Timpul, martie 1923 (nr. 5-25)
1923-03-23 / nr. 18
ARTA - LITERATURA - BIBLIE SI Spectacole Miercuri 21 Martie 1923 Te tarul Național: Hedda Gabiei Opera Română: Tosca- Teatrul Regina Maria: Moartea Civila! Teatrul Popular: Băiat de viața: Teatrul Mic: Școala cocotelor, Joi, 22 Martie Tetrul National: Matineul Taifun seara: „Visul unnei nopți de vară. Opera Română: Faust. Teatrul Regina Maria: Labirintul (premieră). Teatrul Popular: Băiat de viață. Teatrul Mic: Școala cocotelor. Cinematografe Select și Apollo: Christos. 1laicu: Stanley în Africa. Terra: Fiica Prostituatei. Pristol: Fiica lui Napoleon. Pat hé Palace Lipscani. Amorul la încercare Bulevard Palace, Sodoma și Gomorar* Arta romana, puternica asociație de pictori și sculptori și-a descris a șeasea expoziție generală, anuală, la Ateneu, în sălile de jos. Expun lucrări interesante pictorii I. Teodorescu-Sion, St. Dumitrescu, Iorgulescu, Jean Steriady, Tonitza, Șirato, Traian Cornescu, Ghiață, C Ressu, M. Teișanu, Iser, M. Bunescu și sculptorii: D. Paciurea, Cornel Medrea și O. Han. „ Expoziția va fi deschisă până la începutul lui April. * Expoziția Maria Ledda continua să fie deschisă la Maison d’Art * Expoziția pictorului Tănăsescu, un tânăr și talentat peisagisti, eset deschisă la Mozart“. La ,,Mozart‘‘ se va deschide în curând o expoziție a artiștilor pictori și sculptori din Transilvania. Nedda Gabler de Ibsen se va reprezenat la teatrul National, astăseară Miercuri 21 Martie, pentru întâia oară. Labirintul de Poliakos se va reprezenta pentru prima oară Vineri 23 Martie la Teatrul Regina Maria. Noua premieră a Operei Române „Faust“ de Gounod, va avea lot» Joi 22 Martie, orele S seara, cu distribuția aleasă și cu o montare cu totul nouă.e Sora Beatrice miracol de Maeterlich se va reprezenta la Ateneu, la 29 Martie. * Richard Strauss, marele dirigent german, va conduce orchestra „Filarmonicei“ intr- un prim simfonic Vineri 23 Martie, la Ateneu. O seară de muzică beethoveniană va avea aoc astă seară Miercuri 21 Martie la Ateneu, organizată de Filarmonica“ și ,,Cântarea României“, cu concursul marelui nostru pianist D. Dimitrii, vestitul interpret al lui Beethoven. Tenorul V. Rabega anunță un concert, la Ateneu pe la începutul lui Aprilie. George Enescu,"marele nostru muzicant, după triumfalul turneu de concerte din America,va sosi zilele acestea în Capitală, unde va da opt concerte de vioară, cu concursul distinșilor pianiști A. Alexandrescu și N. Caravaia. întâiul concert va avea loc la 12 Aprilie la ateneu. Mișcarea 1 Armată Următoarea mișcare s’a făcut în armată. ÎNAINTĂRI la gradul de GENERALI DE DIVIZIE Generalii de brigadă: Miihaescu Ilie, comandantul dreviziei a 12-a,, la aceiași divizie, Ștefanescu Ștefan, comadantul corpuluii de jandarmii rurali, la celași comandat morat și Maiori Ion, eoamandantuil diviziei a 10-a, dai aceiași divizie. PUNERI IN RETRAGERE Au fost puși în retragere penttru caz de boală, următorii ofițeri: Gal. Strinescu Traian, căpitan Drăghineanu N. Aural, din reg. 11; inf. Col. activ Eftotiade D., comand, reg. 16 vânători; Lt. cot activ Spireaniu D. Iullian, de-ai comand, teritoriali ai corp. I; Lt. GoH.atofciv Gostescu Stereț, din M. R. (directa școalelor militaine);Lt. Coji. activ Mayer Titus, de la școala millibară de inf. No. 1; maiorii activi: Glogoveanu Gh., da la consiliul de rasboi su arl aorpulat II și Constamcirche Eugenia, din reg. 24 art.; căpitanii activi: Ghimlprețesiniu E. V. Ci, deilia consiliul de răsboiu al corpului 4 armată; SIivit eseu C., din rejg. 21 art..; Brenisreichî Ion, din reg. 11 maidaiimi. Locotenenții activi: