Timpul, noiembrie 1900 (nr. 242-265)
1900-11-26 / nr. 262
No. 262 țeri din al 18-lea regiment de dragoni, în garnizoană la Melun. Ministrul a spus că acești ofițeri refuzaseră să fie în relațiune cu unul din camarazii lor, care se căsătorise cu o femee divorțată. Ministrul crede că acei ofițeri n’aveau dreptul să se pue în stare de rebeliune în contra Codului civil; atitudinea lor a produs incidente și dueluri la care era nevoe să se pue capăt. (Vilaplause). Camera a adoptat, cu 301 glasuri contra 224, un ordin de zi aprobând declarațiunile și actele energice ale guvernului. Paris, 7 Decembre Senatul a discutat proectul pentru sporirea flotei. D. Combes a depus un amendament prin care cerea să se construiască 20 de încrucișători. De .D. Lanesson a răspuns că numărul de vase de soiul acesta, prevăzut de proect este îndestulător. D. Combes ,și-a retras amendamentul. Generalul Mercier a zis că nu-și dă seamă de emoțiunea produsă de ultimul său discurs- Nu dorește răsboiul, dar crede că este o datorie de a se pregăti de răsboiu. N’a voit să fie agresiv față de Anglia. Proectul pentru sporirea flotei a fost adoptat cu unanimitate. --------------------------------------------------— RESUOIULUI AFRICA DE SUD O telegramă din Durban, cu data de 3 Decembrie, spune că lordul Roberts, înainte de plecare, a adresat un ordin de zi armatei, care spune că deoarece lordul Kitchener a consimțit să ia comandamentul, prezența sa nu mai e necesară în sudul Africei și că datoria îl cheamă în altă direcție. Sarcina pe care a îndeplinit o armata din sudul Africei,—a adăugat mareșalul,— este, cred, unica în analele răsboiului, căci ea s’a urmărit un an întreg, și chiar mai bine de un an, fără o zi de repaos, fără cartiere de iarnă, ca în alte campanii: luni de zile, prin căldură, frig și ploaie, voi, camarazii mei, ați umblat și ați combătut fără repaos, și ați bivuacat fără adăpost contra elementelor. Adesea a trebuit să înaintați cu uniformele sdrențuite, și fără tălpi la cisme. V’ațî făcut drum prin imensele jungle și prin munți stâncoși, peste cari ați tras voi singuri tunuri grele și vagoane. Ați străbătut cu o iuțeală de necrezut distanțe enorme și adesea prevăzuți numai cu o cantitate mică de merinde. In scurt, ați lucrat inspirați de cel mai curat patriotism, și prin bunătatea și umanitatea voastră către inamici, prin toleranța și buna voastră purtare în orașele ocupate, v’ați purtat astfel, încât armata Marei Britanii este tot așa de respectată cât va fi și temută de acum înainte în sudul Africei. Este oare surprinzător că în asemenea condițiuni să resimt o imensă mândrie pentru armata pe care am condamnat-o, sau să mă consider ca pe niște bravi și devotați ai mei camarazi? Am învățat mult în timpul răsboiului, iar experiența ce am căpătat-o îmi va fi de mare ajutor în îndeplinirea sarcinei ce mă așteaptă, și care constă în a face din armata Regatului Unit o armată cât se poate mai perfectă. O depeșe din Standerton spune că Sâmbăta trecută, între Vlaifontein și Botha Kraal, coloana Colville s’a întâlnit cu un comando de 300 de Buri. Aceștia s’au retras în două coloane, una îndreptându-se spre nord și alta spre sud. Un Bur a fost făcut prizonier. In aceeași zi o trupă de Buri a luat 35 capete de vite ce se aflau într’o fermă situată la trei mile spre răsarit. Un mic detașament englez care fu trimis contra lor, i-a găsit în posesia unei coline, în număr de 150. Englezii încercară să-i înconjoare însă fără succes, fiindcă Burii aveau și un tun. După două ore de luptă Burii s-au retras. Englezi au avut două răniți. O depeșă din Cap spune că cei 11 inși arestați ca complici în complotul contra lordului Roberts vor fi numai deportați. Dovezile sunt insuficiente ca să justifice un proces. Cei mai mulți sunt Italieni. Ziarul Argus din Cap anunță că s’a confiscat o mare cantitate de arme în proprietatea unui colon bogat, cunoscut pentru