Timpul, ianuarie 1900 (nr. 2-22)

1900-01-15 / nr. 10

No. 10 Art. 18. Portăreii vor depune, la intra­rea în funcție, jurământul cerut pentru membrii ordinului judecătoresc, după ace­leași reguli formulate de legea de organi­zare judecătorească și de regulamentul pentru serviciul interior al tribunalelor. Secretarii și funcționarii cancelariei cor­purilor de portărel vor depune jurământul legiuit în camera de consiliu a tribunalu­lui înaintea prezidentului. CAP. IV îndatoririle portăreilor, privigherea și exercițiul acțiunei disciplinare. — Congedia Art. 19. Portăreii sunt puși sub supra­vegherea și controlul direct al prezidentu­lui tribunalului. Art. 20. Prezidentul tribunalului, sub pe­deapsa disciplinară prevăzută de aliniatul I al art. 142 din legea de organizare jude­cătorească, în caz de a nu se conforma acestei dispoziții, va inspecta la fie-care două luni cel puțin lucrările și comptabi­­litatea corpului, și va încheia proces-verbal amănunțit de starea în care a găsit aceste lucrări, precum și de exacta și la timp îndeplinire a îndatoririlor impuse portărei­lor. Procesul-verbal se va păstra la dosarul corpului de portărel. Din patru în patru luni prezidentul tri­bunalului va trimite ministerului un raport asupra chipului cum portăreii î și exercită funcțiunile, cum percep taxele și aplică regulamentul, asupra veniturilor și chel­­tuelilor corpului, precum și asupra rapor­turilor portăreilor cu publicul, arătând în același timp neregularitățile descoperite și măsurile de luat. Art. 21. Dispozițiile de la titlurile I, II, III și IV din partea III a legei de orga­­nizare judecătorească din 1890 se aplică și portăreilor. Art. 22. In orașele unde sunt reședințe de Curți de apel și la înalta Curte de ca­sație și justiție, presidentul tribunalului va delega pe portăreii cari vor trebui să func­ționeze pe lângă acele Curți. El va comunica îndată această delega­ție atât ministerului, cât și Curței respec­tive. Art. 23. Portăreii delegați pe lângă înalta Curte de casație și Curțile de apel sunt supuși controlului primilor­ președinți și pre­ședinți de secție ai acelor Curți. Art. 24. Sunt supuși pedepselor prevă­zute de art. 141 din Codul penal portăreți cari vor percepe taxe mai mari sau nepre­văzute de legile și regulamentele care le fixează. Art. 25. Prezidentul tribunalului, pe lângă dreptul de priveghere asupra portăreilor, are dreptul de disciplină asupra funcționa­rilor corpului. In puterea dreptului de dis­ciplină, el poate pronunța în contra lor ori­care din pedepsele disciplinare prevă­zute de legea de organizare judecătorească. Art. 26. Corpul portăreilor nu are va­canță. Cererile de concediu ale capului de por­tărel și portăreilor se acordă de preziden­tul tribunalului dacă nu trec peste 10 zile în cursul anului. Ele vor fi comunicate imediat ministerului justiției. Peste acest termen, congediile nu pot fi acordate de­cât de ministrul justiției. Funcționarii corpului cer congediu de la capul portăreilor. CAP.­­ Acest regulament se va putea schimba, în marginele presentei legi, ori de câte ori va fi trebuință. Art. 34. La punerea în aplicare a aces­tei legi pentru constituirea corpului de portărel, potrivit dispozițiilor legei, capii de portărel și portărel vor putea fi nu­miți dintre cei aflați în funcție la promul­garea legel, fără alte condiții. De la această dată nici o nouă numire nu se va mai putea face de­cât în condi­țiile prevăzute de această lege. Art. 35. Legea din 9 iulie 1865, art. 51 din legea de organisare judecătorească de la 1890, precum și toate legile și regula­­mentele relative la portărel, astă­zi în vi­goare, sunt și rămân desființate. Art. 36. Această lege se va pune în a­­plicare după o lună de zile de la promul­gare. Ministrul justiției, C. G. Dissescu. Casa comunală a corpului.