Ștefănesiau N, den reg. 55/67 inff. Martin Eduard, din reg. 7 pionieri I Mattoevici Artumanț, din reg. 28 inf., Ambl. Sublocot. aktiv Sinescu D., Ocia> oonatnd. tterAoblaji al corpului 2 armată. Sublocot. în rezervă Cramari, I. Gr., din reg. 9 vânători și Adm. Sublocot. în rezervă Hajden Leon, della centrul militar de buhercsuboși București; Lit. Col. aictilv. Georgescu lanț, de la ceratul dfe rescruii]2.ro București; rruelor aictiv Zaimfiresciu C., diata, comand. takko,maSl ,an corp. II, maior activ Mârzea Amodort, delta institutul național de educațiiie fiizóca; Lt. activ Dincă Paraschitv., dieta comand, teritoriu al corpului II armattă; medic locot. activ Resmeriță Eugen dala institutul sanitar Cluj; sublocot. de rezervă Angelescu GH. Gh., din nrg. 4 art. S a acordat Lt. Col. Drăjgămasieu Ștefan, din M. R. (diirecția 8 armament), un concediu de un an peniru a urma școala politehnică din București cu începere de la 1 Aprilie 1923* DIMISII DIN ARMATA Pe ziua de x Aprilie cor. s’au primit următoarele demisii din armată: Colonelii: Grecescu Grdief la brigada 2 vânători și Steriadii Al. din reg . Călărat Gt. Locot.-Colonel C. — Fotino N., din reg. 40. Obuziere și Hârjeu N., din corpul Jandarmilor. — Căpitanii: Semeriium, din corp. Jandarmilor; Socoli- Iulius, din reg. 36/5 Obuziere; Lt.-col Chinceanu C., din reg. 10 Obuziere; Maiorii: Dumitrescu Gr. Ion, dela cercul de recrutare Argeș, repartizat la dir. 4 tren; medic maior Vasilescu Vasile, din reg. 69/77, la corpul 4 armată; Căpitanii: Boceanu Ion, din reg. 36 Infanterie; Drăgușin N., din reg 36/5, Obuziere; Bespolet Walter, dela brigada 10 artilerie, în reg. in artilerie; medic căpitan Mârza Gh., din reg. Vânători, la corpul a armată; Lt. Stoenescu N., din reg. 6 roșiori, în reg.i roșiori; Lt.-con Caloianu D., comand. reg. 23 inf., căpitan Popovici Ștefan, din reg. 2 călărași f Ionescu Alt., din reg. 40 Obuziere; Adm.căpitan Simțian Ion, dela manutanțui Brașov, la corpul 7; Lt. Cotopol Em. dela depozit, de muniții București, reparttizat la 41 art, în rezervă; depozit, de muniții București, la reg. 20 obuziere; Lt. Ionescu M. Radu, din reg. 18 obuziere și Lilică Vasile din batalionul 3 vânători, la reg. 20 inf. Șeful de muzică cl. II Certas Vermont, din reg. 31 inf., se consideră demisionat, pentru neprezentare la serviciu. ‹ introdus mai târziu aplicarea acestui principiu. In Franța, camera și senatul au adoptat cu oarecari modificări proectul de lege asupra zilei de 8 ore, la 23 Aprilie 1919, acest act al Parlamentului, a succedat importantei convențiuni dintre sindicatele patronilor și muncitorilor din branșele metalurgiei și construcției, tinzând la acelaș scop. Convențiile dintre patroni și salariați au precedat deci legilerärei. Tot asemenea în Statele Unite, Italia, Anglia, Suedia, Legea a fost în principiu admisă, rămânând ca în urmă prin regulamente de administrație publică să se determine, fie din oficiu, fie după cererea organizațiilor patronilor și lucrătorilor, categoriile de industrii și profesiuni, condițiile de aplicare și detaliile de execuție a legei, la aceste diferite categorii precum și părțile din teritoriu și termenul în care să se aplice legea. Aceste regulamente administrative prevăd măsurile de control a orelor de muncă și a orelor de repaus; ele pot fi revizuite fie din oficiu, fie după cererea sindicatelor interesate, putând fi chiar obligatoriu revizuite când termenele și condițiile prevăzute în aceste regulamente sunt contrarii convențiilor internaționale. In anumite state din confederația americană, în anumite provincii din Canada, în Australia,sunt legi, care