Timpul, noiembrie 1923 (nr. 197-220)

1923-11-26 / nr. 217

Discuția Mesajiului la Camera Discursurile d-lor Iamandi si Morărescu Ședința dela 23 Noemb. Du­pă mai multe c xamunicări, în cari, firește, se citează noui cazuri de sustragere de la înproprietărire vor­bește d.V. IAMANDI în discuția Me­sajului. D. Iamandi răspunde d-lui Mad­gearu, pe care îl acuză de lipsa spiri­tului sintetic. Spune apoi că nu pot avea autoritate nici crit­ccile formu­late de d. Stere, pentru a trece re­pede la activitatea guvernului Reforma financiară este foarte bu­nă, dar ea trebue complectată cu im­pozitul pe îmbogățiții de război (a­­plauze la opoziție). D. DR. LUPU: Vezi că majoritatea nu te aplaudă. D. IAMANDI: Evident că situația economică nu corespunde cu bogățiile țarei. D. Madgearu a criticat’o dar n’a dat soluții. D. MADGEARU : Ba da. REFORMA AGRARA D. IAMANDI: Soluțiile au fost a­­tât de multe și de variate încât se poate numai din aceasta deduce că situația este atât de grea încât nu se poate îndrepta ca o soluție. Este regretabil că reforma agrară nu s’a terminat Știu că s’au comis unele nereguli. Dar a luat parte atâta lume la aplicarea acestei reforme, în­cât fatal s’au comis și nereguli. Să lăsăm toate acestea și să ne si­lim cu toții ca ca să se termine mai repede. Și o vină a întârzierii o purtați și d-voastră țărăniștii, cari ați agitat prea mult. (Protestări la țărăniști). UN INCIDENT D­­IAMANDI: Ne tot acuzați că suntem un partid bancar. Dar d-v.? Astfel, dacă nu mă înșel d. dr. Lupu s’a dus în America pentru concursul american în.. D. DR. LUPU: Nu m’așteptaan din partea d-tale la calomnii. D.­IAMANDI: Nu e vorba de ca­lomnie. Eu aș găsi foarte natural să cereți concursul unor capitaliști stră­ini... D. DR. LUPU: Câtă vreme e d. Vintilă acolo nu poate fi vorba de așa ceva. D. IAMANDI: Și când aveți bănci la Tecuci, la Câmpu-Lung etc. de ce ne acuzați pe noi ? D. dr. LUPU: La Tecuci banca e a d-lui Răducan. Nu privește partidul. D. IAMANDI: Este comod sistemul acesta. Dar faptul e fapt. Ne acuzați că v-am gonit de la coo­perativ^. Este adevărat. Dar nu f­iind la guvern, ci în opoziție. D. dr. LUPU : Cu jandarmii. D.­IAMANDI. Nu. Să faceți do­vada. D. N. IORGA: Citește o telegramă sosită acum o oră dela d. If­rim șeful organizațiunei partidului naționalist din Iași prin care se arată că jan­darmii au pătruns în Gasa, de sfat, a partidului împiedicând întrunirea. Iată dovada. (Rumoare în Cameră). D­­IAMANDI: Neînțelegerile din­tre noi și d-voastră la Iași se dator­esc d-lui Ifrim. D-sa în continuare sfătuește parti­dul țărănesc să pășească la o contri­buție la progresul țării. Recunoaște că acest partid are un contingent e­­lectoral serios. Are conducători ani­mați de un ideal democratic. Dar partidul național-român ? Mai întâi de ce național și român. Ce e minoritar ? Este singurul partid care nu există politicește în regat. N’are nici un contact cu masele. S’a aliat cu cei mai ireductibili dușmani ai țărănimei. Singura activitate a d-voastră este exploatarea nemulțumirilor minori­tăților din Ardeal. Ne acuzați de ale­geri false. Dar d-voastră în 1919 ați adus aci pe deputați dv. trimiși nu de­­ alegători, ci numiți prin niște procese verbale. In timpul votării Constituției ne-ați­­ dat cel mai desgustător spectacol. Ați spulberat