— Dividen­dele cuvenite portăreilor și leafa impiegaților corpului Art. 27. Portăreii nu sunt plătiți din casa Statului. Ei vor primi de la părți, pentru actele de procedură și de executare ce fac, o taxă hotărîtă, care se va fixa printr-un regula­ment special de administrație publică. Taxele și cheltuelile cuvenite portăreilor sunt privilegiate. Art. 28. Fie­care corp de portărel va a­­vea o casă comună, în care se vor vărsa toate sumele incasate de fie­ care portărel pentru plata actelor sale. Casa se va afla sub îngrijirea și răspun­derea capului de portărel și a aceluia ce va fi însărcinat cu dânsa. Art. 29. Se vor plăti din casa comună toate cheltuelile de care corpul de portărel va avea nevoe. Art. 30. Secretarii și cei­l’alți impiegați ai corpului sunt plătiți de către portărel din casa corpului. Tratamentul lor, precum și cheltuelile corpului, se vor fixa prin regulament. I Art. 31. In primele zile ale fie­ cărei luni se va forma pentru luna expirată un stat, care va cuprinde personalul corpului cu plata fie­căruia, veniturile corpului pe ca­tegorii și cheltuelile în detaliu. Acest stat, întocmit de capul portăreilor și certificat de dânsul, se va­­ supune pre­zidentului tribunalului spre verificare. Numai după aprobarea presidentului tri­bunalului, și după ce se vor scădea plata personalului și celelalte cheltueli ale cor­pului, sumele rămase se vor împărți de­o potrivă între portărel. Un exemplar de acest stat, vizat de pre­sident se va trimite în fie-care lună mi­nisterului, îndată ce el a obținut apro­barea. Art. 32. Amenzile la care portăreii și funcționarii corpului vor fi supuși, fie în urma unei pedepse disciplinare, fie din ori­ce altă causă, se vor vărsa în casa Sta­tului. In statele lunare de venituri și cheltu­eli se vor arăta anume aceste amenzi, iar recepțiele de vărsarea lor în tesaurul pu­­blic se vor înainta ministerului de către presidentul tribunalului o dată cu statul unar. Fie-care recepțsă va cuprinde numele persoanei amendate. Disposiții transitorii Art. 33. Un regulament de administrație publică, având putere de lege, va prevede taxele pentru toate actele de procedură și de executare, atât înaintea tribunalelor cât și înaintea judecătoriilor de ocoale, precum și modul perceperei lor ; va determina atri­buțiile portăreilor, garanția ce el au a de­pune și ținerea comptabilităței corpului, și va lămuri toate cestiunile pentru aplica­rea legei. ȘTIRILE ZILEI Consiliul județului Constanta este convocat in sesiune extraordinară pen­tru ziua de 4 Februarie 1900,­­spre a se ocupa cu următoarele cestiuni : 1) Să avizeze la luarea cu împrumut, pe timp de 2 ani, a sumei de 300.000 lei, ce județul are depusă la Casa de depune­ri și consemnațiuni, pentru facerea palatului administrativ și arestului preventiv, spre a servi la cumpărarea de sămânță pentru locuitori; 2) Să aprobe decisiunile luate de pre­fectură în intervalul sesiunilor ; 3) Să avizeze la modificările ce ar fi ne­cesare a se aduce circumscripțiunilor co­munelor rurale. * * * Județul Teleorman a fost autorizat de a cumpăra porumb de la