supun arbitrajului conflictele cu privire la condițiile muncei, convențiilor colective și sentințelor arbitrare se dau sancțiune legală. Alte state au legi care prevăd limitarea duratei muncii la 8 ore zilnic sau 48 ore săptămânal și enumera detailat cazurile de derogări aplicate diferitelor categorii de industrii și profesiuni, supuse restricțiunei, ex. Republica ceho-slovacă, legea din 19 Decembrie 1918, Olanda, 1 Nbrie 1919, Norvegia 14 August 1918 modificată la 14 Martie 1199 cu 8Va muncă zilnic, Noua Zeelandă, etc In Polonia, Austria, Portugalia, Spania, Finlanda, Rusia, Germania, Equator, Panama etc., se admite întocmai ca în Franța principiul zilei I de 8 de muncă ca regulă generală, dar se permit derogări de la acest principiu, fixate de regulamentele administrative, fie din oficiu, fie după cererea părților interesate. In Anglia, derogările nu pot fi admise, decât în urma unui contract colectiv supus autorităței însărcinată cu controlul legei, care cere și ținerea unui registru în care să fie trecute toate cazurile în care nu au fost observate limitele de 8 ore de muncă prescrise. Munca de 8 lire zilnic, trebuie să fie cuprinsă între orele 6 dimineața și 9 seara, cea de noapte între 10 seara și cinci dimineața. Chiar în țările în care nu există o reglementare legală a muncei, se aplică totuși în fapt și se respectă principiul de 8 ore muncâ.O« C« «sap timp in Pe banca ministerială d-nn minister: Angelescu, V. Brătianu, Inculeț și I. Th. Florescu. D-nii I. Simionescu, Titu Constantinescu și Dumitrescu, vorbesc contra proectului de Constituție. D. AL. VAIDA-VOEVOD. In numele partidului național, protestez împotriva Constituției ,care este a u unui partid samavolnic. 1. P. BUJOR: Spune că actualul proect de Constituție, nu poate fi votat de un Parlament ușit din lovitura de stat. D. V. BRATIANU: Am dat 60 de milioane, pentru îmbunătățirea situației funcționarilor și acum se votează 500 de milioane. D. IAMANDI: Găsește că nu este ,suficient, această sumă și roagă pe d. ministru de finanțe să o mai mărească. J. Th. FLORESCU: Face cunoscut Camerei că guvernul va îmbunătăți și situația magistraților. D. GR. IUNIAN: Eri și alaltă eri, s’au produs scene, cari, dacă nu par triste, în tot cazul sunt caraghioase. Am văzut 3—4 generali cari conduceau 2 pompe pentru stropit. (Ilaritate). Dv. nu respectați art 56 din Constituția care prevede, că nu se poate pune forțe armate, la porțile Adunărei. D. CEZ. SPINEANU: cere să se ia măsuri contra d-lui chestor Manolescu-Strunga, care a bruscat într’o ședință trecută pe d. deputat Victor Moldovanu. D. Chestor Manolescu protestează. Se naște tumult mare. Președințiele atrage atenția opoziției că dacă nu încetează scandalul, conform regulamentului, trebuie să părăsească ședința. Opoziția se scoală să plece. In acest timp, un miros greu produs de o fiolă spartă conținând un amestec de sulfur de carbon și sulfur de amonium, face ca ședința să se suspende. La deschidere, se dă citire raportului prin care preotul Drăghici este trimis în judecata consiliului de disciplină, învinuit că d-sa ar fi aruncat fiola. Votarea Constituției Se începe votarea Constituției pe articole- Art. 1 este votat cu următoarea redacție : ,Regatul României este un stat indivizibil“. Art. a 3, 4, 5 și 6 se votează fără modificări. Asupra art 6, — care stabilește că ,,legi speciale, votate cu majoritate de două treimi, vor determina condițiunile sub cari femeile pot avea exercițiul drepturilor politice“ — s’a făcut o îndelungată discuțiune. Un mare număr din deputații din majoritate au cerut sprimarea acestur alineat. D- Mârzescu