Timpul, decembrie 1899 (nr. 269-292)
1899-12-08 / nr. 274
ANUL AL DOUĂZECI ȘI UNU — No. 274 EDIȚIA A TREIA W——tWMgSifr—TaAMWiW UN NUMÉR 10 BANI »BOHIIfiEHTELE In țară pe un an.............................................30 lei » pe 6 luni.............................................18 lei » pe 3 luni.............................................10 lei Pentru străinătate un an .... 50 lei In Paris ziarul nostru se găsește cu 0,20 b. Numarul la Agence de journaux étroingers rue de Maubert, 69 și la toate chioșcurile. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, Calea Victoriei — 70 UN NUMAR 10 BANI ANUNCIURI SI INSERȚII Linia 30 litere petit pag. IV Reclame . . . . » III » . ...» II . ... 0.40 . . 2.50 ■r 5.In Paris anunciurile se primesc la Agenția Havas, 8 place de la Bourse. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, Calea Victoriei — 70 ADRESA LA SENAT Desbaterile Adresei au urmat la Senat pe același ton calm și cumpănit care se cuvine Corpului ponderator. In ultimele ședințe, de Sâmbătă și de est, s’au rostit mai multe cuvântări din care cele mai însemnate au fost ale d-lor Menelas Ghermani și Em. M. Porumbaru. Cel dintâin orator a restabilit adevărul în privința imputărilor ce adusese d. Anton Carp guvernelor conservatoare în gerarea finanțelor țărei. Am văzut cu plăcere cum eminentul financiar a confirmat pe deplin observațiile ce făcusem noi asupra erorilor intenționate comise de oratorul colectivist. S’a dovedit în mod covârșitor că, de la 1871 încoace, conservatorii au fost acei cari, în diferite rînduri, au salvat starea financiară a țărei. Dar d. Ghermani s’a crezut dator a face și o critică a politicei financiare a guvernului actual, mai ales în cestiunea împrumutului. Imputarea de căpetenie pe care o face fostul ministru de finanțe ministrului actual este că n’a contractat împrumutul încă de la început, adică prin lunile Mai sau Iunie, când se puteau obține, zice d-sa, condițiuni mai bune. Cu toate că am ascultat cu cea mai mare atențiune desvoltările d-lui Ghermani, n’am putut găsi în cuvântarea d-sale măcar un început de dovadă relativ la această aserțiune. Nu este destul de a afirma în asemenea materie, trebue să și aduci o dovadă, ceea ce ar fi fost ușor pentru un bărbat care stă în relațiuni strânse cu lumea finanțelor. D. general Manu n’a procedat astfel; d-sa a răspuns deja în Cameră la aceeași imputare și din declarațiunile d-sale a reeșit în mod clar și neîndouios că guvernul n’a neglijat din primul moment de a face toate demersurile posibile pentru a face față greutăților financiare moștenite de la predecesorii săi, dar că s’a ciocnit cu dificultăți neînlăturabile din cauza stărei târgului financiar pe piețele europene. Acestui fapt d. Ghermani n’a opus în Senat decât afirmări personale. Nu ne îndouim de buna d-sale credință, dar când nu ești la guvern și n’am răspunderea îți vine ușor de a crede posibil ceea ce, fiind în capul afacerilor publice, n’ai putea să faci. Argumentul cel mai simplu și mai peremptoriu în apărarea guvernului, în această privință, este faptul că dânsul, departe de a avea vre o cauză pentru a amâna împrumutul, avea din contră un interes major de a’l contracta cât mai curând. Prin urmare, întârzierea n’a putut să fie provocată decât din împrejurări cu totul neatârnate, ba chiar opuse dorinței guvernului. Trecem acum la discursul d-lui Em. M. Porumbaru. Trebue să recunoaștem, înainte de toate, că oratorul liberal arătat oarecare obiectivitate, atât a în expunerea criticilor sale financiare, cât și în cele l’alte cestiuni pe care le-a atins. In partea financiară d-sa n’a constatat însă decât ceea ce s’a zis pe scurt în Mesagia și s’a desvoltat pe larg în Cameră de cătră ministrul de finanțe și de către d. Take Ionescu, adică că a sosit timpul de a ne opri cu sistemul de cheltueli neproporționate cu puterea financiară a Statului și a stabili o asietă mai reală și mai raționată