d. Ghe­­rasim Mih­aresi, până la concurența sumei de 100 000 lei, cu prețul de lei 7. bani 71 și jumătate hectolitrul, spre a ajuta locuitorii din județ, aflați în lipsă de hrană. Județul Govurlui­ a fost autorizat a cumpăra de la Creditul belgo-ro­­mân din Brăila cantitatea de 15.000 hectolitri porumb, pe prețul de 7 lei, 48 bani hectolitrul, spre a veni în ajutorul locuitorilor din județ, aflați în lipsă de hrană. * ## D. maior Căliman Dumitru, din re­gimentul 3 artilerie, a fost numit în funcțiunea de ajutor al inspectorului general și inspector al circumscripției II București a gendarmeriei rurale, în locul vacant. D. căpitan Tărtășescu Constantin, comandantul companiei de gendarmi rurali din județul Olt, a fost desăr­cinat de acea funcțiune pe ziua de 16 ianuarie 1900, când urmează a fi rechemat în activitate de serviciu în aplicate. * * * D. Petre Șerbănescu, actual sub­prefect al plășei Znagov, județul Il­fov, a fost transferat, în interes de serviciu, în aceeași calitate la plasa Constanța, județul Constanța, în lo­cul vacant. D. I. Gorgăneanu, căpitan in retra­gere, fost polițam de comună urbană reședință de județ, a fost numit In funcțiunea de sub-prefect la plasa Znagov, județul Ilfov, în locul d-lui Petre Șerbănescu, transferat. D. Const. Ghiorghiu, actual sub­prefect al plășei Zăbrăuți, și d. Mi­hail Chirița, actual sub-prefect al plășei Gârlele-Biliești, județul Putna, au fost transferați, în interese de ser­viciu și cu consimțimăotul reciproc, unul în locul altuia. * * * D. Vasile I. Grețu a fost destituit din funcțiunea de cap al poliției ur­bei Neamțu, județul Neamțu. D. Spirdon Athanasiu a fost numit în funcțiunea de ca­p al poliției urbei Neamțu, județul Neamțu, în locul d-lui Vasile I. Crețu, destituit. * * Au fost transferați și numiți în ad­ministrația județului Iași. D. Gh. Eraclide, actual ajutor de sub-prefect al plășei Stavnic, în aceeași calitate la plasa Cârligătura-Bahlui, in locul vacant. D. Constantin Botezatu, absolvent de liceu, in funcțiunea de ajutor de sub-prefect la plasa Stavnic, în locul d-lui Gh. Eraclide, transferat. * * « ULTIM CUM­INT La tribunalul corecțional. — Am lovit în mod brutal pe d-rul X. Poți să mî spui care e motivul? — Cu plăcere, d-le președinte, e me­dicul meu... și invoc cașul de legitimă apărare. Moș­ Neagu. CHESTIUNI HORTICOLE Utilizarea fructelor in streinatate și expozițiile agricole din Viena și Frankfurt p. M. I Asupra acestor chestiuni d. D. G. Ionescu, inspector viticol, a adresat ministerului de agricultură un raport, publicat in buletinul acelui minister, și din care extragem următoarele părți mai importante : Pomologia in timpurile din urmă și TTMPU­L mai cu seamă in țările industriale a luat un avânt considerabil. Peste tot se observă că consumul fructelor crește foarte mult. Așa în Englitera s’a im­portat în 1839 18.000.000 kgr. de mere și în 1889 cantitatea importată s’a ur­cat la 95.000.000 kgr. Pomicultura are un drum deschis în viitor și ar putea face fie­cărei țări un izvor de avuție. Totuși în vânzarea fruc­telor întâmpină și la noi, ca și în alte țâri, o mulțime de obstacole , fie­ că o­­rașele mari sunt prea depărtate de te­renul producător și deci transportarea anevoioasă, fie­ că câte­odată vând pe un preț de nimic sau parte din ele sunt părăsite, după cum se întâmplă în unii ani cu strugurii din județul P­ăltiu. Dacă s’ar creia o industrie mai mare de fructe, dacă s’ar căuta mijloace