simpatiile sale către Buri. # * * Agenția Română ne comunică știrea următoare : Alivanlworth, 7 Decembre Gneralul Dewet ’și a stabilit lagărul la est de Altvansworth, în apropierea orașului, a cărui situațiune devine grea din pricina atacurilor neîntrerupte. Comandantul orașului a luat toate măsurile de apărare. Burii au dat drumul prisonierilor englezi, afară de ofițeri. ȘTIRILE ZILEI In Monitorul Oficial de azi a apărut decretul prin care d. Gr. Alexandrescu, licențiat în drept de la facultatea din Iași, actual președinte la tribunalul Putna, este lăsat în disponibilitate pe timp nelimitat. D. Emanoil M. Stroici, doctor în drept de la facultatea din Lipsca, actual judecător de instrucție la tribunalul Roman, a fost înaintat președinte la tribunalul Putna, în locul vacant. * * # Au fost numiți : D. Emil G. Lepădatu, licențiat în drept de la facultatea din Paris, actual judecător la ocolul I Iași, judecător de instrucție la tribunalul Roman, în locul d-lui Emanoil M. Stroici, înaintat. D. Dimitrie Emandi, licențiat în drept de la facultatea din Iași, actual procuror de secție la tribunalul Iași, judecător la ocolul I Iași, în locul d-lui Emil C. Lepădatu, trecut în alt post. Prin decret regal s-a acordat tînărului Gheorghiu Ioan un concediu de trei ani în Franța, pentru a urma cursurile școalei de mecanici navali din Toulon. Pe tot timpul șederei sale la Toulon va avea dreptul la o subvenție lunară de 200 lei, din care se va reține cheltuelile făcute la școală, precum și la o indemnisație de drum, de lei 300 pentru ducere și tot atât pentru întoarcere, iar după terminarea cu succes a acestei școli, el va fi înaintat la gradul corespunzător titlului obținut în marina franceză. Concediul acestui tîner se va considera de la 1 Decembre 1900. Un angajament din partea candidatului prin care se angajează ca, după terminarea studiilor, să servească în activitate în marina militară până la etatea de 30 ani împliniți, va fi obligatoriu. * • Consiliul comunei rurale Fetești, din județul Vaslui, a fost disolvat, instituindu-se o comisiune interimară compusă din d-nii N. Căroiu, Dimitrie Ilie și Vasile Giocoiu. * * m D. Ștefan Balicescu, actual ajutor de sub-prefect al plășei Hârșova, județul Constanța, a fost transferat, in interes de serviciu, în aceeași calitate la plasa Mangalia, acel județ, în locul d-lui Vasile Simionescu, demisionat. • * * D. Nicolae Pandele, cu un serviciu de peste 5 ani în funcțiuni superioare administrative, a fost numit în funcțiunea de cap de biurou în cancelaria prefecturei județului Bacău, în locul vacant. * * * D. Emilian Rădulescu a fost numit în funcțiunea de cap al poliției urbei Mizil, județul Buzău, în locul d-lui Al. Mircescu, demisionat. # D. conductor clasa III Anghel M Bratu, din serviciul tehnic județean, fiind chemat în armată spre a-și face stagiul militar, conform legei de recrutare, a fost trecut, pe ziua de 1 Decembre 1900, în cadrul de disponibilitate al corpului tehnic. D. conductor clasa III Ștefan Popescu, din serviciul de poduri și șosele, a fost trecut, pe ziua de 1 Decembre 1900, în serviciul tehnic județean. D. conductor clasa III Alexandru Paidin, din serviciul tehnic județean, fiind chemat în armată spre a’și face stagiul militar, conform legei de recrutare, a fost lăsat, pe ziua de 16 Noembre 1900, în cadrul de disponibilitate al corpului tehnic. • # * S’a primit demisiunea d-lui Apostolescu Nicolae I, pe ziua de 1 Noembre stil nou 1900, din postul de șef de magazie clasa I, ce ocupă în administrațiunea căilor ferate, fiind trecut la pensiune, după cererea sa. # * # D. Mihăilescu Dimitrie Fr. a fost licențiat, pe ziua de 1 Decembre stil nou 1900, din postul de mecanic clasa II, ce ocupă in administrațiunea căilor ferate, pentru a fi trecut la pensiune. * * ULTIM CUVÂNT — Nu plânge, Lenuța , îți jur dragoste și credință vecinie! — Lasă, știu eu... Tot așa mi-am mai jurat vrero trei... Moș Neagu -------------------------------------------------- periență insistă învățatul profesor- «Fermele model, zice,și-ai trăit traiul“ D. Delbrück vroește să vadă profesorii de agricultură însărcinându-se, sub răspunderea lor, cu conducerea exploatațiilor importante. Dar de unde resursele ?