a budgetelor noastre. D-sa a comis însă o eroare afirmând că «numai cu crearea de resurse nouî nu se poate repara reaua stare a finanțelor, ci că numai atunci se pot pune impozite nouî când s’au mărit forțele productive ale țării.» Nu vede oare d. Porumbaru că să învârtește într’un cerc vițios ? înainte de toate, e un adevăr economic incontestabil că de 25 de ani forțele productive ale țării s-au mărit în mod considerabil, dovadă creșterea constantă a încasărilor Statului chiar cu întocmirea actuală a impozitelor directe și indirecte. Așa fiind—și așa este — argumentul d-lui Porumbaru cade de la sine și țara trebue să procedeze la o repartizare mai dreaptă și în același timp mai productivă a impozitelor, inaugurând tot o dată și un sistem de economii care să puie capăt unor cheltueli disproporționate cu mijloacele noastre. Cum voește de altmintrelea, d. Porumbaru să mai mărim forța productivă a țării fără a atrage capitalurile străine pe calea industrială și minieră? Primejdia de cotropire economică de care a vorbit oratorul liberal ne pare a fi o gogoriță, căci din momentul ce alienarea fondului teritorial este cu neputință, nu poate fi nici un pericol în această privință. In chestiunea Porților-de-Fer, d. Porumbaru s’a încercat a lua apărarea d-lui Dim. Sturdza, dar n’a isbutit, căci ’î s’a dovedit că de la 17 Octombre 1898, dată la care a primit prima notă a guvernului ungar, șeful guvernului liberal n’a răspuns nimic până la 30 Martie 1899, ziua retragerei sale de la putere,—fapt destul de caracteristic. In chestiunea politicei generale, în special a formării guvernului actual, d. Porumbaru a început prin a spune că acest guvern «n’a venit la putere chemat de opinia publică, ci grație neînțelegerilor dintre liberali». Apoi, când un partid care stă la putere se divide și se desorganisează, cine altul este în drept de a face apel la alt partid decât Suveranul? Oare d. Sturdza a căzut din propria sa voință ? Mișcarea ce se produsese în țara întreagă nu era ea oare rezultatul unei manifestări a opiniunei publice ? D. Porumbaru și amicii săi n’au recunoscut oare ei înșiși necesitatea retragerea cabinetului sturdzist ? Mai mult, ei au contribuit la această retragere și n’au putut să realizeze concentrarea liberală prin care voiau să înlocuiască guvernul căzut. Prin urmare, guvernul actual este consecința firească a evoluțiunei constituționale, iar formarea sa era o necesitate imperioasă. El a dat destule dovezi că este compact și în perfectă unire atât în conducerea afacerilor publice cât și în fața Parlamentului. ----------------------KBrtifiW--------------------- TELEGRAME Situația din Spania Madrid. 17 Decembre Camera deputaților.— Răspunzând unei întrebări, d. Silvela declară cu desăvârșire fals svonul unei alianțe între Spania și Rusia bazată pe cestiunea golfului Ceuta. Madrid., 17 Decembre Situația parlamentară s’avea între guvern și opoziție agravat, înțelegepentru adoptarea budgetului înainte de 31 Decembre st. n. devenind aproape imposibilă. Convențiunea Samoa Berlin. 18 Decembre Reichsanzeiger publică convențiunea din Samoa semnata la Washington la 2 Decembre. ---------------------------------------------------------------------------------- MERCURI 8/20 DECEMBRE 1899 TAXA ASUPRA ZAHĂRULUI Se știe că d. ministru al finanțelor a depus pe biuroul Camerei un proect de lege prin care actuala taxă de consumațiune asupra zahărului se ridică de la 15 la 30 bani de kilogram. Urcarea aceasta nu constitue un impozit din cele menite a produce creșterea veniturilor Statului, ci o măsură de apărare înpotriva sporului la cheltuelile Statului provocat de prima de fabricațiune a zahărului înființată de guvernul liberal. Sub raportul acesta, iată ce citim în discursul d-lui Emil Costinescu pronunțat în ședința Camerei de la 26 Noembre : „Grație acelei prime imprudente pentru fabricarea zahărului, primă în contra căreia m'am ridicat la timp, s’a