pen­tru conservarea lor și dacă s’ar înființa fabrici în care fructele să fie prelucrate, neglijența în cultura și îngrijirea po­milor ar dispare și pomicultura ar pu­tea să se desvolte și să ajungă la o stare înfloritoare. Cidrul e considerat de mulți ca o bău­tură franceză de lux, cu toate că în multe țări a ajuns o băutură de toate zilele, indispensabilă. Industria cidrului a luat un avânt foarte însemnat și după spusa d-lui R. Ghoethe, directorul școa­­lei de pomologie și viticultură din Gei­­senhein la Rhin, fabricile din Frank­furt produc anual cidru în valoare 15—20 milioane franci. Merele dulci și fructele răscoapte, căzute în putreziciune nu sunt potrivite la fabricarea cidrului, pe când cele a­­crișoare și sălbatece, din cauză că con­țin tanini și acizi, sunt foarte căutate. Culoarea și gustul cidrului se deter­mină de materiile întrebuințate la fa­­bricațiunea lui. In Germania de Sud d. ex. cidrul e spumos din cauza fer­mentației unui neam de pere pe care nemții îl numesc Brathline, care nu e alt­ceva decât para pădureață Pyrus communis și care crește în abundență în pădurile noastre. Cu cât cidrul este pregătit din mai multe feluri de fructe cu atât e mai durabil și are gust mai bun. Iată cum se pregătește băutura a­­ceasta: merele mai întâi­ spălate se îmbucătățesc și apoi se presează într’un teasc. Să se bage de seamă ca mustul stors să nu se atingă de părțile de fier ale teascului, fiind­că în cazul acesta se înegrește și’și pierde valoarea. Sunt o mulțime de mașini cu ajutorul cărora se face presarea , cea mai bună visă, pe care o recomandă și Școala din Gei­senheim și cea de la Reutlingen, o mo­­rișca construită după sistemul Acade­miei de agricultură din Hohenheim. Cu creșterea industriei cidrului s-au înmulțit și perfecționat și mașinele pen­tru prepararea lui. Așa d. ex. firma Kle­­emann din Ober-Türkheim Württem­berg posedă instalațiuni în care se pot prelucra în 12 ore 120.000 kgf.de mere. In orașul Canstatt și Würtemberg se găsesc istalațiuni, care cidrifică merele particularilor în schimbul tescovinei sau al unei sume oare­care. In Germania de sud unii amestecă merele măcinate cu apă, ceea­ ce face ca produsul să nu țină mai mult de­cât un an, iar alții le amestecă cu stafide sau cu struguri necopți. Așa în 1895 în Württemberg s-au întrebuințat 3.180.000 kgr. de stafide la fabricarea cidrului. Celebrii pomologi germani au mari speranțe în tânăra industrie a cidrului fiind­că s’a constatat în urma experiențe­lor făcute, că din 160 kgf. de mere se poate obține un hectolitru de cidru, când aparatele de preparare sunt bine con­struite. Tescovina rămasă se întrebuințează la facerea rachiului și a geleei și la îngrășarea animalelor. Această tesco­vină conține 1,37 la sută albumină și 8,18 la sută hidrat de carbon și deci e mai bună hrană pentru vite de­cât sfecla de nutreț și se plătește până la 2 fr. suta de kgr. O fabrică din Sachsen­hausen, care întrebuințează anual 4 mi­lioane kgr, mere de cidru, vinele tesco­vina rămasă (240 vagoane) pentru suma de 48 000 fr. S’a făcut socoteala că pen­tru o mie kgr. mere în stare proaspătă se pot obține 100 fr., pe când alt cum s’ar plăti 160 de franci, pentru 5 hl. cidru, plus 15 fr. pentru galeriă (peltea), deci un venit brut de 175 fr, ceea­ ce ar ridica valoarea brută a 700 kgf. de mere proaspete cu 75 fr. Aceste socoteli sunt făcute cu privire la instalațiile unde cidrul se fabrică di­rect din mustul de