—Statul trebue să intervie în cea mai largă măsură, ne spune învățatul Director. Marea cultură în Austria Societatea agricultorilor din Francia a trimis deunăzi membrilor săi din Francia și străinătate un important raport a d-lui SI. Hitler asupra marei culturi din Austria. Colegul nostru de la acea Societate începe astfel: »Toate țările cari au avut o exposițiune specială de agricultură la Exposiția universală, au căutat a scoate în relief partea ce se cuvine guvernelor lor în progresul agricol realisat în’această jumătate de veac. De fapt pretutindeni Statul s’a preocupat d’a desvolta învățământul agricol sub toate formele... Și e sigur că o bună parte din progresul agricol, în’acești din urmă ani, trebue să se atribue susținerea guvernelor a învățământului agricol sub toate formele. Dar pildele hotărâtoare, pentru populațiunile învecinate, au fost date de marii agricultori cari și-au exploatat și transformat moșiile lor sub ocrotirea guvernelor. Aceștia au adus cele mai mari servicii și au contribuit puternic la progresul general în toate ramurile agriculture, căci — grație marilor capitaluri — au introdus toate metodele modernei. Revenind la Austria, d 1 Hitler, ne vorbește de marile domenii și de câștigurile ce se realizează din cereale, plante industriale, vite și arborii roditori: «Arborii roditori sunt foarte răspândiți în Bohemia, Tyrol etc. mai ales la mica proprietate rurală... o parte din câmpii e plantată cu arbori roditori, și de aci înfățișarea dată regiunei de o imensă livadă. Numai la Domeniul Zelb (care în total e de 5,687 hectare) se numărau, în 1899, pe lângă drumuri și în livezi 12,326 Meri, 4,784 Peri, 10,507 Cireși, 12,644 Pruni și 523 Nuci, cari în acel an au dat un venit curat de fructe de peste 6753 florini (1 florin=2 lei 50). La Ploskowitz în 1890 venitul curat din fructe a fost de 3,215 florini. Impositul foncar și impositul pe clădiri de tot soiul, la Domeniul Zleb, revine 9 florini 44 pe hectarul de suprafață cultivată, iar venitul curat pe an (în mijlocie de 18 ani 1879—1896) e de 162.090 florini. Dar în general situația e critică la toate exploatațiile agricole din Austria, ca și din Germania, pe unde industriile agricole de orice fel nu s’au adăugat la domenii. Șipretutindeni e așa! Borhotul de porumb. Borhotul umed. Uscătoriile de Borhot de porumb. Turtele de colți de porumb pentru uleiu Distileriile de spirt de porumb, în urma votării legei asupra taxei pe grad a alcoolurilor de fructe și tescovină și mai vârtos în urma reducerei taxei de grad asupra spirturilor de cereale, vor începe, probabil, a lucra mai mult ca în acest an. •eci borhot de porumb vom avea în țară mai mult ca anul trecut. Ce devin aceste resturi așa de hrănitoare pentru vite ? Dacă fabricele de spirt au vite multe de îngrășat, borhotul e folosit pe loc. Dacă nu, din nenorocire, adesea ori se risipește pe când turtele de borhot s’ar putea desface în țară chiar pentru vitele de muncă de obicinuit așa de prost hrănite cu pae netocate-Deci dacă borhotul în stare umedă nu se poate folosi decât pe loc în grajdurile de lângă distileriile de spirt, în stare uscată, de turtă se poate expedia chiar peste ranițe unde acum, mai vârtos, el astfel e căutat încât d. M. Sprinzel ne scrie din Breslau cu data de 15 Noembre 1900: «Borhotul uscat de porumb introdus aci «de mine și de care vând cu sutele de vagoane, e astfel de cerut că dacă așî avea, «îndoit a-șî desface. Atrageți atențiunea marilor destilatori din România asupra uscatului borhotului, pentru a nu’l mai vinde pe «aproape nimic în stare umedă, ci a’l exporta