Timpul, noiembrie 1900 (nr. 242-265)

1900-11-26 / nr. 262

No. 262 țeri din al 18-lea regiment de dragoni, în garnizoană la Melun. Ministrul a spus că acești ofițeri refuzaseră să fie în relațiune cu unul din camarazii lor, care se căsăto­rise cu o femee divorțată. Ministrul crede că acei ofițeri n’aveau dreptul să se pue în stare de rebeliune în contra Codului civil; atitudinea lor a produs incidente și dueluri la care era nevoe să se pue capăt. (Vil­aplause). Camera a adoptat, cu 301 glasuri contra 224, un ordin de zi aprobând declarațiu­­nile și actele energice ale guvernului. Paris, 7 Decembre Senatul a discutat proectul pentru spo­rirea flotei. D. Combes a depus un amendament prin care cerea să se construiască 20 de încru­­cișători. De .D. Lanesson a răspuns că numărul de vase de soiul acesta, prevăzut de proect este îndestulător. D. Combes ,și-a retras amendamentul. Generalul Mercier a zis că nu-­și dă seamă de emoțiunea produsă de ultimul său discurs- Nu dorește răsboiul, dar crede că este o datorie de a se pregăti de răs­­boiu. N’a voit să fie agresiv față de Anglia. Proectul pentru sporirea flotei a fost a­­doptat cu unanimitate. --------------------------------------------------— RESUOIUL­UI AFRICA DE SUD O telegramă din Durban, cu data de 3 Decembrie, spune că lordul Ro­berts, înainte de plecare, a adresat un ordin de zi armatei, care spune că de­oare­ce lordul Kitchener a con­simțit să ia comandamentul, prezența sa nu mai e necesară în sudul Afri­­cei și că datoria îl cheamă în altă direcție. Sarcina pe care a îndeplinit o armata din sudul Africei,—a adăugat mareșalul,— este, cred, unica în analele răsboiului, căci ea s’a urmărit un an întreg, și chiar mai bine de un an, fără o zi de repaos, fără cartiere de iarnă, ca în alte campanii: luni de zile, prin căldură, frig și ploaie, voi, camarazii mei, ați umblat și ați combătut fără repaos, și ați bivuacat fără adăpost contra elementelor. Adesea a trebuit să înaintați cu unifor­mele sdrențuite, și fără tălpi la cisme. V’ațî făcut drum prin imensele jungle și prin munți stâncoși, peste cari ați tras voi singuri tunuri grele și vagoane. Ați stră­bătut cu o iuțeală de necrezut distanțe enorme și adesea prevăzuți numai cu o cantitate mică de merinde. In scurt, ați lucrat inspirați de cel mai curat patriotism, și prin bunătatea și uma­nitatea voastră către inamici, prin toleran­ța și buna voastră purtare în orașele ocu­pate, v’ați purtat ast­fel, în­cât armata Marei Britanii este tot așa de respectată cât va fi și temută de acum înainte în su­dul Africei. Este oare surprinzător că în asemenea condițiuni să resimt o imensă mândrie pen­tru armata pe care am condamnat-o, sau să mă consider ca pe niște bravi și devo­tați ai mei camarazi? Am­ învățat mult în timpul răsboiului, iar experiența ce am căpătat-o îmi va fi de mare ajutor în îndeplinirea sarcinei ce mă așteaptă, și care constă în a face din armata Regatului­ Unit o armată cât se poate mai perfectă. O depeșe din Standerton spune că Sâmbăta trecută, între Vlaifontein și Botha Kraal, coloana Colville s’a întâlnit cu un comando de 300 de Buri. Aceștia s’au retras în două coloane, una îndreptându-se spre nord și alta s­pre sud. Un Bur a fost făcut prizo­­nier. In aceeași zi o trupă de Buri a luat 35 capete de vite ce se aflau într’o fermă situată la trei mile spre răsarit. Un mic detașament englez care fu tri­mis