toate iluziile ce ni le­­ formasem despre d-voastră, v-am aș­­­­teptat să ne aduceți ceva bun un­­ suflu democratic. Și ce ne-ați adus ? j un spirit negativ. Nici o contribuție reală. Suspectați pe toată lumea. Ne acuzați de politica bancară. D-v.? îmi vine să râd. SUCCESIUNEA D­­IAMANDI vorbind de partidul poporului spune că va insista asupra situației acestui partid, fiindcă s’a scris prin ziare. D. N. IORGA: Am în mână toate firele cari tind să dea puterea gene­ralului Averescu. D. V. BRATIANU: De ce nu le spu­neți ? D. N. IORGA: D-ta mai ales ar tre­bui să tresari la acest aviz. D. V. Brătianu: In Mesaj se anun­ță o operă legislativă atât de bogată, că nu poate fi vorba de succesiune. D. V. IAMANDI: Și dacă s’a vor­bit de succesiunea generalului Ave­rescu, opoziția e de vină, că nu știe să facă politică. D. N. IORGA : D-tră majoritarii, ar trebui să împiedicați astfel de in­trigi. D. IAMANDI: Nu noi indicăm suc­cesiunea. D-sa analizează apoi doctrina par­tidului emisă de d. M. Manoilescu și spune că partidul liberal, nu cel al poporului este neoliberal. Dacă se vorbește de succesiunea partidului poporului, aceasta se dato­­rește incapacității celorlalte partide de opoziție. D. N. IORGA: Altor cauze: intri­gilor. D. V. IAMANDI: Dv. d-le Iorga n’aveți un partid organizat. D. N. IORGA: Dacă e vorba de a­­dunat elemente cari să jăcmănească țara, — n’am partid. Dacă e vorba de elemente oneste și legal democratice — am partid. D­­IAMANDI face și anul acesta apel la conlucrarea opoziției și dia ea nici acum nu va răspunde la apel, va da dovadă de lipsă totală de seriozi­tate. Ședința se suspendă. La redeschidere vorbește de STAN MORĂRESCU (țărănist). Oratorul stărue asupra luptelor dintre partide, arătând că viața publică e paralizată de violența acestor lupte. Vina cea mare în această privință e a partidu­lui liberal. Criticând concepțiile și procedeele guvernului, d-sa spune : Ați trimis la sate o armată de a­­genți agricoli, cari s’au dovedit a fi agenți electorali. Ați înființat comitetul agrar, for­mat din magistrați imparțiali. Dar la ușa acestei instituții s’au ins­talat cele 9 vămi ale văzduhului. Și nici un țăran nu poate pătrunde a­­colo, până ce nu dă vamă. Și astfel de fapte strecoară în su­­fletul țărănimea mai multă otravă decât cea mai teribilă propagandă. Trecând la agitațiile studențești spune că în afară de îndemnuri, sunt și cauze mai adânci. Și guvernul nu s’a îngrijit de ne­voile studențimii. Dar nu cu violen­țele se rezolvă această chestiune. Condamnă și violențele și severitatea guvernului. Soluția pentru preponderența ele­mentului românesc în viața culturală a țării, ar fi distrugerea stavilarelor , cari împiedică circulația forțelor so­­­­ciale, pentru ca din adâncul maselor­­ să poată pătrunde toate valorile. Țara cere o administrație bună, o­­ bună gospodărie. Pentru aceasta e nevoe de acordul tuturor partidelor. Ședința se ridică la 7 fără 15. Cea viitoare azi la 3 d. a. -xxx-o-xxx-De ia Senat Ședința de la 23 Noembrie D. M. PHEREKYDE deschide șe­dința la ora 3:45 în prezența d-lor mi­niștri G. G Mârze­scu, Al. Constanti­­nescu. SATE ROMÂNEȘTI CEDATE IUGOSLAVIEI D. DIMINESCU întreabă pe minis­trul de externe dacă este adevărat că s-ar fi adimis, cedarea către Iugosla­via a comunelor românești Modoș