a intervenit pentru menținerea viitoarelor drepturi pentru fere. Alte excluderi S’a votat excluderea următorilor deputați: N. Ciornei, pe 30 de ședințe; Abdulahim Selim, pe 15 ședințe; Sever Bocu, Victor Moldovanu, Bivol Nicolae și Gr. Iunian, pe 20 ședințe. Majoritatea votează apoi, mai multe proiecte pentru deschidere de credite extraordinare. $ed înța dela 20 Martie. Ședința se deschide la orele 3 și 15 sub președenția d-lui M. Pherekyde. Pe banca ministerială d-nii Al. Constantinescu, dr. Angelescu și general Mărdărăscu. Răspunsul senatorului evreu Sanielevici. i D. I. Sânieleviei, spune că se simte mirat că s’a pomenit victimă unei șarje din partea d-lui senator Gaina. O voce. — Au m’ai fost și alții... D. I. Sanielevici. — D-sa avea aerul să ne acuze pe noi, parlamentarii evrei, că am vrea să cerem deschiderea porților cetățeniei române, tuturor evreilor de pe întregul glob. Pe noi parlamentarii evrei, ne-a procupat și ne procupă aranjarea chestiunei drepturilor evreilor din țară, adică din, vechiul regat și teritoriile alipite. O voce. — De ce ați votat contra Constituției? D. Sanielevici. — Faptul că am votat în contra luărei în considerare, nu înseamnă că noi nu recunoaștem necesitatea unei Constituții. Eu fac parte dintr’o familie, al cărei trecut se pierde într'o durată de cel puțin 200 de ani... D. Buțureanu. — Și tot nu v'ați asimilat. Discuția pe articole a Constituției. D. Al. Constantinescu, roagă Senatul să încuviințeze discuția art. 17— 20 — cari tratează chestiunea proprietății — mai la urmă, guvernul, de comun acord cu comitetul delegaților, hotărăsc unele modificări a textului acestor articole. Se ia în discuțiune art. 22 devenit 21 și urmează o lungă discuțiune asupra libertății muncii. Episcopul Vartolomeu, propune obligativitatea muncii. Articolul se votează nemodificat. fi. mipistru C. Bana, cere ca discuția asupra art. 23 devenit 22, referitor la biserică, să fie rezervat. Senatul admite. La art. 24 devenit 23, I. P. S. S.Mitropolitul Primat, cere să se menție obligativitatea căsătoriei religioase. 1l. C. Dissescu crede că reprezentanții bisericei n’au dreptate, deoarece nu se pot impune unor persoane, acte civile ca acelea ale căsătoriei religioase. 1. P. S. S. Mitropolitul Primat. — Sunteți protestant?.... , £. C. Dissescu. — Sunteți S. V. căci mă întrerupeți (ilaritate). 1l. Trufin, depune un amendament, prin care actele stărei civile, sunt de atribuțiunea civilă, întocmirea acestor acte, va trebui să preceadă totdeauna binecuvântarea religioasă, care va fi obligatoare pentru membrii parohiei. Se depune la birou un amendament în sensul celor exprimate de prelați. Se cere votul cu bile. Senatul administe. I I Votează pentru amendament 38’ senatori și 56 contra. La art. 25 devenit 24, privitor la învățământ, d. Schullerus depune un amendament, prin care minoritățile să poată să se instruiască în limba lor. i fr. dr. C. Angelescu, răspunde că acest lucru poate fi introdus în legile pe cari le va întocmi d-sa, dar nu în Constituție. Amendamentul este respins și articolul este votat nemodificat! Libertatea presei Articolul privitor la libertatea presei, se discută în prezența a 31 senatori. . * D. Emil Pangrati, regretă că la aceasta tribună s'a vorbit în contra unor libertăți, cari s’au câștigat cu mari sacrificii, câteodată chiar mai grele decât cele ale războiului. fi. Tony Iliescu, spune că comitetul delegaților în unire cu guvernul, a redactat un nou aliniat, la sfârșitulu articolului. Se scot din aliniatul C calomniile prin presă, cari se dau în judecata tribunalelor și se propune aliniatunui cu