creat subit o industrie zaharină însemnată, și dacă anul viitor va fi bun, vom avea o producere, care se va urca la 25 milioane de kilograme, pe când consumațiunea internă este de 20 milioane; dacă punem 16 bani de kilogram, taxa de fabricațiune, vom avea trebuință de 3.200.000 lei. Să zicem numai 3 milioane, în cifră rotundă. Pe lângă aceasta mai avem tot odată și altă pagubă la vămi. Dacă se va fabrica tot zahărul în țară, nu va intra nimic din afară, și 20 de milioane de kilograme, cu 35 de bani taxă vamală, fac 7 milioane. Prin urmare 3 milioane, trebue să înscrți mai mult la cheltueli și 7 milioane să scădeți de la venitul vămilor, deci o breșă de 10 milioane în budget. Eu am admis ca lipsă de aci numai 7 milioane, cu toate că dacă facem comparație cu budgetul anului curent, trebue să admit o lipsă de 10 milioane, fiind-că în acest budget s’au prevăzut la încasări taxa vamală integrală de la zahăr și s’a înscris o sumă ridicată la cheltuelî, ca prime de fabricare“. Din cifrele acestea reiese că prin urcarea taxei de consumațiune asupra zahărului de la 15 la 30''bani de kilogram, Statul tot rxu’șî compensează toată paguba din plata primei de fabricațiune. Intr’adevăr, dacă am socoti că fabricele de zahăr din tară vor produce anul viitor numai 2^milioane de kilograme, nu 25 de milioane cum crede d. Costinescu. Statul le va plăti drept primă a 16 bani kilogramul, suma de 3.200.000 lei. In schimb Statul va încasa din aceste 20 de milioane de kilograme — care reprezintă totalul consumațiunei anuale de zahăr — suma de 6.000.000 lei drept taxă de consumațiune a 30 bani kilogramul. Dar prin faptul că aceste 30 de milioane de kilograme se vor consuma în țară, nu va mai intra prin vămi, din străinătate, o cantitate echivalentă de zahăr ; și, cum taxa vamală e de 35 bani de kilogram, Statul va pierde o încasare de 7 milioane de lei. Scăzând acum din aceste 7 milioane plusuri de 2,800.000 lei de la incasarea taxei de consumațiune, tot rămâne o diferință de 4,200.000 lei în paguba fiscului. Nu încape deci nici o îndouială că urcarea taxei de consumațiune nu constitue un impozit pentru mărirea veniturilor Statului, ci o măsură de apărare — chiar o jumătate măsură — contra pagubei fiscului din prima de fabricațiune. -------------------------------------------------— Alaltă erl, Duminecă. Aromânii carternează aici, întrunindu-se, s’au constituit în comunitate și au pus temeliile unui fel de Eforie-societate. S’au ales efori : d. dr. Zisi Papatanas, președinte ; d. Ghiui Papahagi, d. Panaioti Perdichi, d. Nașula Rizu , d. Culușu Cazana, casier și d. St. P. Perdichi, secretar. Fiecare membru fondator al Eforiei a contribuit cu 1o—216 de piaștri pentru fond și s’a mai obligat să verse în casa Eforiei de la X —10 de piaștri cotisațiune unară. Intr’un moment contribuțiunile au atins cifra de 1065 de piaștri și cotisațiunile anuale cifra de 888 piaștri. Săptămâna viitoare se trimit adrese în toate părțile. Se speră că Eforia va numera vre-o optzeci de membri și va avea un venit anual minimum de 3000 de piaștri. Iată lista membrilor și a contribuiunilor lor: Scopul acestei instituțiuni este: a) Clădirea unui edificiu model pentru instalarea școalei române ; б) îngrijirea pentru buna stare a școalei române ; c) Răspândirea instrucțiunei românești in masa poporului ; d) înființarea unei biblioteci; e) întărirea principiului de solidaritate între Aromâni ; f) Ajutorarea membrilor Eforiei, in deosebi când membrul face cheltueli extraordinare pentru răspândirea învățământului român ; g) Acordarea de mici împrumuturi membrilor, maximum cinci lire cu dobânda legală (9 la sută) ; h) înființarea cursurilor duminicale pentru adulți. Se va părea ridicul scopul instituțiunii de la aliniatul g , când se va ști însă că poporul de aici face în mici intervale mici împrumuturi cu procentul lunar 5%, 6 °/0, 7% Și câteodată 10 °/C, se va cunoaște importanța acestui scop. Prin