contra lor, i-a găsit în posesia unei coline, în număr de 150. Englezii încer­cară să-i înconjoare însă fără succes, fiind­că Burii aveau și un tun. După două ore de luptă Burii s-au retras. Englezi au avut două răniți. O depeșă din Cap spune că cei 11 inși arestați ca complici în complotul contra lordului Roberts vor fi numai deportați. Dovezile sunt insuficiente ca să justifice un proces. Cei mai mulți sunt Italieni. Ziarul Argus din Cap anunță că s’a confiscat o mare cantitate de arme în proprietatea unui colon bogat, cu­noscut pentru simpatiile sale către Buri. # * * A­genția Română ne comunică știrea următoare : Alivanlworth, 7 Decembre Gneralul Dewet ’și a stabilit lagărul la est de Altvansworth, în apropierea orașului, a cărui situațiune devine grea din pricina atacurilor neîntrerupte. Comandantul ora­șului a luat toate măsurile de apărare. Burii au dat drumul prisonierilor englezi, afară de ofițeri. ȘTIRILE ZILEI In Monitorul Oficial de azi a apă­rut decretul prin care d. Gr. Alexan­­drescu, licențiat în drept de la facul­tatea din Iași, actual președinte la tribunalul Putna, este lăsat în dispo­nibilitate pe timp nelimitat. D. Emanoil M. Stroici, doctor în drept de la facultatea din Lipsca, ac­tual judecător de instrucție la tribu­nalul Roman, a fost înaintat preșe­dinte la tribunalul Putna, în locul vacant. * * # Au fost numiți : D. Emil G. Lepădatu, licențiat în drept de la facultatea din Paris, ac­tual judecător la ocolul I Iași, judecă­tor de instrucție la tribunalul Roman, în locul d-lui Emanoil M. Stroici, î­­naintat. D. Dimitrie Emandi, licențiat în drept de la facultatea din Iași, actual procuror de secție la tribunalul Iași, judecător la ocolul I Iași, în locul d-lui Emil C. Lepădatu, trecut în alt post. Prin decret regal s-a acordat tînă­­rului Gheorghiu Ioan un concediu de trei ani în Franța, pentru a urma cursurile școalei de mecanici navali din Toulon. Pe tot timpul șederei sale la Tou­lon va avea dreptul la o subvenție lunară de 200 lei, din care se va re­ține cheltuelile făcute la școală, pre­cum și la o indemnisație de drum, de lei 300 pentru ducere și tot atât pentru întoarcere, iar după termina­rea cu succes a acestei școli, el va fi înaintat la gradul corespunzător tit­lului obținut în marina franceză. Concediul acestui tîner se va con­sidera de la 1 Decembre 1900. Un angajament din partea candida­tului prin care se angajează ca, după terminarea studiilor, să servească în activitate în marina militară până la etatea de 30 ani împliniți, va fi obli­gatoriu­. * • Consiliul comunei rurale Fetești, din județul Vaslui­, a fost disolvat, insti­tuindu-se o comisiune interimară compusă din d-nii N. Căroiu, Dimi­trie Ilie și Vasile Giocoiu. * * m D. Ștefan Balicescu, actual ajutor de sub-prefect al plășei Hârșova, ju­dețul Constanța, a fost transferat, in interes de serviciu, în aceeași calitate la plasa Mangalia, acel județ, în locul d-lui Vasile Simionescu, demisionat. • * * D. Nicolae Pandele, cu un serviciu de peste 5 ani în funcțiuni superi­oare administrative, a fost numit în funcțiunea de cap de biurou în can­celaria prefecturei județului Bacău­, în locul vacant. * * * D. Emilian Rădulescu a fost nu­mit în funcțiunea de cap al poliției urbei Mizil, județul Buzău, în locul d-lui Al. Mircescu, demisionat. # D. conductor clasa III Angh­el M Bratu, din serviciul teh­nic județean, fiind chemat