și Pardani, în schimbul comunelor ger­mane Jam și Jimbolea. Arată că locuitorii satelor româ­nești sunt neliniștiți și fac agitație pe această chestiune. PROECTE VOTATE Se votează încetățenirea d-lui G. Mexi și a d-lui G. Miorini. Se mai votează proectul de lege pentru modificarea unor aliniate din legea agrară privitoare la modul de compunere a comitetului agrar, pen­tru ca să poată judeca. Noua lege prevede că comitetrul agrar este le­­galmente constituit pentru a alcătui un complet numai cu patru membrii. T TIMPUL MODIFICAREA LEGII AGRARE DIN BASARABIA D. AL. CONSTANTINESCU depu­ne proiectul pentru abrogarea unor articole din legea agrară basarabea­nă, introducând dreptul de preempți­­une al statului asupra pământurilor expropriate. Se votează proectul de lege prin care Eforia spitalelor civile este au­torizată a vinde micile proprietăți (vii, acarete, locuri virane și case) ră­mase în urma exproprierii moșiilor sale. Ședința se ridică la ora 4.15, cea viitoare Sâmbătă la orele 3. =n=. Alte mari fraude O descindere senzațională la­­ arad ARAD, 23. — Primindu-se nume­roase denunțuri contra șefului Sigu­ranței statului din localitate, Hara­­lambie Popescu, zis Haplea, primul procuror a ordonat facerea unei per­­chiziții la domiciliul acestuia. Par­chetul a făcut perchiziția azi după amiază, găsind la locuința șefului si­guranței mari stocuri de pânzărie, sto­fe, bani și scrisori compromițătoare Actele găsite dovedesc că Haralaal­bie Popescu șantajase o firmă foresti­eră cu peste 50 vagoane b­­ine, sub motiv că trebue să le trimită... supe­riorilor. Șeful siguranței locale mai este a­­cuzat că luase mită și făcuse nume­roase abuzuri de putere în orașul Arad și in special în regiunea de frontieră. Primul procuror a cerut telegrafic suspendarea șefului Siguranței. Cazul a produs o vie senzație în toate orașele Ardealului. Cm STIH Dl JSitSS­­m...T. Ultimele rapoarte ale consilieratelor agri­cole respective, primite la Ministerul Agri­culturii, indică următoarea situație a însă. Membrii delegației române pentru convenția comercială de la Tiraspol, au comunicat guvernului că tratati­vele s’au întrerupt. Aceste tratative nu mai pot fi re­­înoite deoarece nu s’a ajuns la o în­țelegere în chestiunea schimbului de agenți consulari. Se afirmă în cercurile noastre ofi­ciale că în cazul când Sovietele nu vor reveni asupra hotărârei lor, tra­tativele nu se vor mai relua. Primăria Capitalei va da zilele a­­cestea o ordonanță, prin care va re­glementa felul în care vor trebui fă­cute construcțiunile de imobile în Capitală. Toate binalele în construcție vor trebui împrejmuite cu o îngrădire de scânduri în așa fel încât zidăria să u ai lui UV ZC/nuitUL-Ult-LV U(l )----*----* -- * --- ------ -----------­toamnă s'au făcut pe suprafețe foarte res-­­ nu se mai vadă din stradă și nici un fel de necurățenie să nu se mai răs­pândească în vecinătatea mâncărilor în Moldova . Județul Tecuci: Grâu de toamnă 7320 ha, Rapiță 50 ha. Județul Roman : Alături 5290 ha., dintre cari 2715 ha. marea proprietate și 3175 ha. mica proprietate, s­emănături 6999 ha, dintre cari 2181 ha. marea proprietate și 4428 ha. mica proprie­tate. Județul Bacău . Până la data de 20 Noem­brie c. grâul semănat n’a răsărit din cauza secetei. Alte semănături nu s’au putut face din