prevederea alin. g se va putea atrage poporul în sînul instituțiunii, și prin urmare în sînul comunității române. Factorul motor al acestei instituțiuni e valorosul revisor ; înființarea ei e mai presus de orice laudă. Nu încape îndouială că și Aromânii s’au arătat foarte bine-voitori pentru realizarea acestui fapt. Aromânii Samarineni, Abalieni și Perivolieni așteaptă cu nerăbdare să sosească primăvara, când se știe familiile la munte, ca să înființeze Eforii prin comunele lor. Timpul ne va arăta ce pot face Aromânii când au în fruntea lor un valoros conducător. Felicităm pe cel în drept că au știut să răspundă la voința Pindenilor. Valea Caldă. --------------------------------------------------- Londra. 16 Decembre Se vestește din Bulawaya că la 6 Decembre totul mergea bine la Mefeking. Burii, sub comanda generalului Suilman, sunt abea în număr de 2000 de oameni, dispunând de patru tunuri de campanie și de unul de calibru mare. Pretoria. 16 Decembre Burii de lângă Mafeking au început să atace un mic fort care a suferit deja stricăciuni serioase. O știre adusă din Modderriver de niște mesageri spune că Burii au luat o mare cantitate de munițiuni, de puști și de baionete. Perderile Englezilor sunt foarte mari. Grămezi de cadavre acoperă câmpul de luptă. Burii au perdut un număr considerabil de cai. Bătălia a fost pentru Buri o victorie strălucită, care a mărit entusiazmul lor și le-a dat speranță pentru succesele cele mai mari. Londra, 17 Decembre Lordul Asquith a pronunțat era un discurs la Willingtonquai, spunând că nu trebue să se exagereze eșecurile suferite. Guvernul va face tot ce-i necesar pentru a da armatei o superioritate și o forță irezistibilă. După sfârșitul răsboiului va trebui să se ia măsuri pentru a împiedeca întoarcerea primejdiilor actuale și pentru a creia un modus vivendi permanent între cele două rase albe din sud Africei. Cairo. 17 Decembre Englitera are intenția să retragă din Egipt două mii de oameni pentru a-l trimite în Transvaal, dar aceasta ar avea inconvenientul să lase Egiptul fără garnizoană ; se crede clar că o parte din divizia a șeaptea se va duce în Egipt pentru a înlocui trupele trimise în Africa. Este de asemenea vorba să se trimeată în Transvaal un detașament indigen. Madrid, 17 Decembre O parte din garnizoana Gibraltarului va pleca la Transvaal la 24 Decembre. Londra. 17 Decembre Circulă zvonul că generalul Methuen și-a stabilit cartierul general la Modderriver, că l-a întărit puternic și că are intențiunea să facă din el baza sa pentru operațiile sale viitoare. Londra. 17 Decembre Se anunță din Modderriver cu data de 13 Decembre că răniții englezi transportați în această localitate se plâng că Burii i-au lăsat treizeci de ore fără ajutoare. Se deduce deci de aci că Burii și-au întrebuințat toate ambulanțele disponibile pentru a primi pe răniții lor. Pierderile Burilor sunt evaluate la opt sute de oameni. Circulă zvonul că Burii orangiști, sătul de a urma lupta, ar fi tras asupra Burilor transvaalieni, dar că ar fi fost liniștiți de către generalul Cronje. Cape Town, 17 Decembre După ziarul Argus, întrunirile secrete ale partizanilor Burilor continuă. Arendașii olandezi iau în diferite locuri o atitudine amenințătoare. Londra, 17 Decembre Se anunță din Kimberley că indigenii vestesc că toți Burii din Bechuanaland s-au răsculat. Pretoria, 17 Decembre Starea sănătăței generalului Joubert, care se află la Volksrust, s’a ameliorat. Londra, 17 Decembre Știrea zicând că consiliul de miniștri a fost convocat în grabă orî după amiazi nu este tocmai exactă. Întrunirea miniștrilor, care a avut loc ori, n’a fost decât una din acele adunări — care nu sunt rare acum— ale membrilor cabinetului aparținând comitetului de apărare a țărei. Câțiva miniștri au lipsit din cauză că nu sunt membri ai acestui comitet. Londra, 17 Decembre După o depeșă oficială, perderile generalului Buller sunt de 820 de oameni omorîți, printre cari șase ofițeri; 667 de răniți, printre care 42 ofițeri, și 348 dispăruți, printre care trei ofițeri. Cincisprezece ofițeri au fost făcuți prizonieri. Londra. 