mere fără să fie a­­mestecat cu apă, cum se face în Württemberg. In cazul acesta, natural că ar costa mai puțin, dar și cheltue­lile cu prepararea lui ar fi mai mici. In Ungaria s’a încercat introducerea cidrului și a reușit. In Bistrița, Sașii au o fabrică de cidru, care produce anual 15.000 hl. și hectolitrul se vinde cu 15 florini. In Trezzin, Slovacii vând hl. cu 9 fl. de la fabrica ce o au acolo. Lucrătorii agricoli români și slovaci de la aceste fabrice s’au învoit să li se re­țină zilnic din leafă 10—15 cr. numai să li se dea cidru la masă. In țară la noi merele sălcii, roșioare, turture, precum și merele și perele săl­batice nu pot costa mai mult de­cât 4 fr. suta de kgr. inclusiv transportul. Socotind cheltuelile pentru prepararea lor la 3 fr. de hectolitru, s-ar putea vinde un hectolitru cu 11 fr., se înțe­lege în cazul când industria are pro­porții mari. Va să zică ar fi foarte bine să se introducă băutura asta și la noi, fiind higienică și eftină tot odată. Ar fi bine ca­merele, înainte de a fi trimise la fabrică, să fie uscate în cup­toare de fier ori de cărămidă, după cum se face în Germania de o vreme încoace și în cazul acesta ar costa cu mult mai mult, de­cât în stare proaspătă. Vin de fructe. In Germania, Elveția și Austria se fac mari cantități de vi­nuri și din alte fructe ca coacăză, smeu­­ră, cireșe, vișine și din boabele de a­­fine. Vinurile de aceste fructe și mai ales cel de afine au toate condițiunile de a fi întrebuințate în medicină și pot concura cu cele mai superioare vinuri de struguri de vită. In multe părți la fabricarea acestor vinuri, mustul se amestecă cu zahăr ca să i­ se îndulcească gustul natural prea acid. Din cauza îngrijirei și a cheltuelilor ce se fac la fabricație aceste vinuri sunt cam scumpe, dar celebra școală de la Geisenheim, care a înlesnit fabricația și consumarea cidrului se o­­cupă de mulți ani ca să găsească mij­loacele pentru ostenirea și populariza­­rea acestei băuturi. Ca să ne facem idee despre prețul acestor vinuri, să amintim că firma Fromann din Frankfurt vinde litrul de vin roșu de afine cu 1 fr.­en gros, și 1,25 fr. în detaliu ; firma Po­­etko în Gruben (Hanovra) cu 1,25 fr. iar Daniel Repp în Hamburg vinde hec­tolitrul de vin de,afine și prunișoare cu 50 fr., va să zică cu un preț cu mult mai mic. Din mere și din cele­l­alte fructe se fabrică și vinul spumos care a început să fie mult consumat, despre Champa­­nie. O sticlă din acest vin se vinde în medie cu 2 fr. Vinul acesta să fie lim­pede și bine fermentat și fructele din care se face să nu fie prea aromatice cum e de ex. smeura și fragile. In unele fabrici se practică împreunarea cu accid carbonic, întocmai cum se face cu fabricarea cidrului în Würtem­berg unde merele se amestecă cu apă. Galeria. Din mere și mai ales din cele dulci și în genere din fructe întregi ori din rămășițe se face gelatină, nu­mită în provinciile rhenane Apfelkraut. Fructele după ce sunt curățite și tăiate se fierb cu coaje cu tot până când de­vin aproape licide. Acest licid se păs­trează în chiupuri de lut sau de sticlă. Odată ce producția aceasta a luat pro­porții mari si au înființat fabrici care transformă merele în galeriă în schim­bul tescovinei plus o sumă oare­care de bani. Gelatina se mai face și din pere și prune amestecate cu sfecle de zahăr, ceea­ ce micșorează cheltuelile de producție. S’au înființat o mulțime de fabrici pe valea Rhinului și în alte părți ale