pentru a câștiga mai mult decât la «porumb. Gazda Săteanului, această superbă «revistă enciclopedică apreciată și în streinătate pentru că e întotdeauna în curent cu «toate cestiunile economice etc, și e astfel «redicată că rar și în țâri mai vechi ca România întâlnim așa publicațiuni, Gazda Sătreanului, zic, n’a vorbit încă de exportatul «borhotului». Gazeta Săteanului știe că importatorul d. Sprinzer, mai ales de când recolta slabă de vr’o 3 ani din Ungaria i-a împuținat sosirile, ar dori ca borhotul din România să se exporteze și mai știe „Gazeta Săteanului“ că chiar există în țară o instalație pentru uscat acest borhot. Dar precum dorim să se vulgariseze la toate distileriile de spirt de bucate aparate de uscat borhotul, astfel ca să se poată hrăni și îngrășa vitele economic nu numai la grajdurile de pe lângă velnițe, ci și la gospodăria fiecărui producător, tot pe atâta dorim să nu se exporteze această bună hrănire, câtă vreme în țara românească vitele, în general, primăvara de abia ei cu sufletul și avem nevoe pentru îngrășatul holdelor de gunoiu bun, pe care vitele bine hrănite îl dau și mai rodnic și mai îmbelșugător. Nu e apoi un cuvânt că dacă azi Ungaria nu produce nici pe sfert borhot uscat de porumb ca înainte și toate relele calități au așa căutare, să nu ambiționăm să ne consumăm, în țară, resturile destileriilor. Da, mai știm că borhotul uscat de porumb n’are nici o taxă vamală intrând în Germania și se plătește bine, dar tot mai mult ar renta țăreî dacă în loc de a exporta materii de îngrășat vitele, vom exporta vitele sau carnea. In marile centruri de producțiune s’ar putea face surte de colți (germeni) de porumb, pentru uleiu, mai ales din porumburile umede, rele pentru hrana omului și pentru exportat. Să ne închipuim că acest porumb costă suta de kilo................... ■ . lei 6.50 vom scoate cel puțin 9 la sută uleiu de porumb întrebuințat la fabricarea săpunului sau pentru orz, cu prețul de lei 65, ca uleiul de Palmist și de Coprad de Ceylan........................................ 5.65 0.85 91 la sută residuuri cari rămân vor trebui a fi presate, puse în forme rotunde și uscate. Dacă aceste preparațiuni ar costa pe 100 de kilo cu încălzitul, munca, amortisarea mașinelor, formelor cel mult íel 1.00 L85 cheltueala sacilor la °0 kilo . 0.50 cheltuoli de transport etc. . . 5.000 035 întreprinzătorii ar câștiga pentru fiecare vagon 200 lei. Un 8eculan bun obiceiu în Svițera Un membru al coloniei svițerane din țară, ne scrie următoarele: «Am aplaudat cu toții civilisata și patriotica idee a Cucernicului Protoereu al jud. R. Vâlcea care a dat instrucțiuni preoților duhovnici din acel județ ca să schimbe pedepsele canonice ale penitenților, obligându-i ca pedeapsa să șî-o facă sădind cât mai mulți pomi, precum citim la pag. 477 din No. de la 5 Noembre 1901 al Gazetei Săteanului. «Suntem siguri că această disposițiune va fi propagată de tot înalt clerul dv., ca și înfățișarea curților, grădinelor și pământurilor sătenilor din România să fie mai veselă, deosebit de câștigul și sănătatea ce vor isvorî din acele plantațiuni. «Cum veți găsi, desigur, escelente următoarele două obiceiuri sviferene, ce se păstrează de un veac cu sfințenie, vă rog a le da o întinsă publicitate prin escelenta dv. revistă și suntem siguri că românii cari imită atâtea lucruri streine, vor imita vârtos, pe acestea : «1) In cantoanele Vaud, Vallois, Zurich, Berne, Geneve, Luzerne, etc., există de un secol obiceiul ca fiecare părinte să planteze câte un arbore roditor la nascerea fiecărui copil. «Arborele copilului» se îngrijește cu mare băgare de seamă și copilul se bucură de roadele ce dă. «2) La poarta fiecărei biserici se plantează, cu mare ceremonie la care ia parte tot satul, doui arbori, cari se numesc arborii libertăței». C. C. I». ♦ ** CRONICA AGRICOLĂ II Discursul d-lui Delbrück Din o comunicațiune făcută la Societatea