în armată spre a-și face stagiul militar, conform legei de re­crutare, a fost trecut, pe ziua de 1 Decembre 1900, în cadrul de disponi­bilitate al corpului teh­nic. D. conductor clasa III Ștefan Po­­pescu, din serviciul de poduri și șo­sele, a fost trecut, pe ziua de 1 Decem­bre 1900, în serviciul teh­nic județean. D. conductor clasa III Alexandru Paidin, din serviciul tehnic județean, fiind chemat în armată spre a’și face stagiul militar, conform legei de re­crutare, a fost lăsat, pe ziua de 16 Noembre 1900, în cadrul de disponi­bilitate al corpului tehnic. • # * S’a primit demisiunea d-lui Aposto­­lescu Nicolae I, pe ziua de 1 Noembre stil nou 1900, din postul de șef de ma­gazie clasa I, ce ocupă în administra­­țiunea căilor ferate, fiind trecut la pen­siune, după cererea sa. # * # D. Mihăilescu Dimitrie Fr. a fost li­cențiat, pe ziua de 1 Decembre stil nou 1900, din postul de mecanic clasa II, ce ocupă in administrațiunea că­ilor ferate, pentru a fi trecut la pen­siune. * * ULTIM CUVÂNT — Nu plânge, Lenuța , îți jur dra­goste și credință vecinie! — Lasă, știu eu... Tot așa mi-am mai jurat vrero trei... Moș­ Neagu --------------------------------------------------­ periență insistă învățatul profesor- «Fer­mele model, zice,­­și-ai­ trăit traiul­­“ D. Delbrück vroește să vadă profesorii de agricultură însărcinându-se, sub răspun­derea lor, cu conducerea exploatațiilor im­portante. Dar de unde resursele ?—Statul trebue să intervie în cea mai largă măsură, ne spune învățatul Director. Marea cultură în Austria Societatea agricultorilor din Francia a trimis deunăzi membrilor săi din Francia și străinătate un important raport a d-lui SI. Hitler asupra marei culturi din Austria. Colegul nostru de la acea Societate în­cepe ast­fel: »Toate țările cari au­ avut o exposițiune specială de agricultură la Exposiția universală, au căutat a scoate în relief partea ce se cu­vine guvernelor lor în progresul agricol reali­sat în’această jumătate de veac. De fapt pretutindeni Statul s’a preocupat d’a desvolta învățământul agricol sub toate for­mele... Și e sigur că o bună parte din pro­gresul agricol, în’acești din urmă ani, trebue să se atribue susținerea guvernelor a învăță­mântului agricol sub toate formele. Dar pil­dele hotărâtoare, pentru populațiunile înveci­nate, au fost date de marii agricultori cari­­ și-au exploatat și transformat moșiile lor sub ocrotirea guvernelor. Aceștia au adus cele mai mari servicii și au contribuit puternic la pro­gresul general în toate ramurile agriculture­, căci — grație marilor capitaluri — au introdus toate metodele modernei. Revenind la Austria, d­ 1 Hitler, ne vor­bește de marile domenii și de câștigurile ce se realizează din cereale, plante indus­triale, vite și arborii roditori: «Arborii roditori sunt foarte răspândiți în Bohemia, Tyrol etc. mai ales la mica proprie­tate rurală... o parte din câmpii e plantată cu arbori roditori, și de aci înfățișarea dată regiunei de o imensă livadă. Numai la Domeniul Zelb (care în total e de 5,687 hectare) se numărau, în 1899, pe lângă drumuri și în livezi 12,326 Meri, 4,784 Peri, 10,507 Cireși, 12,644 Pruni și 523 Nuci, cari în­ acel an au dat un venit curat de fructe de peste 6753 florini (1 flo­­rin=2 lei 50). La Ploskowitz în 1890 veni­tul curat din fructe a fost de 3,215 florini. Impositul fonc­ar și impositul pe clădiri de tot soiul, la Domeniul