următorul cuprins: „Calomniile, injuriile și deformările aduse particularilor sau funcționarilor publici, oricare ar fi ei, atinși în viața lor particulară ”. Procopiu propune instituirea unui juriu, compus din ziariști, magistrați și avocați, care să repartizeze de rețele de presă, unele la jurați, alții la tribunale.. (Ședința se suspendă pentru câteva minute). La redeschidere se primește amendamentul propus de d. Dissescu, iar articolul se votează cu această modificare. Se votează art. 27—29. Se ia în discuțiune art. 23 devenit 22 privitor la biserică, prin care statul garantează tuturor cultelor o deopotrivă libertate și protecțiune, întrucât exercițiul lor nu aduce atingere ordinei publice, bunelor moravuri și legilor de organizam ale statului. Episcopul Gurie al Basarabiei se declară pentru acordarea autonomiei bisericei ortodoxe. D. Schullerus cere egalitate între toate cultele și autonomie pentru biserica catolică. D. C. Dissescu comunică faptul că s’a căzut de acord să se dea o altă redacțiune articolului, în modul următor: „Biserica ortodoxă și cea unită sunt biserici românești. Biserica ortodoxă fiind biserica majorității poporului, este dominantă, iar biserica unită are întâietate față de celelalte culte(Ședința continuă în prezența a 29 senatori și doi șefi de cabinet). Se primește amendamentul d-lui Dissescu. I. P. S. S. Mitropolitul Primat în numele bisericei ortodoxe, exprimă mulțumirile sale d-lui Dissescu, pentru clasica sa explicare dată cuvântului dominantă, căzând de acord, cu chipul acesta, și cu întregul cler și cu cele 14 milioane de ortodoxi. Prin întărirea bisericei nu ați făcut altceva decât să întăriți statul român. I. P. S. I. Mitropolitul Suciu al Clujului mulțumește prelaților ortodoxi, că nu au nesocotit o clipă biserica greco-catolică și s’a ajuns azi la această înțelegere, pe care noi — spune înaltul prelat — am îmbrățișat-o cu dragoste. Vom merge de aci înainte mână în mână, cu sora noastră ortodoxă. Ședința se ridică apoi la orele 9, ședința viitoare, azi la orele 3 d. a. Senatul Dezbaterile Parlamentului Ședința dela 21 Martî © Camars 1 Cetățenii Timpulu 99 apare în fiecare zi fia presie 3 d. a. Cereții la toate chioscurile, la toți vânzătorii ambulanți și la toți depozitarii din Capitală și provincie. Rochițe, costumașe și încălțăminte pentru copii găsiți la mag. Carmen Sylva Lipscani 68. M. S. Regele, a semnat decretul, prin care regimentul 9 roșiori „Principesa Elena“, este autorizat să sărbătorească drept patron, ziua de 21 Mai st. v. (3 Iunie st. n.) „,Sf. Constantin și Elena“. Vaporul ,I,împăratul Traian“, a plecat ori 20 Martie din Constanța la Consstantinopol, cu călători și mărfuri. La ministerul de industrie și comerț,au făcut interveniri din partea comercianților pentru aducerea de zahăr din rafinăriile din Praga și alte orașe străine. M. S. Regele a semnat decretul prin care regimentul 7 pionieri este autorizat să-și serbeze patronul în ziua de 21 Mai st. v. (3 Iunie st. n.) „Sf. Constantin și Elena“. M. S. Regele a semnat decretul prin care mai mulți sublocotenenți de rezervă, reușiți la examenul de ofițer activ, au fost trecuți în cadrele active ale armatei și repartizați la corpurile de trupă. Informațiuni „Institutul Cultural romanesc” își începe seria de conferințe anul acesta Sâmbătă 31 Martie, orele 6 seara. Va vorbi de Emil Antonescu asupra temei: „îndrumarea Spiritului Românesc Contemporan”. Cuvântul introductiv îl va rosti d 1 Petre I. Ghiață. Conferințele au loc în Amfiteatrul Fundației Universitare Carol I. Pentru Luni 26 Martie, ministerul de finanțe, a convocat la minister