Germaniei, dintre care unele prelucrează zilnic 50.000 kgr. de fructe. Cea mai scumpă e gelatina de mere (82 — 100 fr. suta de kgr.) și cea mai­eftină e cea de prune (70 fr. suta de kilograme). Paste și siropuri. Pastele se prepară din mere, pere, zarzăre și alte fructe ; din o sută kgr. de fructe se prepară cam 25 kgr. de pastă și un kgr. se vinde în medie cu fr. 25. Pastele s-au început să se fabrice mai intern în Fran­cia și în special în Normandia și Au­vergne. Pornologistul Ch. Bak­et spune, că există fabrici care au nevoe de zeci de milioane kilograme de fructe proas­pete. Vedem clar, că industria pastelor e foarte lățită și dacă prețul lor e cam mare, cauza e cantitatea de zahăr (5 kgr. la o sută kgr. de fructe), care se întrebuințează la prepararea lor. Prepa­rarea pastelor e simplă : fructele sunt îmbucătățite cu coaje cu tot, fiind­că tocmai coaja le dă un gust bun, sunt fierte timp îndelungat, apoi strecurate printr-o sită. Când fiertura asta Începe să se întărească, e întinsă pe un fel de hârtie, (hârtie de Leonin) și uscată în­­tr-un cuptor. E de observat că pastele de mere dulci se pregătesc fără zahăr. Siropurile se pregătesc tot din fructe și mai cu seamă din cireșe și vișine. Acestea în Germania sunt foarte scumpe, pe când la noi se vând pe un preț de nimica. Cireșile și vișinele, după ce sunt sfărâmate cu sâmburi cu tot, sunt a­­mestecate cu zahăr, alcool, sau acid salicic, pentru ca siropul să fie mai du­rabil. Lucrarea cu fructe atât la prepa­rarea pastelor cât și a siropurilor era foarte grea din cauza aparatelor defec­tuoase. Astă­zi însă bacteorologistul Koch a inventat un fel de sticle, care permit o durabilitate mai mare fructe­lor întrebuințate la prepararea pastelor și a siropurilor. Magiun. Prepararea magiunului din prune se face mai mult in Thuringia- Bohemia și în Serbia. Mijloacele de preparare ale magiunului nu sunt încă perfecționate, totuși Serbia și Ger­mania fac un negoț însemnat cu trans­formarea prunelor în magiun. Mai mulți specialiști afirmă că se poate face din 100 kgr. de prune verzi, 30—30 kgr. de magiun. Aparate. Atât la prepararea cidrului, cât și a celorlalte produse se între­buințează diferite aparate, în Ungaria din fabricele Meyfahrt , Co. din Viena și Simon din Cherbourg. In părțile rhenane se întrebuințează aparate mai cu seamă din fabrica W. Waas din Geisenheim. In prepararea cidrului e cunoscută fabrica Kleeman­n Sohn din Obertürk­heim. Afară de aparatele de presă­ ­­noo există și o mulțime de mașini pentru tăerea și curățirea fructelor. Cea mai însemnată e a lui Emil Herzog introdusă în cele mai multe fabrici și întrebuin­țată la prepararea pastelor și a magiu­nului Mașinele din Herzog sunt re­comandate de către școala de pomo­logie din Buda­ Pesta. Merită oare­care atențiune și mașinele firmei Almenroch din Erbach. --------------------------------------------------INFORMAȚIUNI A. S. R. Prințul Ferdinand va sta câte­va zile în Capitală și apoi va pleca cu Principele Carol la Nizza, unde va petrece cu A. S. R. Principesa Maria vre-o două luni în Castelul Ducelui de Coburg. Era după amiazi M. S. Regele a primit delegațiunea județului Tulcea, în frunte cu d. I. Nenițescu, prefectul județului, și cu d. St. Borș, președintele consiliului județian. Mâine. Sâmbătă 15 ianuarie, are loc la Piatra-Neamțu alegerea pentru un loc vacant de deputat la colegiul I. Candidatul partidului conservator este d. P. Rosetti-Bălănescu. Tot