Zleb, revine 9 florini 44 pe hectarul de suprafață cultivată, iar venitul curat pe an (în mijlocie de 18 ani 1879—1896) e de 162.090 florini. Dar în general situația e critică la toate exploatațiile agricole din Austria, ca și din Germania, pe unde industriile agricole de ori­ce fel nu s’au adăugat la domenii. Și­­pretutindeni e așa! Borhotul de porumb. Borhotul umed. Uscătoriile de Borhot de porumb. Turtele de colți de porumb pentru uleiu Distileriile de spirt de porumb, în urma votării legei asupra taxei pe grad a al­­coolurilor de fructe și tescovină și mai vârtos în urma reducerei taxei de grad a­­supra spirturilor de cereale, vor începe, probabil, a lucra mai mult ca în acest an. •eci borhot de porumb vom avea în țară mai mult ca anul trecut. Ce devin aceste resturi așa de hrănitoa­re pentru vite ? Dacă fabricele de spirt au vite multe de îngrășat, borhotul e folosit pe loc. Dacă nu, din nenorocire, adesea­ ori se risipește pe când turtele de borhot s’ar putea des­face în țară chiar pentru vitele de muncă de obicinuit așa de prost hrănite cu pae netocate-Deci dacă borhotul în stare umedă nu se poate folosi de­cât pe loc în grajdurile de lângă distileriile de spirt, în stare us­cată, de turtă se poate expedia chiar peste ranițe unde acum, mai vârtos, el ast­fel e căutat în­cât d. M. Sprinzel ne scrie din Breslau cu data de 15 Noembre 1900: «Borhotul uscat de porumb introdus aci «de mine și de care vând cu sutele de va­­­goane, e ast­fel de cerut că dacă a­șî avea, «îndoit a-șî desface. Atrageți atențiunea ma­­­rilor destilatori din România asupra usca­­­tului borhotului, pentru a nu’l mai vinde pe «aproape nimic în stare umedă, ci a’l ex­­­porta pentru a câștiga mai mult de­cât la «porumb. Gazda Săteanului, această superbă «revistă enciclopedică apreciată și în streină­­­tate pentru­ că e în­tot­dea­una în curent cu «toate cestiunile economice etc, și e ast­fel «redicată că rar și în țâri mai vechi ca Ro­­­mânia întâlnim așa publicațiuni, Gazda Să­­treanului, zic, n’a vorbit încă de exportatul «borhotului». Gazeta Săteanului știe că importatorul d. Sprinzer, mai ales de când recolta slabă de vr’o 3 ani din Ungaria i-a împuținat sosirile, ar dori ca borhotul din România să se exporteze și mai știe „Gazeta Să­teanului“ că chiar există în țară o insta­lație pentru uscat acest borhot. Dar precum dorim să se vulgariseze la toate distileriile de spirt de bucate apa­rate de uscat borhotul, ast­fel ca să se poată hrăni și îngrășa vitele economic nu numai la grajdurile de pe lângă velnițe, ci și la gospodăria fie­cărui producător, tot pe atâta dorim să nu se exporteze această bună hrănire, câtă vreme în țara româ­nească vitele, în general, primăvara de abia ei cu sufletul și avem nevoe pentru îngrășatul holdelor de gunoiu bun, pe care vitele bine hrănite îl dau și mai rodnic și mai îm­belșugător. Nu e apoi un cu­vânt că dacă azi Unga­ria nu produce nici pe sfert borhot uscat de porumb ca înainte și toate relele cali­tăți au așa căutare, să nu ambiționăm să ne consumăm, în țară, resturile destilerii­­lor. Da, mai știm că borhotul uscat de po­rumb n’are nici o taxă vamală intrând în Germania și se plătește bine, dar tot mai mult ar renta țăreî dacă în loc de a ex­porta materii de îngrășat vitele, vom ex­porta vitele sau carnea. In marile centruri de producțiune s’ar putea face surte de colți (germeni) de po­rumb, pentru uleiu, mai ales din porum­­burile umede, rele pentru hrana omului și pentru exportat. Să ne închipuim că acest porumb costă suta de kilo................... ■ . lei 6.50 vom scoate cel puțin 9 la sută uleiu de porumb întrebuințat la fabricarea săpunului sau pentru orz, cu prețul de lei 65, ca ule­iul de Palmist și de Coprad de Ceylan........................................ 