pe toți inspectorii financiari din țară, pentru a le da instrucțiuni cu privire la recensământul ce se va face. M. S. Regele a semnat decretul prin care regimentul 5 pionieri este autorizat să-și sărbătorească drept patron ziua de 23 Aprilie st. v 6 Mai st n. ..Sf Gheorghe“. D. G. Mârzescu, ministru muncii, a sosit în Capitală venind de la Iași Cu începere dela 27 Martie c,„ vapoarele S. M. R., ce făceau curse regulate între Constanța stantinopoly vor continua și Concursele până la Pireu cu plecarea din Constanța în fiecare Mărfi. Ultima ședință a comisiei de despagubiri de război se va ține Vineri 23 Martie ora 10 sub președinția d-lui Vintilă Brătianu, ministru de finanțe. In această ședință se va stabili definitiv, modalitățile de rezolvare a problemei despăgubirilor de război. M. S. Regele a avut o lungă b.trevedere>eri dimineață la palatul regal cu d. Ionel . Brătianu, președintele consiliului, în legătură cu atitudinea opoziției față de guvern, M. S. Regele a semnat decretul prin care plutonierii cu termen redus și absolvenții școalelor militare de infanterie și subofițerii reangajați, sunt înaintați la gadul de sub locotenent de rezervă. ;1 111 M. S. Regele, a semnat decretul prin care se aprobă avansarea la gradul de sublocotenent de rezervă, a stagiarilor și elevilor plutonieri cu termen redus proveniți din armata Austro-Ungară, absorbiți ai cursului redus al școalelor pregătitoare de ofițeri de rezervă din Craiova pe ziua de 1 Aprilie, 1923. Ori înainte de amiază, consiliul Stupenor al armatei, și-a terminat lucrările cu privire la avansarea maiorilor la gradul de colonel și a coloneilor la gradul de colonel de brigadă.. Astăzi se întrunește din nou la ministerul de răsboiu, comitetul inspectorilor generali ai armatei, în vederea luării în discuție a avansărilor ofițerilor inferiori,, ori la orele 4i după amiază s'a întrunit la ministerul comunicațiilor, consiliul tehnic superior, în vederea măsurilor ce urmează a se lua împotriva inundațiilor. A. S. R. Principesa Elena, însoțită de d-na Colette Piagino, au vizitat ori dimineață „Leagănul Sf. Ecaterina”, instituția de binefacere pentru creșterea copiilor fugaci condusă cu atâta abiluitate de doamne din înalta societate. Duminică dimineața a fost hirotonisit în catedrala Mitropoliei, noul ales episcop al armatei, arhimandritul Justinian Teculescu, de către I. P. S. S. Mitropolitul Miron Cristea, asistat de P. S. S. episcopul Nicodem al Hușilor, Vartolomeu al Râmnicului și de arhiereul Evghenie Piteșteanul. După slujba religioasă, toți prelații au fost reținuți la masa Mitropolitului Primat. Conferința d-lui profesor Pătrate Mircescu, ce urma să aibă loc Sâmbătă 24 Martie la Fundația Carol I, se alemână pentru luna Aprilie. Domnia sa va vorbi tot asupra temei:* Indivizi ,dualism și Democrație'^ PALATUL JUSTIȚIEI înalta curte de Casație înaintea înaltei Curți s. Il-a prezidată de d-l Oscar Niculescu s’a prezentat spre judecare recursul făcut de Soare Radu Lița și alții, contra sentinței Curții cu Juri din Dâmbovița care-1 condamnase la 6 ani recluziune. Motivelor recursului au fost: nu, s'a comunicat în ajunul zilei de judecată celor liberi, lista juraților, așa cum prevede legea, iar celor arestați li sf au pus întrebările greșit că' au comis’ o tâlhărie, ’ pe câtă vreme din actul de punere sub acuzare reese că a fost vorba numai de o tentativă. Soluționarea acestui recurs este foarte interesantă, deoarece s'au pus pentru prima oară în fața înaltei Curți, aceste motive, . Recursul a fost susținut cu multă căldură de d-nii avocați Radu Rosrsetti și Ghiță Dumitrescu, iar