. Ghermani s’a crezut dator a face și o critică a poli­ticei financiare a guvernului ac­tual, mai ales în cestiunea îm­prumutului. Imputarea de căpe­tenie pe care o face fostul mi­nistru de finanțe ministrului ac­tual este că n’a contractat împru­mutul încă de la început, adică prin lunile Mai­ sau Iunie, când se puteau obține, zice d-sa, con­­dițiuni mai bune. Cu toate că am ascultat cu cea mai mare aten­țiune desvoltările d-lui Ghermani, n’am putut găsi în cuvântarea d-sale măcar un început de do­vadă relativ la această aserțiune. Nu este destul de a afirma în a­­semenea materie, trebue să și a­­duci o dovadă, ceea­ ce ar fi fost ușor pentru un bărbat care stă în relațiuni strânse cu lumea fi­nanțelor. D. general Manu n’a procedat ast­fel; d-sa a răspuns deja în Cameră la aceeași imputare și din declarațiunile d-sale a reeșit în mod clar și neîndouios că gu­vernul n’a neglijat din primul moment de a face toate demer­surile posibile pentru a face față greutăților financiare moștenite de la predecesorii săi, dar că s’a ciocnit cu dificultăți neînlătura­­bile din cauza stărei târgului finan­ciar pe piețele europene. Acestui fapt d. Ghermani n’a opus în Senat de­cât afirmări personale. Nu ne îndouim de buna d-sale credință, dar când nu ești la gu­vern și n’am răspunderea îți vine ușor de a crede posibil ceea­ ce, fiind în capul afacerilor publice, n’ai putea să faci. Argumentul cel mai simplu și mai peremptoriu în apărarea gu­vernului, în această privință, este faptul că dânsul, departe de a avea vre­ o cauză pentru a amâna împrumutul, avea din contră un interes major de a’l contracta cât mai curând. Prin urmare, întâr­zierea n’a putut să fie­­ provocată de­cât din împrejurări cu totul neatârnate, ba chiar opuse do­rinței guvernului. Trecem acum la discursul d-lui Em. M. Porumbaru. Trebue să recunoaștem, înainte de toate, că oratorul liberal arătat oare­care obiectivitate, atât a în expunerea criticilor sale fi­nanciare, cât și în cele­ l’alte ces­­tiuni pe care le-a atins. In partea financiară d-sa n’a constatat însă de­cât ceea­ ce s’a zis pe scurt în Mesagia și s’a desvoltat pe larg în Cameră de cătră ministrul de finanțe și de către d. Take Ionescu, adică­­ că a sosit timpul de a ne opri cu sistemul de cheltueli nepropor­ționate cu puterea financiară a Statului și a stabili o asietă mai reală și mai raționată a budgete­lor noastre. D-sa a comis însă o eroare afirmând că «numai cu crearea de resurse nouî nu se poate repara reaua stare a finan­țelor, ci că numai atunci se pot pune impozite nouî când s’au mă­rit forțele productive ale țării.» Nu vede oare d. Porumbaru că să învârtește într’un cerc vițios ? înainte de toate, e un adevăr economic incontestabil că de 25 de ani forțele productive ale ță­rii s-au mărit în mod considera­bil, dovadă creșterea constantă a încasărilor Statului chiar cu în­tocmirea actuală a impozitelor di­recte și indirecte. Așa fiind—și așa este — argumentul d-lui Po­rumbaru cade de la sine și țara trebue să procedeze la o reparti­zare mai dreaptă și în același timp mai productivă a impozitelor, inau­gurând tot o dată și un sistem de economii care să puie capăt unor cheltueli disproporționate cu mij­loacele noastre. Cum voește de altmintrelea, d. Porumbaru să mai mărim forța productivă a țării fără a atrage capitalurile străine pe calea industrială și minieră? Pri­mejdia de cotropire economică de care a vorbit oratorul liberal ne pare a fi o gogoriță, căci din mo­mentul ce alienarea fondului te­ritorial este cu neputință, nu poate fi nici un pericol în această pri­vință. In chestiunea Porților-de-Fer, d. Porumbaru s’a încercat a lua apărarea d-lui