5.65 0.85 91 la sută residuuri cari rămân vor tre­bui a fi presate, puse în­­ forme rotunde și uscate. Dacă aceste preparațiuni ar costa pe 100 de kilo cu încălzitul, munca, amor­­tisarea mașinelor, formelor cel mult íel 1.00 L85 ch­eltueala sacilor la °­0 kilo . 0.50 ch­eltuoli de transport etc. . . 5.00­0 035 întreprinzătorii ar câștiga pentru fie­care vagon 200 lei. Un 8eculan bun obiceiu în Svițera Un membru al coloniei svițerane din țară, ne scrie următoarele: «Am aplaudat cu toții civilisata și patrio­tica idee a Cucernicului Protoereu al jud. R. Vâlcea care a dat instrucțiuni preoților du­hovnici din acel județ ca să schimbe pedep­sele canonice ale penitenților, obligându-i ca pedeapsa să­ șî-o facă sădind cât mai mulți pomi, precum citim la pag. 477 din No. de la 5 Noembre 1901 al Gazetei Săteanului. «Suntem siguri că această disposițiune va fi propagată de tot înalt clerul d­v., ca și în­fățișarea curților, grădinelor și pământurilor sătenilor din România să fie mai veselă, deo­sebit de câștigul și sănătatea ce vor isvorî din acele plantațiuni. «Cum veți găsi, de­sigur, escelente urmă­toarele două obiceiuri sviferene, ce se păs­trează de un veac cu sfințenie, vă rog a le da o întinsă publicitate prin escelenta d­v. re­vistă și suntem siguri că românii cari imită atâtea lucruri streine, vor imita vârtos, pe a­­cestea : «1) In cantoanele Vaud, Vallois, Zurich, Berne, Geneve, Luzerne, etc., există de un se­col obiceiul ca fie­care părinte să planteze câte un arbore roditor la nascerea fie­cărui copil. «Arborele copilului» se îngrijește cu mare bă­gare de seamă și copilul se bucură de roa­dele ce dă. «2) La poarta fie­cărei biserici se plan­tează, cu mare ceremonie la care ia parte tot satul, doui arbori, cari se numesc arborii li­­bertăței». C. C. I». ♦ *­* CRONICA AGRICOLĂ II Discursul d-lui Delbrück Din o comunicațiune făcută la Societa­tea națională de agricultură din Francia, asupra mult instructivului discurs al d-lui Delbrück, Gazeta Săteanului extrage ur­mătoarele : D. Delbrück e directorul Școalei supe­rioare de agricultură din Berlin și la 26 ianuarie 1900, cu prilejul aniversărei naș­­terei împăratului Germaniei, a pronunțat, în prezența sa, un discurs care a făcut sensațiune. In privința organisărei Institutului agri­col din Berlin, adică a școalei superioare de agricultură, cu cele 3 mari secțiuni ale sale—agricultura, geodesia — (irigația, dre­­nagiul, etc.) și tehnologia. d. Delbrück a­­rată că a influențat mult progresul agro­nomic, dar că în viitor profesorii trebue să mai destindă de pe catedră și să se a­­mestece cu cel ce practică agricultura, pen­tru a-și mări știința și autoritatea lor. Dar mai vârtos asupra fermelor de ex­ TIMPUL --------------+#*##♦---------------------­INFORMAȚIUNI Astă­zi se vor efectua următoarele alegeri: La Botoșani, pentru ocuparea unui loc de deputat la colegiul I, devenit vacant prin numirea d-lui I. Văsescu ca prefect al județului. Candidatul partidului conservator este d. Ștefan Ganea. La Buzău