fotoliul Ministerului Public a fost ocupat de d-l Procuror Oprescu, înalta Curte a amânat pronunțarea pentru ziua de 26 cor. • CURTEA CU JURI Uri, a venit spre judecare în fața Curții cu Juri, procesul deschis de Ministerul Public lui Petropol, acela, care în toamna trecută a atentat la viața maiorului Orezeanu, trăgând întrânsul două focuri de revolver în plină sală a Palatului de Justiție. Sala secției II comerț era neîncăpătoare pentru publicul care venise să asiste. Parchetul a fost reprezentat prin d-l Procuror Gică Ionescu. Făcându-se apelul nominal al martorilor și lipsând parte din ei, apărarea, a găisit că procesul în aceste condițiuni nu se poate judeca și a cerut amânarea. Curtea care era prezidată de primul Președinte al Trib. Ilfor d. Davidoglu a admis punctul de vedere al apărărei și a dispus amânarea procesului DE LA PARCHET. La cabinetul 7 de instrucție condus de d-l judecător Dobrescu s-a depus o plângere de către Federala Cooperativelor din Brașov contra lui Gogu Ionescu din șoseaua Bonaparte nr. 7, precum că ar fi înșelat-o cu suma de lei un milion, obligându-se să-i furnizeze niște cereale pe care nu le avea. D-l judecător de instrucție a emis mandat de aducere de îndată, contra sus-numitului. 1=389- -- Desființarea oficiilor de închiriere — Oficiile de închiriere vor fi desființate pe sine 0« 1 Aprilie 1923. — Procesee de la aceste oficii vor fi trecute la judecatorifce de ocoale — Aceste oficii, prin felul cum au suspisionat, au dat cele mai rele rezultate. Și aceasta pentru nenumărate amânante. In primul rând se cunosc inrtermizudüS^ serii de cazuri, când solicitatorii de lak țuințe nu au fost satisfăcuți. Aceasta nu din pricină că ar lipsi locoo >nițele, ci din cauza neglijentei și conjulatiei personalului respectiv. Oricând putem cita cazuri de proprietari cari nu-și declară prisosurile de camere, prisosuri cunoscute oficiilor, dar acucunse de aceasta din urmă. Deasemenea, oficiile nu sunt streine nici de incuria aela, hoteluri, cum și nici de petiționarii,' purtați zadarnic pe drumuri și îndemnați"«* cum i-o tăia capul. Păcatele funcționării oficiilor de liteftUmere nu se sfârșesc numai la neputinței de a,satisface publicul. Această instituțiune face mare jaf in banul public. Ni sa spune că, numai pentru fixarea unei chirii, afară de altă neînțelegere dintre chiriași și proprietari, o comisiune ține la fiecare oficiu, câte 10—15 ședințe. Prin acest sistem de procedare din partea președinților de oficii s-a constatat că bugetul de chelttueli pentru întreținerea oficiilor se In** cârcă fără ca ele să dea rezultate bune. Afară de diurnele primite, membrii i* comisie, împreună cu președintele,, mai avantajul, că au posibilitatea să dea o sa numai în schimbul unui beneficiu. Aceasta se încasează în majoritate dela chiriași, — foarte rar dela proprietari, deoarece proprietarul care nu urmăre specula, renunță să mai declare că case de Închiriat. Față de această stare de lucruri, suntem în măsură să anunțăm că ministerul de interne împreună cu ministerul de justiție, a hotărât ca pe ziua de 1 Aprilie 1923, să desființeze oficiile de închiriere, iar procesele rămase în curs de judecată Să fie trecute la judecătorii. Dela 1 Aprilie se va lăsa libera tranzacția închirierilor. In ce privește înfrânarea speculei, ministerul de justiție a prevăzut o serie de măsuri prin noua lege atât împotriva proprietarilor cari vor fi dovediți speculatori cât 5# împotriva chiriașilor ecuri vor oferi chirii prea mari peste elle stabilită, prin noua lege a chiriilor. Tot prin noua lege a chiriilor s’au luat trăsuri împotriva evacuărilor.