Dim. Sturdza, dar n’a isbutit, căci ’î­ s’a dovedit că de la 17 Octombre 1898, dată la care a primit prima notă a gu­vernului ungar, șeful guvernului liberal n’a răspuns nimic până la 30 Martie 1899, ziua retragerei sale de la putere,—fapt destul de caracteristic. In chestiunea politicei generale, în special a formării guvernului actual, d. Porumbaru a început prin a spune că acest guvern «n’a venit la putere chemat de opinia publică, ci grație neînțelegerilor dintre liberali». Apoi, când un partid care stă la putere se di­vide și se desorganisează, cine al­tul este în drept de a face apel la alt partid de­cât Suveranul? Oare d. Sturdza a căzut din pro­pria sa voință ? Mișcarea ce se produsese în țara întreagă nu era ea oare re­zultatul unei manifestări a opi­­niunei publice ? D. Porumbaru și amicii săi n’au recunoscut oare ei înșiși nece­sitatea retragerea cabinetului sturd­­zist ? Mai mult, ei au contribuit la această retragere și n’au pu­tut să realizeze concentrarea li­berală prin care voiau să înlo­cuiască guvernul căzut. Prin urmare, guvernul actual este consecința firească a evolu­­țiunei constituționale, iar forma­rea sa era o necesitate imperioasă. El a dat destule dovezi că este compact și în perfectă unire atât în conducerea afacerilor publice cât și în fața Parlamentului. ----------------------KBrtifiW---------------------­ TELEGRAME Situația din Spania Madrid. 17 Decembre Camera deputaților.— Răspunzând unei în­trebări, d. Silvela declară cu desăvârșire fals svonul unei alianțe între Spania și Rusia ba­zată pe cestiunea golfului Ceuta. Madrid., 17 Decembre Situația parlamentară s’a­vea între guvern și opoziție agravat, înțelege­pentru adoptarea budgetului înainte de 31 Decembre st. n. de­venind aproape imposibilă. Convențiunea Samoa Berlin. 18 Decembre Reichsanzeiger publică convențiunea din Sa­moa semnata la Washington la 2 Decembre. ----------------------------------------------------------------------------------­ MERCURI 8/20 DECEMBRE 1899 TAXA ASUPRA ZAHĂRULUI Se știe că d. ministru al finanțelor a depus pe biuroul Camerei un proect de lege prin care actuala taxă de consu­­mațiune asupra zahărului se ridică de la 15 la 30 bani de kilogram. Urcarea aceasta nu constitue un im­pozit din cele menite a produce crește­rea veniturilor Statului, ci o măsură de apărare în­potriva sporului la cheltuelile Statului provocat de prima de fabrica­­țiune a zahărului înființată de guvernul liberal. Sub raportul acesta, iată ce citim în discursul d-lui Emil Costinescu pronun­țat în ședința Camerei de la 26 No­­embre : „Grație acelei prime imprudente pen­tru fabricarea zahărului, primă în contra căreia m'am ridicat la timp, s’a creat subit o industrie zaharină însemnată, și dacă anul viitor va fi bun, vom avea o producere, care se va urca la 25 milioane de kilo­grame, pe când co­nsumațiunea internă este de 20 milioane; dacă punem 16 bani de kilogram, taxa de fabricațiune, vom avea trebuință de 3.200.000 lei. Să zicem numai 3 milioane, în cifră rotundă. Pe lângă aceasta mai avem tot odată și altă pagubă la vămi. Dacă se va fabrica tot zahărul în țară, nu va intra nimic din afară, și 20 de milioane de kilograme, cu 35 de bani taxă vamală, fac 7 milioane. Prin urmare 3 milioane, trebue să înscrți mai mult la cheltueli și 7 milioane să scădeți de la venitul vămilor, deci o breșă de 10 milioane în budget. Eu am admis ca lipsă de aci numai 7 milioane, cu toate că dacă facem comparație cu budgetul anului cu­rent, trebue să admit o lipsă de 10 milioane, fiind-că în acest budget s’au prevăzut la încasări taxa vamală integrală de la zahăr și s’a înscris o sumă ridicată la cheltuelî, ca