aceeași cauză. In plasa Glodeanurile s’au făcut alături de circa 2000 hectare, iar în plasa Nicșor numai 40 ha. Viticultorii sunt ocu­pați în prezent cu tăiatul vitelor. In regiunea Dunărei semănăturile de transe din cauza secetei. Camera d­e punere s­ub acuzare a admis cererea de punere în libertate a d-lui Lilvescu, pe o cauțiune de 50 de mii lei. Primăria și-a procurat sumele necesare stropitului și maturatului Șoselei Kiseleff. Aleele rezervate pietonilor vor fi așter­­nute cu pietriș mărunt, pentru a se evita praful și noroiul. Pentru lărgirea șoselei și pentru păstra­rea ei în perfectă stare de curățenie se va suprima aleea călăreților, cărora li se va deschide un drum special pe Șoseaua Jia­nului. Și această șosea, va fi bine pavată pen­tru ca să se îndrumeze pe ea căruțele și celelalte vehicule cari pot murdări șoseaua și cari nu vor mai putea trece pe artera principală. Pe ziua de er­, Vineri 23 Noembrie, si­tuația epidemiilor din Capitală era urmă­toarea : Scarlatina 291 cazuri, angina dif­­ternică 3, febră tifoidă 28, tifos exantema­­tic 3, erizipel 3. Aceste cifre indică o scădere față de zi­lele precedente. Discuția la Adresă va continua la Cameră și săptămâna viitoare, cel puțin până Miercuri seara. Din partea opoziției mai sunt în­scriși d-nii N. Iorga, dr. Lupu, Gr. Iunian, I. Mihalache și Eduard Mi­­rio. -xxx­o-xxx­ Cu prilejul audienței pe care fabricanții de zahăr au avut-o la de ministru al indus­triei și comerțului, s-a desbătut faptul că, în unele părți ale țării, din cauza neregu­latei aprovizionări, se produce, la răstim­ ji­puri, în diferite localități specularea zahă­rului. De comun acord cu fabricanții de zahăr, d. Tancred Comstantinescu a decis o serie de măsuri menite să înlesnească aprovizio­narea în mod îndestulător și la timp în toate regiunile țării, așa ca nimeni să nu poată exploata epuizarea temporară a stocului de zahăr. Tot în decursul acestei întrevederi, dele­gația fabricilor de zahăr a repetat d-lui ministru de industrie și comerț declarația că, față de noua scădere a valutei noastre, fabricanții se obligă de a menține prețul fixat de minister. Societatea comunală a tramvaelor cere o nouă majorare a taxelor. De astă dată e vorba să se introducă taxele pe zone. Chestia e în studiul comisiunei interimare. Sunt și voci contra. Dar aceasta e numai obișnuita punere în scenă, căci până la ur­­mă cererea societății va fi admisă. Taxa seteleului tinde să se rotunjească, îndrep­­tăndu-se spre 5 lei. Știri din Polonia Varșovia 24.­­ Ministrul afacerilor Dmowski și subsecretarul Seyda au dat explicațiuni la comisiunea aface­rilor străine din Senat asupra ultor serii de chestiuni privitoare la politi­ca actuală externă Polonia posedă 20 fabricii de chibri­turi, 17 în funcțiune 3 în construcție, ocupând 5000 lucrători. Producțiunea totală a primelor 8 luni din anul cu­rent, este de aproape 250 milioane cutii­. Industriașii din Pomerania polonă, a­u cerut autorizația guvernului po­lon, de a fonda o Cameră de Export pentru lemnării având sediul la Byd­­goszczi. In urma hotărârii­ luată de guvern de a lăsa industria polonă să execute postavul necesar­­ armatei, fa­bricile­ din Lodz vor lucra zi și noapte După ce se va executa această co­mandă guvernul va da industriei din Lodz alte comande marii pentru