mâine are loc la Roman alegerea pentru un loc de senator la colegiul I, vacant prin moartea regretatului Ioan Stroiescu. Candidatul partidului conservator este d. D. Balaiș. Astă­zi, la orele 2 după amiazi, d. Luca Elefterescu, secretarul ministe­rului de interne, a fost­ primit in au­diență de M. S. Regele. Sesiunea ordinară a consiliilor co­munale începe după 15 ianuarie în toată țara. Sesiunea durează trei săp­tămâni. Consiliul comunal al Capitalei se va Întruni în primele zile ale săptămânei viitoare. Astă­zi, la orele 2 p. m., s-a făcut în­mormântarea lui Theodor Aslan, fostul director de scenă al Operei române. Cortegiul a fost urmat de artiștii Operei și ai Teatrului Național și de numeroși amici. Ni se scrie din Turnu Măgurele că ghiața de pe Dunăre s’a rupt și că apele marelui fluviu au început să se scurgă. Acum e și mai mare pericolul pentru inundarea Giurgiului și a Olteniței pentru­ că ghiața in josul Dunărei nu s’a spart și apa curge pe de-asupra gheței. S’au luat toate măsurile necesare pentru apărarea acestor orașe. S’a conferit medalia Bene-Merenti clasa I d-lui Henri Leusine, pentru scrieri literare și d-lui Joseph Boyet pentru lucrări artistice. D. Stefan Orza, sub-prefect al plășei Târgu-Simila, din județul Tutova, a fost numit șef al poliției orașului Beriad. O dramă mișcătoare Iu ajunul Crăciunului muncitorul Veli­­mir Marincovici de naționalitate sârb și încă alți trei tovarăși ai lui, tot șerbi fură tocmiți de către comerciantul Nica Ma­­rincu din orășelul Calafat ca să tae lemne în pădurea Ostrovului Caludi, situat în mijlocul Dunării la o depărtare de 18 ki­lometri de Calafat, își făcu provisiunile pentru timpul când aveau să petreacă cu munca pe zisul ostrov și plecară. Munciră bieții oameni cu hărnicie chiar în zilele Crăciunului. Intervenind apoi desghețul și crescând apele Dunării, au spart ghiața ce acoperea fluviul și sloiurile ce începură să curgă cu vîrtoșie le răpi luntrea cu care cei pa­tru tovarăși de muncă trecuseră pe Ostrov. Bieții oameni ne mai având cu ce să treacă pe malul Dunării, au rămas izolați pe tim­pul sărbătorilor pe Ostrov, răbdând de foame până în ziua Bobotezei, când apele Dunării venind din ce în ce mai mari în­cepură să acopere ostrovul. Atunci Velim­ir Marincevici, văzându-se în pericol de a muri, împreună cu tova­rășii sei ori de foame, ori prin înec îm­pinse un buștean mare în Dunăre, luă o pârghie lată în mână și se puse călare pe buștean. Așa ajunse pe malul românesc de unde făcu, așa cum eșise din apă drumul pe jos până ce ajunse la Calafat. Velimir istorisi atunci compatriotului său calafatean Nicu Marincu, aventura ce a­­vuse­ întrebat despre ce î­l’alți tovarăși al lui Velimir declară că au rămas pe ostrov și de­oare­ce nu avuseră curagiul să se încredințeze ca densul valurilor furioase ale Dunărei, probabil că apa inundând ostro­vul se vor fi înecat. Atunci Marincu porni însoțit de câți­va oameni cu barca spre ostrovul Caludi ca să ducă ajutoare și scă­pare celor trei muncitori rămași pe ostrov. Dar când ajunseră acolo găsiră ostrovul deja acoperit peste tot cu apă, iar despre cei trei nenorociți nu putură descoperi nici o urmă. Fără îndoială nenorociții căzură deja pradă valurilor. Rugăm cu insistență pe abonații noștri, cari sunt în întârziere cu plata abonamentului, de a se grăbi cu achitarea sumelor ce datoresc căci altmintrelea, vom fi nevoiți a le suspenda imediat trimeterea zia­rului.

Next