prime de fabricare“. Din cifrele acestea reiese că prin ur­carea taxei de consumațiune asupra zahărului de la 15 la 30'­'bani de kilo­gram, Statul tot rxu’șî­­ compensează toată paguba din plata primei de fabri­cațiune. Intr’adevăr, dacă am socoti că fa­­bricele de zahăr din tară vor produce anul viitor numai 2^­m­ilioane­ de kilo­grame, nu 25 de milioan­e cum crede d. Costinescu. Statul le­ va plăti drept primă a 16 bani kilogramul, suma de 3.200.000 lei. In schimb Statul va încasa din aceste 20 de milioane de kilograme — care reprezintă totalul con­­sumațiunei anuale de zahăr — suma de 6.000.000 lei drept taxă de consumațiune a 30 bani kilogramul. Dar prin faptul că aceste 30 de milioane de kilograme se vor consuma în țară, nu va mai in­tra prin vămi, din străinătate, o canti­tate echivalentă de zahăr ; și, cum taxa vamală e de 35 bani de kilogram, Sta­tul va pierde o încasare de 7 milioane de lei. Scăzând acum din aceste 7 mi­lioane plusur­i de 2,800.000 lei de la incasarea taxei de consumațiune, tot rămâne o diferință de 4,200.000 lei în paguba fiscului. Nu încape deci nici o îndouială că urcarea taxei de consumațiune nu con­stitue un impozit pentru mărirea veni­turilor Statului, ci o măsură de apă­rare — chiar o jumătate măsură — con­tra pagubei fiscului din prima de fa­bricațiune. -------------------------------------------------— Alaltă­ erl, Duminecă. Aromânii cart­ernează aici, întrunindu-se, s’au con­stituit în comunitate și au pus teme­liile unui fel de Eforie-societate. S’au ales efori : d. dr. Zisi Papatanas, pre­ședinte ; d. Ghiui Papahagi, d. Panaioti Perdichi, d. Nașula Rizu , d. Culușu Cazana, casier și d. St. P. Perdichi, secretar. Fie­care membru fondator al Eforiei a contribuit cu 1o—216 de piaștri pentru fond și s’a mai obligat să verse în casa Eforiei de la X —10 de piaștri cotisațiune unară. Intr’un moment contribuțiunile au atins cifra de 1065 de piaștri și cotisațiu­­nile anuale cifra de 888 piaștri. Săptă­­mâna viitoare se trimit adrese în toate părțile. Se speră că Eforia va numera vre-o opt­zeci de membri și va avea un venit anual minimum de 3000 de piaștri. Iată lista membrilor și a contribu­­iunilor lor: Scopul acestei instituțiuni este: a) Clădirea unui edificiu model pen­tru instalarea școalei române ; б) îngrijirea pentru buna stare a școa­lei române ; c) Răspândirea instrucțiunei româ­nești in masa poporului ; d) înființarea unei biblioteci; e) întărirea principiului de solidari­tate între Aromâni ; f) Ajutorarea membrilor Eforiei, in deosebi când membrul face cheltueli extra­ordinare pentru răspândirea învă­țământului român ; g) Acordarea de mici împrumuturi membrilor, maximum cinci lire cu do­bânda legală (9 la sută) ; h) înființarea cursurilor duminicale pentru adulți. Se va părea ridicul scopul instituțiunii de la aliniatul g , când se va ști însă că poporul de aici face în mici intervale mici împrumuturi cu procentul lunar 5%, 6 °/0, 7% Și câte­odată 10 °/C, se va cu­noaște importanța acestui scop. Prin prevederea alin. g se va putea atrage poporul în sînul instituțiunii, și prin urmare în sînul comunității române. Factorul motor al acestei instituțiuni e valorosul revisor ; înființarea ei e mai presus de ori­ce laudă. Nu încape în­douială că și Aromânii s’au arătat foarte bine-voitori pentru realizarea acestui fapt. Aromânii Samarineni, Abalieni și Pe­­rivolieni așteaptă cu nerăbdare să so­sească primă­vara, când se știe fami­liile la munte, ca să înființeze Eforii prin comunele lor. Timpul ne va arăta ce pot face Aro­mânii când au în fruntea lor un valo­ros conducător. Felicităm pe cel în drept că au știut să răspundă la voința Pindenilor. Valea­ Caldă. ---------------------------------------------------­ Londra. 