pân­zărie, voind să ocupe astfel toți lucră­torii. Aprinderea unui pod de cale ferată • Ploești 23. — Azi la ora 10 dimi­neața, a luat foc podul de cale fe­rată dintre stațiile Armășești și Ur­­ziceni. Acest pod fusese distrus în timpul războiului la unul din ca­pete și complectat apoi cu lemnărie. Focul fi­ind observat d­e niște oa­meni de pe câmp, aceștia au înștiin­țat imediat pe cantonierul cel mai apropiat. Acesta, dându-și seama de pericol, a înștiințat atât stația Ploești cât și stația Urziceni, care au dat ordine pentru oprirea tutu­ror trenurilor d­e persoane și de mar­fă. Stația Ploești a trimis imediat ajutoare,­­și s-a procedat în pripă la stingerea incendiului și la repara­rea podului, ale cărui balustrade și traverse de lemn fuseseră mistuite de flăcări. Toate trenurile au fost oprite la timp, iar după repararea stricăciu­nilor circulați­a a fost reluată. Deo­camdată însă trenurile trec peste pod pilotate. Din cercetările făcute s-a consta­tat că focul a luat naștere de la o bucată d­e lignit (cărbune) aprins, care căzuse de la mașina unui tren de marfă. =□< ACTIV Teren . . b)a)a) Imobile c)b) d) e) cazane cu aburi , Centrala Diesel și linia de garaj și Mașini nemontate, material rulant Cisterne închiriate în Germania, mobilier, cai și trăsuri, scule și utensile, ins­talata laboratorului.................... Efecte publice........................... Participațiuni industriale........................ Diverse garanții........................................ Cassa­numerar................ Diverși debitori....................................... Despăgubiri de răsboi............................. Mașini și instalațiuni fIPHENIX“ Fabrică de Uleiuri Vegetale și Uleiuri Solidificate Societate Anonimă Română - BUCUREȘTI — Bilanț general încheiat la 30 Iunie 1923 PASIV 10.769.272,25­3.562.809,20­8.757.352,42­2.223.693,55­3.399.236,08 896.905,55­5­29.609.274 208.960 3.550.000 424.026 1.437.617 33.485.310 1.549.443 45.251.075 145.000 117 114.089 Inventar: Semințe, uleiuri, mărfuri în consignație, diverse materiale. Garanții de gestiune ... ............................................. Președinte. I. Boambă. Contabil-expert, M. Marcovici. Verificat și găsit conform cu registrele, |_ ! » - ' ......! I I—1 ____Censori: Chr. D. Staicoviä, N. M. Ghițescu, N. E. Kalergi, lg. Bassa, Anion O. Vassalopol. 117114.089 Administrator-delegat. P. /. Vassalopol. 51 Tiparul Institutului de arte grafice „Eminescu“ Societate Anonimă Str. Parlamentului No. 2­1 j­1.453.382 70. 05 80 25 71 51 Capital ................................................................................... Fond de amortizare....................................... 8.326.000.— Amortizare extraordinară................................ 1.000.000,— Fond de rezervă statutar............................... 954.063,75 Rezerva extraordinară.................................... 250.000,— » pentru creanțej dubioase................ 250BOO.— Diverși creditori Despăgubiri de răsboi, garanții pentru saci și butoaie Cauțiuni diferite........................................................... Titluri împrumutate....................................................... Deponenți de garanții de gestiune ....................... Profit și pierdere . Report din anul trecut. Realizat în anul curent. 