națională de agricultură din Francia, asupra mult instructivului discurs al d-lui Delbrück, Gazeta Săteanului extrage următoarele : D. Delbrück e directorul Școalei superioare de agricultură din Berlin și la 26 ianuarie 1900, cu prilejul aniversărei nașterei împăratului Germaniei, a pronunțat, în prezența sa, un discurs care a făcut sensațiune. In privința organisărei Institutului agricol din Berlin, adică a școalei superioare de agricultură, cu cele 3 mari secțiuni ale sale—agricultura, geodesia — (irigația, drenagiul, etc.) și tehnologia. d. Delbrück arată că a influențat mult progresul agronomic, dar că în viitor profesorii trebue să mai destindă de pe catedră și să se amestece cu cel ce practică agricultura, pentru a-și mări știința și autoritatea lor. Dar mai vârtos asupra fermelor de ex TIMPUL --------------+#*##♦---------------------INFORMAȚIUNI Astăzi se vor efectua următoarele alegeri: La Botoșani, pentru ocuparea unui loc de deputat la colegiul I, devenit vacant prin numirea d-lui I. Văsescu ca prefect al județului. Candidatul partidului conservator este d. Ștefan Ganea. La Buzău pentru un scaun de deputat la colegiul I, vacanță declarată în urma numirei d-lui Bărbulescu ca prefect al județului. Candidatul partidului conservator este d. G. Tisescu. Candidatul liberalilor e d. Constantinescu. La Mehedinți, alegerea pentru un loc de senator al colegiului I, devenit vacant prin numirea d-lui Al. Farza ca prefect al județului. Candidează numai d. Dimitrie Sturdza, jefuitorul averei Academiei. La Râmnicu-Vâlcea, pentru un loc de senator al colegiului I, devenit vacant prin intrarea d-lui Sinescu în magistratura inamovibilă. Candidatul partidului conservator este d. general I. Algiu, iar candidatul liberal e d. Crăsnaru. Exploatarea pădurilor Statului D. N. Filipescu, ministrul de domenii, a hotărît să se publice peste câteva zile o licitație pentru vânzări extraordinare de păduri. Se vor vinde circa trei sute de mii de arbori de stejar, având un diametru de la 45 cm. în sus. Se va admite o toleranță, care variază cu fiecare pădure, dar care va fi în mijlociu de 20 la sută. Aceasta însemnează că, deoarece se vând lemne de fasonat, arborii deja stricați se vor putea lăsa, și, după cum fiecare pădure conține mulți arbori îmbătrâniți, concesionarii vor putea lăsa la o parte 15, 20 ori 25 la sută din totalul arborilor de 45 cm. în sus. Acești arbori deperisanți se vor vinde deosebit pe prețul lemnelor de foc. Pădurile din cari se vor vinde acești arbori sunt următoarele: Lupoaica-Stavropoleos, Neagra, Cocorăștii-Mislea, din județul Prahova, Iuda Mare din Dâmbovița, Rîmeștii, Suzanii-Sârbi, Sirineasa, din Vâlcea, Goranu, Dăești-Bâbuești, Scăuenii, Cotmeana din Argeș. Netoții Trivalea, Slavești-Zlotești, din Teleorman, Strîmba, Tismana, Moil, Valea-cu-apă, Pîrîul Boia, din Gorj, Bratovoești, Murta, Schitu-Boaba din Dolj, Căluiu-Broșteni și Căluiu-Burluiu, din Romanați. Prin condițiunile de licitație se prevede că cea mai mare parte din preț se va plăti chiar la încheierea contractului. Se va putea licita pentru fiecare pădure în parte, sau pentru două grupuri mari de păduri, în care se vor repartiza toate aceste păduri. Partidul conservator din Buzău, în vederea alegerei parțiale de azi pentru un loc de deputat la colegiul II, 1900 a ținut aseară o întrunire publică în sala Moldavia, la care a asistat un mare număr de alegători. întrunirea a fost prezidată de d. colonel N. Costescu, senator. Au vorbit d-ni I. Dimitriade, senator, Georgescu, Lucasievici, advocați, Emil Teodoru, primarul orașului și deputat, C. Tisescu, candidatul partidului conservator și d. advocat Dimitrescu. D. dr. N. Niculescu-Rideanu a fost numit medic al orașului Tulcea. Secțiunea Ligei Culturale din Huși reînființată zilele acestea, s’a constituit cu următorul comitet: Președintele : Al. I. Munteanu ; vice-președinți: A. Triandafil și