16 Decembre Se vestește din Bulawaya că la 6 De­cembre totul mergea bine la Mefeking. Burii, sub comanda generalului Suilman, sunt abea în număr de 2000 de oameni, dispunând de patru tunuri de campanie și de unul de calibru mare. Pretoria. 16 Decembre Burii de lângă Mafeking au început să atace un mic fort care a suferit deja stri­căciuni serioase. O știre adusă din Modderriver de niște mesageri spune că Burii au luat o mare cantitate de munițiuni, de puști și de baio­nete. Perderile Englezilor sunt foarte mari. Grămezi de cadavre acoperă câmpul de luptă. Burii au perdut un număr considerabil de cai. Bătălia a fost pentru Buri o victorie strălucită, care a mărit entusiazmul lor și le-a dat speranță pentru succesele cele mai mari. Londra, 17 Decembre Lordul Asquith a pronunțat era un dis­curs la Willington­quai, spunând că nu tre­bue să se exagereze eșecurile suferite. Gu­vernul va face tot ce-i necesar pentru a da armatei o superioritate și o forță ire­zistibilă. După sfârșitul răsboiului va tre­bui să se ia măsuri pentru a împiedeca întoarcerea primejdiilor actuale și pentru a creia un modus vivendi permanent între cele două rase albe din sud Africei. Cairo. 17 Decembre Englitera are intenția să retragă din E­­gipt două mii de oameni pentru a-­l tri­mite în Transvaal, dar aceasta ar avea in­convenientul să lase Egiptul fără garni­zoană ; se crede clar că o parte din divizia a șeaptea se va duce în Egipt pentru a înlocui trupele trimise în Africa. Este de asemenea vorba să se trimeată în Trans­vaal un detașament indigen. Madrid, 17 Decembre O parte din garnizoana Gibraltarului va pleca la Transvaal la 24 Decembre. Londra. 17 Decembre Circulă zvonul că generalul Methuen și-a stabilit cartierul general la Modderriver, că l-a întărit puternic și că are intențiunea să facă din el baza sa pentru operațiile sale viitoare. Londra. 17 Decembre Se anunță din Modderriver cu data de 13­­ Decembre că răniții englezi transportați în această localitate se plâng că Burii i-au lăsat trei­zeci de ore fără ajutoare. Se de­duce deci de aci că Burii și-au întrebuin­țat toate ambulanțele disponibile pentru a primi pe răniții lor. Pierderile Burilor sunt evaluate la opt sute de oameni. Circulă zvonul că Burii orangiști, sătul de a urma lupta, ar fi tras asupra Burilor transvaalieni, dar că ar fi fost liniștiți de către generalul Cronje. Cape­ Town, 17 Decembre După ziarul Argus, întrunirile secrete ale partizanilor Burilor continuă. Arendașii o­­landezi iau în diferite locuri o atitudine a­­menințătoare. Londra, 17 Decembre Se anunță din Kimberley că indigenii vestesc că toți Burii din Bechuanaland s-au răsculat. Pretoria, 17 Decembre Starea sănătăței generalului Joubert, care se află la Volksrust, s’a ameliorat. Londra, 17 Decembre Știrea zicând că consiliul de miniștri a fost convocat în grabă orî după amiazi nu este tocmai exactă. Întrunirea miniștrilor, care a avut loc ori, n’a fost de­cât una din acele adunări — care nu sunt rare acum— ale membrilor cabinetului aparținând co­mitetului de apărare a țărei. Câți­va mi­niștri au lipsit din cauză că nu sunt mem­bri ai acestui comitet. Londra, 17 Decembre După o depeșă oficială, perderile gene­ralului Buller sunt de 820 de oameni o­­morîți, printre cari ș­ase ofițeri; 667 de răniți, printre care 42 ofițeri, și 348 dis­păruți, printre care trei ofițeri. Cinci­spre­­zece ofițeri au fost făcuți prizonieri. Londra. 