1.268.919.63­1.836.303.55­5.000.000 10.780.063 94.759.425 3.022.877 251.700 49.800 145.000 3.105.223 75 58 18 Teatrale TEATRUL NAȚIONAL Repertoriul de la 26 Noembrie—5 Decembrie inclusiv: Luni, 26 Noembrie, ,„Un Erou”. Marți, 27 Noembrie, „Țăranul ba­ron".­­Miercuri, 28 Noembrie, „Un E­­rou”. Joi, 29 Noembrie, Matineu „Ță­ranul baron” Seara „Rosmersholm” Vineri, 30 Noembrie, „Un Erou”. Sâmbătă, 1 Decembrie, Matineu, „Vicleniile lui Scapin”, „Un amic”, Seara, „Suflete tari”. Duminică, 2 Decembrie, Matineu, „Institutorii”, Seara, „Un Erou”. Luni, 3 Decembrie, „Un Erou”. Marți, 4 Decembrie, „Un Erou”. Miercuri, 5 Decembrie, Premiera „Când vine viforul". Aseară s'a cântat la Opera Ro­mână „Boema”, delicioasa operă a lui Puccini, în fața unei săli arhi­pline, și în prezența A. S. R. Prin­cipele Moștenitor. Este, de­sigur, cea mai frumoasă realizare de până acum a Operei noastre. Nici când nu s'a putut con­cepe -o Mimi mai bună decât aceea pe care ne-a dat-o aseară d-na Fe­­raru. Creațiunea d-sale ar putea fi­gura pe orice scenă muzicală din lume­. Tenorul Marius Niculescu­­ a cântat un Rudolphe plin de amploa­re și avânt. D-sa are o voce admi­rabilă, foarte puternică în registrele de sus, dar lipsește încă de școală și suplețe. Ceilalți interpreți, în frunte cu d. Niculescu-Basu, au contribuit admi­rabil la succesul serei. Regina în castelul din Bran Brașov. 23. — Regina însoțită de prințesa Ileana a părăsit castelul din Bran. Timp de trei zile cât a stat la Bran, suverana a vizitat toate comu­nele din această regiune împărțind daruri văduvelor și orfanilor de răz­­boiu și a asistat la inaugurarea u­­nei cantine școlare a orfanilor care a fost deschisă într’o sală a castelu­lui. La acastă inaugurare a luat parte pe lângă numeroși intelectuali și pre­fectul de Făgăraș,, d. Const. Rado­­vici, care în tot timpul a însoțit pe regina pretutindeni. — Ceasornicarul BREVETAT Soare Enescu — BULEVARDUL ELISABETA — (Sub hotel Astoria) Magazin bine asortat cu biju­­terii în aur, argint, cu pietre prifioase.— Pendule de pe­rete, deșteptătoare de masă și de buzunar Brățări, inele, cercei. Ve­righete de logodnă­­ în aur -Cumpăr aur și pietre preți­oase.— Ofer prețurile cele mai bune Doctor Benno Stenner Specialist în Boli interne Cadulla și copii) Boli de femei. Genito-urinare si sifilis Consultațion- 8 jum-9 jum a. m. si de la 2-6 p. m­­s'a mutat în Str. Dr. Felix No. 11, prin muze$ti. Telefon 29­71 Colonel N. HOMCEANUI Licențiat In drept Avocat militar Strada Frumoasă 37. Telefon 42­­­50 Primește intre orele 2-4. ALEX. C.­IQANID Avocat S’a mutat din Str. Traian 161 în Str. Cercului No. 18 (Prin Aureliu sau Spătar) — Telefon 2811 — ■Adânc îndurerații Petre și Ti­neta Ciorăneanu, Caterina Rășcanu, Sma­randa Colonel E. Ullescu, Ana Severscu, Ion G. Ciorăneanu, Nico­­lae și Laetiția Ghik­a, căpitan și d-na Șerbănescu, Barbu și Jeana Brezia­­nu, au nemărginita mâhnire i să a­­nunțe moartea prea iubitului lor fiu, nepot și strănepot Gheorghe P. Ciorăneanu Elev la Școala Politehnică mort în al 21-lea an al vieței sale, în ziua de 22 Noembrie cor., și vă roa­gă să binevoiți s să asistați la înmor­mântarea sa, care va avea loc Sâm­bătă 24 cor., la orele 3 p. m., la cimi­tirul Belu. Cortegiul va porni din str. Otetelișanu 5. • Rugați-vă pentru ele

Next