17 Decembre Se anunță din Sterkstrom, cu data de 15 Decembre, că in urma infrângerei de la Stormberg toată țara de sus din această regiune se află în stare de rebeliune. Indigenii din împrejurimi și din țara Basutoșilor sunt neliniștiți și pierd încrederea în forțele engleze. Londra, 18 Decembre Ministrul de răsboiü anunță că mareșalul lord Roberts a fost numit șef-comandant al forțelor engleze în Africa de Sud și lordul Kitchener șef al statului-major. Generalul Galacze a trimis trupe și alimente de la Tutterskraal la Sterkstrom. Generalul French și-a transferat cartierul general la Bundes, Londra, 18 Decembre După propunerea autorităților militare, guvernul a aprobat măsurile următoare : Toate fracțiunile rezervei care nu au fost încă convocate vor fi chemate sub drapel: Divizia a 7-a va pleca fără întârziere în Africa de Sud, împreună cu întăriri de artilerie . Comandantul-șef al trupelor din sudul Africei e autorizat a continua să înroleze corpuri locale de infanterie montată. Se vor lua măsuri pentru a întrebuința Cotisație Contribuție lunară Preotul Constantinescu 20 piaștri 8 piaștri Pr. loan Tafechi 20 „ 3 „ Dr. Zisi Papatanas 216 „ 10 „ D. Ghiți Papahagi 20 „ 2 „ „ Gima Marcu 20 „ 2 „ „ George Ciapara 20 „ 2 „ „ Eftimiu Varduli 10 „ 2 „ „ Ioan Yurduni 80 „ 4 „ „ Nuli Patajo 10 „ 1 „ „ Culușu Cazana 80 „ 5 „ „ Sterili Caragiani 60 „ 5 „ Panaioti Perdichi 108 „ 4 „ „ Sterili Perdichi 60 „ 5 „ „ Ziși Papacosta 20 „ 2 „ „ Nuși Tulliu v 162 „ 8 „ „ Nașula Rizu 20 „ 3 „ „ Mihali Paparizu 10 „ 2 „ „ Iani Nușu 5 „ 1 „ „ Costache Diamandi 54 „ 5 „ „ 30 „ 3 „ „ Demetru Farechi '40 „ 2 „ SCRISOARE DIM MACEDONIA Grebenei, 25 Noembre 1899 O nouă eră se inaugurează pentru Aromânii din Pind , privim viitorul cu Încredere , isbânda e a noastră. Vechia direcțiune a școalelor din Macedonia a pus atâta vrajbă și descurajare printre Aromâni, în cât și cei mai optimiști s-au desperat de cauza armână. A fost destul însă ca guvernul conservator să se intereseze mai de aproape de Aromâni, să facă niște reforme salutare în chestia școalelor din Macedonia, cum e de pildă școala comercială din Salonic, reformele de la liceul din Bitolia și de la cele două gimnasii: din Ianina și din Berat ; a fost destul ca un revișor capabil să se trimită în Epir, și entusiasmul și patriotismul amorțit al Pindehilor să se încălzească, să se înflăcăreze. D. revisor Nuși Tulliu, fire energică, are frumosul dar ca să fie iubit și stimat de toată lumea; numirea lui ca revisor în Epir a umplut de bucurie inimile tuturor Aromânilor și le-a redeșteptat speranțele. Când a sosit aci, toată lumea aromânească a alergat la casa d-lui dr. Zisi Papatanas, ca să-’i ureze «bun sosit» . Aromânii de prin comune s’au grăbit să-’i ureze «bun sosit» prin scrisori. Destrăbălarea de prin școale, destrăbălarea și vrajba de prin comunitățile aromânești, au început deja să dispară. Să lăsăm să vorbească faptele. DESEORI, DIN AFRICA DE SUD — Prin fir telegrafic — Londra, 16 Decembre Se vestește din Modderriver lui Times, cu data de 15 Decembre, că generalul Methuen a deschis dimineața un foc de artilerie la care Burii n’au răspuns decât atunci când Englezii s’au retras. Burii continuă a fortifica pozițiunea lor care domină calea ferată. Londra, 16 Decembre După ziare, perderile totale ale Englezilor în bătălia de la Magersfontein se evaluează la 963 de morți, răniți sau prizonieri. Londra. 16 Decembre Un consiliu de cabinet convocat în grabă a avut loc după amiazi. D. Chamberlain n’a asistat la consiliu, căci plecase la Dublin. Londra. 16 Decembre Se vestește din Lorenzo-Marqués Agenției Reuter că o depeșă sosită aci din lagărul Burilor, lângă Colenso, cu data de 15 Decembre, spune că pentru acea zi se aștepta o eșire din Ladysmith.