17 Decembre Se anunță din Sterkstrom, cu data de 15 Decembre, că in urma infrângerei de la Stormberg toată țara de sus din această regiune se află în stare de rebeliune. Indigenii din împrejurimi și din țara Basutoșilor sunt neliniștiți și pierd încre­derea în forțele engleze. Londra, 18 Decembre Ministrul de răsboiü anunță că mareșa­lul lord Roberts a fost numit șef-coman­­dant al forțelor engleze în Africa de Sud și lordul Kitchener șef al statului-major. Generalul Galacze a trimis trupe și ali­mente de la Tutterskraal la Sterkstrom. Generalul French și-a transferat cartie­rul general la Bundes, Londra, 18 Decembre După propunerea autorităților militare, guvernul a aprobat măsurile următoare : Toate fracțiunile rezervei care nu au fost încă convocate vor fi chemate sub drapel: Divizia a 7-a va pleca fără întârziere în Africa de Sud, împreună cu întăriri de ar­tilerie . Comandantul-șef al trupelor din sudul Africei e autorizat a continua să înroleze corpuri locale de infanterie montată. Se vor lua măsuri pentru a întrebuința Cotisație Contribuție lunară Preotul Constantinescu 20 piaștri 8 piaștri Pr. loan Tafechi 20 „ 3 „ Dr. Zisi Papatanas 216 „ 10 „ D. Ghiți Papahagi 20 „ 2 „ „ Gima Marcu 20 „ 2 „ „ George Ciapara 20 „ 2 „ „ Eftimiu Varduli 10 „ 2 „ „ Ioan Yurduni 80 „ 4 „ „ Nuli Patajo 10 „ 1 „ „ Culușu Cazana 80 „ 5 „ „ Sterili Caragiani 60 „ 5­­­ „ Panaioti Perdichi 108 „ 4 „ „ Sterili Perdichi 60 „ 5 „ „ Ziși Papacosta­ 20 „ 2 „ „ Nuși Tulliu v 162 „ 8 „ „ Nașula Rizu 20 „ 3 „ „ Mihali Paparizu 10 „ 2 „ „ Iani Nușu 5 „ 1 „ „ Costache Diamandi 54 „ 5 „ „­­ 30 „ 3 „ „ Demetru Farechi '40 „ 2 „ SCRISOARE DIM MACEDONIA Grebenei, 25 Noembre 1899 O nouă eră se inaugurează pentru Aromânii din Pind , privim viitorul cu Încredere , isbânda e a noastră. Vechia direcțiune a școalelor din Ma­cedonia a pus atâta vrajbă și descura­­­jare printre Aromâni, în cât și cei mai optimiști s-au desperat de cauza armână. A fost destul însă ca guvernul con­servator să se intereseze mai de aproape de Aromâni, să facă niște reforme sa­lutare în chestia școalelor din Mace­donia, cum e de pildă școala comer­cială din Salonic, reformele de la li­ceul din Bitolia și de la cele două gim­­nasii: din Ianina și din Berat ; a fost destul ca un revișor capabil să se tri­mită în Epir, și entusiasmul și patrio­tismul amorțit al Pindehilor să se în­călzească, să se înflăcăreze. D. revisor Nuși Tulliu, fire energică, are frumosul dar ca să fie iubit și sti­mat de toată lumea; numire­a lui ca revisor în Epir a umplut de bucurie inimile tuturor Aromânilor și le-a re­deșteptat speranțele. Când a sosit aci, toată lumea aromâ­nească a alergat la casa d-lui dr. Zisi Papatanas, ca să-’i ureze «bun sosit» . Aromânii de prin comune s’au grăbit să-’i ureze «bun sosit» prin scrisori. Destrăbălarea de prin școale, destră­bălarea și vrajba de prin comunitățile aromânești, au început deja să dispară. Să lăsăm să vorbească faptele. DESEORI­, DIN AFRICA DE SUD — Prin fir telegrafic — Londra, 16 Decembre Se vestește din Modderriver lui Times, cu data de 15 Decembre, că generalul Met­huen a deschis dimineața un foc de arti­lerie la care Burii n’au răspuns de­cât atunci când Englezii s’au retras. Burii continuă a fortifica pozițiunea lor care domină calea ferată. Londra, 16 Decembre După ziare, perderile totale ale Engle­zilor în bătălia de la Magersfontein se eva­luează la 963 de morți, răniți sau prizo­nieri. Londra. 16 Decembre Un consiliu de cabinet convocat în grabă a avut loc după amiazi. D. Chamberlain n’a asistat la consiliu, căci plecase la Dublin. Londra. 16 Decembre Se vestește din Lorenzo-Marqués Agen­ției Reuter că o depeșă sosită aci din la­gărul Burilor, lângă Colenso, cu data de 15 Decembre, spune că pentru acea zi se aștepta o eșire din Ladysmith.

Next