pentru un scaun de de­putat la colegiul I, vacanță declarată în urma numirei d-lui Bărbulescu ca prefect al județului. Candidatul partidului conservator este d. G. Tisescu. Candidatul libera­lilor e d. Constantinescu. La Mehedinți, alegerea pentru un loc de senator al colegiului I, devenit vacant prin numirea d-lui Al. Farza ca prefect al județului. Candidează numai d. Dimitrie Sturdza, jefuitorul averei Academiei. La Râmnicu-Vâlcea, pentru un loc de senator al colegiului I, devenit va­cant prin intrarea d-lui Sinescu în magistratura inamovibilă. Candidatul partidului conservator este d. general I. Algiu, iar candi­datul liberal e d. Crăsnaru. Exploatarea pădurilor Statului D. N. Filipescu, ministrul de domenii, a hotărît să se publice peste câte­va zile o licitație pentru vânzări extraordinare de păduri. Se vor vinde circa trei sute de mii de arbori de stejar, având un diametru de la 45 c­m. în sus. Se va admite o toleranță, care variază cu fie­care pădure, dar care va fi în mij­­lociu de 20 la sută. Aceasta însemnează că, de­oare­ce se vând lemne de fasonat, arborii deja stricați se vor putea lăsa, și, după cum fie­care pădure conține mulți arbori îmbătrâniți, concesionarii vor putea lăsa la o parte 15, 20 ori 25 la sută din totalul arborilor de 45 c­m. în sus. Acești arbori deperisanți se vor vinde deosebit pe prețul lemnelor de foc. Pădurile din cari se vor vinde acești arbori sunt următoarele: Lupoaica-Stavropoleos, Neagra, Cocoră­­știi-Mislea, din județul Prahova, Iuda Mare din Dâmbovița, Rîmeștii, Suzanii-Sârbi, Sirineasa, din Vâlcea, Goranu, Dăești-Bâbuești, Scăuenii, Cot­­meana din Argeș. Netoții Trivalea, Slavești-Zlotești, din Te­leorman, Strîmba, Tismana, Moil, Valea-cu-apă, Pîrîul Boia, din Gorj, Bratovoești, Murta, Schitu-Boaba din Dolj, Căluiu-Broșteni și Căluiu-Burluiu, din Romanați. Prin condițiunile de licitație se prevede că cea mai mare parte din preț se va plă­ti chiar la încheierea contractului. Se va putea licita pentru fie­care pădure în parte, sau pentru două grupuri mari de păduri, în care se vor repartiza toate a­­ceste păduri. Partidul conservator din Buzău, în vederea alegerei parțiale de azi pen­tru un loc de deputat la colegiul II, 1900 a ținut aseară o întrunire publică în sala Moldavia, la care a asistat un mare număr de alegători. întrunirea a fost prezidată d­e d. co­lonel N. Costescu, senator. Au vorbit d-ni­ I. Dimitriade, se­nator, Georgescu, Lucasievici, advo­cați, Emil Teodoru, primarul orașu­lui și deputat, C. Tisescu, candida­tul partidului conservator și d. ad­vocat Dimitrescu. D. dr. N. Niculescu-Rideanu a fost numit medic al orașului Tulcea. Secțiunea Ligei Culturale din Huși reînființată zilele acestea, s’a constituit cu următorul comitet: Președintele : Al. I. Munteanu ; vi­­ce-președinți: A. Triandafil și I. P. Pivniceru ; casier: G. G. Vîntu; se­cretar : C. Ponov ; membrii : N. Bur­­ghelea și C. Pivniceru. In ziua de 10 Decembrie va avea loc la Camera de comerț din Capi­tală alegerea a trei membrii noi in locul d-lor Altîn, Bragadiru și Mandrea Rugăm cu insistență pe abonații noștri cari sunt în întârziere cu plata abonamentului, să bine-vo­­iască a­­ achita, contrariu, vom fi nevoiți a le suprima trimiterea ziarului. -------------------------------------------------­ Litere-Arte-Științe La 10 Decembre a. c. va apare o nouă revistă lunară politico-lit­er­ară, sub direcțiunea colegulu­i nostru d. loan Rusu Abrudeanul. Titlul revistei va fi România Ilu­strată. D. Rusu Abrudeanul și-a asigurat concursul mai multor literați distinși, așa că această revistă va cuprinde, pe lângă numeroase ilustrațiuni de actu­alitate, o materie bogată și variată care ea interesa publicul. Urăm deplin succes colegului nostru. ÎNTÂMPLĂRÎ Moarte subită.