I. P. Pivniceru ; casier: G. G. Vîntu; secretar : C. Ponov ; membrii : N. Burghelea și C. Pivniceru. In ziua de 10 Decembrie va avea loc la Camera de comerț din Capitală alegerea a trei membrii noi in locul d-lor Altîn, Bragadiru și Mandrea Rugăm cu insistență pe abonații noștri cari sunt în întârziere cu plata abonamentului, să bine-voiască a achita, contrariu, vom fi nevoiți a le suprima trimiterea ziarului. ------------------------------------------------- Litere-Arte-Științe La 10 Decembre a. c. va apare o nouă revistă lunară politico-literară, sub direcțiunea colegului nostru d. loan Rusu Abrudeanul. Titlul revistei va fi România Ilustrată. D. Rusu Abrudeanul și-a asigurat concursul mai multor literați distinși, așa că această revistă va cuprinde, pe lângă numeroase ilustrațiuni de actualitate, o materie bogată și variată care ea interesa publicul. Urăm deplin succes colegului nostru. ÎNTÂMPLĂRÎ Moarte subită.— O mare vâlvă a fost o za dimineață la școala veterinară. Un servitor, anume Ion Alexandru, în vârstă de 30 de ani, pe când se afla în curte mergând spre grajduri, căzu deodată jos și încetă la minut din viață. S’a avizat numai decât parchetul și din ordinul primului procuror, cadavrul fu dus la morgă. înjunghiere.— Dumitru Ursu, din mahalaua Carcaleții din Capitală, luându-se el la ceartă cu nevasta sa, fără a sta mult pe gânduri, puse mâna pe un cuțit și-i dete o puternică lovitură. La țipetele femeei rănite alergară mai mulți vecini, veni apoi și comisarul secției 28, care, cu voie fără voie, duse la arest pe Dumitru Ursu. Prinderea unui vestit hoț de cai. Poliția de siguranță din Iași a prins alartă ori pe Anania Pampareu, vestit hoț de cai, care de câtva timp face cele mai îndrăsnețe hoții în orașul și județul Iași. Un tovarăș al său, iarăși primejdios hoț numit Ioan Ananie, fiind zărit joi seară de sergentul polițienesc Capmari Ioan, a fost somat să se predea. Drept orice răspuns, hoțul a rupt-o la goană fugind până la câmpul Bahluiului, de lângă Socola. Ajuns aci, hoțul vezând că sergentul se apropie, scoate un revolver și, îndreptându-l asupra agentului polițienesc, încearcă să tragă foc. Norocul însă a fost că în acea clipă au apărut și alți polițiști, cari punând mâna pe criminal, l’au dezarmat, înaintându-l poliției. Hoți într’o primărie. Niște râsfăcători rămași până acum necunoscuți au spart alaltă-eri seară primăria comunei Bircil, jud. Olt, și au furat toate dosarele. Bandă de hoți.—In comuna Costuleni, jud. Iași, s’a descoperit o îndrăsneață bandă, care opera hoții de cal pe cari îi trecea peste Prut, și o vindea Rușilor. Ultima hoție s’a făptuit la 15 Noembre, în detrimentul locuitorului Nicolae Hâncu, căruia i s’au furat mai mulți cai. Hâncu s’a adresat imediat gendarmilor rurali din Ungheni, cari prin sergentul major Ionescu Gheorghe și gendarmii Preda Vasile și Mihalache Vasile, au descoperit că indivizii Constantin Agapie și Constantin Ciobanu din com. Grozești, jud. Falciu, au comis îndrăsneața hoție și că au vândut caii lui Sava Tătaru din Grozeștii-Ruși. Cercetându-se mai de aproape s-a stabilit că ajutorul de primar și șeful garnizoanei din comuna Costuleni sunt părtași la această hoție și că din această causă au refuzat de a face la început cercetările legale. Acum toți sunt în cercetarea parchetului. -----------------------*8**1--------------------- MUZICA 81 TEATRU Luni 4 Decembre va avea loc la Ateneu o mare serbare artistică în beneficiul societăței «Policlinica Regina Elisabeta». Se va produce în acest concert celebrul Cuartet Cech, care a cules succese în toate centrele musicale mari din lume. Având în vedere scopul filantropic al acestei serbări, nu ne îndoim că succesul ei material va fi asigurat, cum e mai presus de orice îndoială și cel artistic. * * * Trupa de varietăți de la Teatrul Boulevard își urmează regulat în fiecare seară frumoasele sale representațiuni cu mare