— O mare vâlvă a fost o za dimineață la școala veterinară. Un ser­vitor, anume Ion Alexandru, în vârstă de 30 de ani, pe când se afla în curte mer­gând spre grajduri, căzu de­odată jos și încetă la minut din viață. S’a avizat numai de­cât parchetul și din ordinul primului procuror, cadavrul fu dus la morgă. înjunghiere.— Dumitru Ursu, din ma­halaua Carcaleții din Capitală, luându-se e­l la ceartă cu nevasta sa, fără a sta mult pe gânduri, puse mâna pe un cuțit și-i dete o puternică lovitură. La țipetele femeei rănite alergară mai mulți vecini, veni apoi și comisarul sec­ției 28, care, cu voie fără voie, duse la a­­rest pe Dumitru Ursu. Prinderea­ unui vestit hoț de cai.­­ Poliția de siguranță din Iași a prins alar­­tă­ ori pe Anania Pampareu, vestit hoț de cai, care de cât­va timp face cele mai în­­drăsnețe hoții în orașul și județul Iași. Un tovarăș al său, iarăși primejdios h­oț numit Ioan Ananie, fiind zărit joi seară de sergentul polițienesc Capmari Ioan, a fost somat să se predea. Drept ori­ce ră­­spuns, h­oțul a rupt-o la goană fugind până la câmpul Bahluiului, de lângă Socola. Ajuns aci, hoțul vezând că sergentul se apropie, scoate un revolver și, îndreptân­­du-l asupra agentului polițienesc, încearcă să tragă foc. Norocul însă a fost că în acea clipă au apărut și alți polițiști, cari punând mâna pe criminal, l’au dezarmat, înaintându-l poliției. Hoți într’o primărie.­ Niște râs­făcă­tori rămași până acum necunoscuți au spart alaltă-eri seară primăria comunei Bircil, jud. Olt, și au furat toate dosarele. Bandă de hoți.—In comuna Costuleni, jud. Iași, s’a descoperit o îndrăsneață ban­dă, care opera hoții de cal pe cari îi tre­­cea peste Prut, și o vindea Rușilor. Ultima hoție s’a făptuit la 15 Noembre, în detrimentul locuitorului Nicolae Hâncu, căruia i s’au furat mai mulți cai. Hâncu s’a adresat imediat gendarmilor rurali din Ungheni, cari prin sergentul major Ionescu Gheorghe și gendarmii Preda Vasile și Mi­­halach­e Vasile, au descoperit că indivizii Constantin Agapie și Constantin Ciobanu­ din com. Grozești, jud. Falciu, au comis îndrăsneața hoție și că au vândut caii lui Sava Tătaru din Grozeștii-Ruși. Cercetându-se mai de aproape s-a stabi­lit că ajutorul de primar și șeful garnizoa­nei din comuna Costuleni sunt părtași la această hoție și că din această causă au refuzat de a face la început cercetările le­gale. Acum toți sunt în cercetarea parchetului. -----------------------*8**1---------------------­ MUZICA 81 TEATRU Luni 4 Decembre va avea loc la A­­teneu o mare serbare artistică în be­neficiul societăței «Policlinica Regina Elisabeta». Se va produce în acest concert celebrul Cuartet Cech, care a cules succese în toate centrele musicale mari din lume. Având în vedere scopul filantropic al acestei serbări, nu ne îndoim că suc­cesul ei material va fi asigurat, cum e mai presus de ori­ce îndoială și cel ar­tistic. * * * Trupa de varietăți de la Teatrul Boule­vard își urmează regulat în fie­care seară frumoasele sale representațiuni cu mare

Next