Timpul, martie 1924 (nr. 288-314)

1924-03-28 / nr. 311

N 2 LA 15 APIt­LGH KIAP&ISE W VIATA BUCURESTEANA - Revistă Umoristică ilustrată. — In genul revistelor pariziene.­­Directori: O­ ilariu»« Și M. D. harcit O»DE EXPLOSIV! * / SOCIETATE* ANONIMA BUCUREȘTI, STR. GR. ALEXANDRESCU fie« 24 PROSPECT de EMISIUNE PENTRU 80.000 ACȚIUNI NOMINATIVE mmmb— 49 #> • Prima Societate Română de Explosivi, So­cieate Anonimă, în adunarea generală extraordinară din 10 Martie 1924 potrivit cu „Legea pentru constituirea unei so­cietăți române pentru fabricarea de explosivi“ publicată în „Monitorul Oficial No. 41 din 24 Februarie 1924, cu noilei ei statute și de acord cu Regia Monopolurilor Statului, a ho­tă­rât sporirea capitalului ei social dela 2 ©.© oc.© © © Lei la 55.oop.poo lei. Acest capital social, reprezintă investițiunile făcute în fabrica de explosivi din Făgăraș, construită în ultimii ani, azi în producțiune, iar noua emisiune este destinată pentru acoperirea cheltuelilor făcute pentru terminarea fabricii și pu­nerea ei în funcțiune. * Avantagiile acordate prin legea fundamentală, g­rație cărora d­efacerea produselor cu prețuri ren­­tab­le e asigurată, fac ca acțiunile societății să constitue un plansamet de prima ordine. Din această emisiune, toate acțiunile fiind nominative, revin conform legii și statutelor a 7.000 acțiuni Statului 28.000 „ fondatorilor străini, iar 35.000 „ se oferă în subscripție publică numai la români Cursul de emisiune a fost fixat la 500 lei de acțiune, plus 50 lei de acțiune pentru spese de emisiune, valoare care i­­ritează să se verse integral la subscripție. • Afară de­ aceasta, potrivit legii din 24 Februarie 1924, se mai pune în subscripție încă 10.000 acțiuni din prima emisiune, astfel ca numărul total de acțiuni, oferite acum subs editorilor români este de 45.000 acțiuni. Subscrierea va avea loc în zilele de 25 Martie — 3 Aprilie 1924 inclusiv la ghișeele Băncii Naționale a Ro­mân­ei, din București precum și la toate sucursalele și A­­sfințiile ei din țară, iar în orașul Făgăraș, la „Reuniunea de Credit Făgărășeană“. .* . Repartiția acțiunilor se va face de un comitet compus din: Guvernatorul Băncii Naționale, Președintele înaltei Curți de Conturi și Președintele Con­­ i­ul îi de Administrație R. M. S. « * Comsiliul «fa A<l«Twls'­rrrP'>­ Înștiințare Se reamintește domnilor acționari ai Uzinelor de Fier și Domeniilor din Reșița, S. A. că adunarea generală extra­ordinară a cărei convocare a fost publicată în Monitorul Oficial No. 41 din 24 Februarie a. c. va avea loc Joi 27 Martie a. c. la orele 17 în palatul Camerei de Comerț din Capitală, Uzina 3@ d­e Fier și­­ Domeniile din Reșița S. A. Știri teatrale Azi Miercuri 26 Martie TEATRUL NAȚIONAL : Sanda. OPERA ROMANA: Faust. TEATRUL REGINA MA­RIA : Bughezul gentilom. TEATRUL MIC: Dansatorul Doamnei. TEATRUL POPULAR: Ne­cunoscuta. Viitoarele premiere Joi 27 Martie, Teatrul Regina Ma­ria: «Cărăbușii», piesă în 3 acte de Brieux, și «Bébé», comedie în­­tr'un act de Feydeau. Miercuri, 2 Aprilie, Teatrul Na­țional: «Lumină din Lumină» , pa­rabolă în 4 acte de d. G. Orendy. Miercuri, 9 Aprilie, Teatrul Na­tional : «Povara», 3 acte de d. R. Voinescu și «Masca», un act de d. Ion Sân Giorgiu. Viitoarele concerte Joi 27 Martie (Liedertafel): Con­cert de muzică de cameră dat de d-na Popovici-Pretorian. Duminică 30 Martie: Filarmonica cu Alma Moodie. Joi 3 Aprilie (Liedertafel): Con­cert de muzică de cameră dat de d-na Popovici-Pretorian. Luni 7 Aprilie: Filarmonica cu Alfred Cortot. De la Teatrul Regina Maria Joi seara, compania Bulandra va reprezenta pentru prima oară «Cărăbușii», celebra comedie a lui Brieux, cu d-na Tantzi Cuta­­va și d. V. Maximilian în rolurile principale. «Bébé e bolnav», un act de Fey­deau, jucat de aceiași doi strălu­ciți interpreți, va complecta spec­tacolul. Românii la Paris Compozitor­ului nostru Alfred Alessandrescu, actualmente la Pa­ris, i s’a făcut deosebita cinste — râvnită de nenumărați muzicieni francezi — de a i se acorda ba­gheta orchestrei concertelor Co­­lonne, spre a dirija în ziua de Sâmbătă 29 Martie poemul său simfonic «Acteon». La acelaș concert, maestrul E­­ne­scu, care s’a îmbarcat la 15 Mărtie în America, spre a sosi în Franța, va cânta câteva bucăți la vioară și va condu­ce lucrări de ale sale. E o nouă onoare ce se face mu­­zicei românești, și ținem s’o rele­văm aci cu toată mândria. Reforma învățământului primar Un comunicat al Asociației generale a corpului didactic primar „Proiectul de lege asupra învăță­­­mântului­­ primar a fost depus la Ca­meră de d. ministru dr. C. Ange­­lescu fără să m­ai fi fost dat în dis­cuția noastră a învățătorilor, infor­ma lui definitivă după cum se făgă­duise. In genere, acest proiect de lege­­ a ținut seamă­­ de rezultatele consul­tării prealabile a corpului învățăto­­resc și de dezideratele ultimelor con­grese ale tuturor învățătorilor din în­­­treaga țară și răsp­unde nevoilor de după întregirea neamului. Cu mici m­odificări la unele articole ar ieși o lege bună, dacă și pentru învățători legea ar crea o situație materială și morală satisfăcătoare. Situația materială însă, atât de tristă astăzi, i este lăsată p­e seama­­ încadrării în viitorul statut de retri­­buțiune a tuturor funcționarilor publici, unde corpul didactic n’are ce căuta și se nesocotește, ca bază de calcul penîn­­tru retribuția viitoare, decretul-lege rectificativ de salarizare din 1919. Situația morală însă, ce li se cre­ează prin art. 134 și prin câteva dis­­pozițiuni din alte articole este pe deantregul insuportabilă și în desa­­cord complect cu rolul de educator și creator de suflete al misiunii de învățător. In art. 134 se pun învățătorilor restricțiuni penalizate, asupra modu­lui de p­redare în școală și de purtare cu vorba, cu scrisul și cu fapta* afară din școală, cari pot da naștere unui șiri nesfârșit de șicane din partea duș­manilor personali sau adversarilor de idei și sub apăsarea cărora învăță­torul trebuie să abdice deja toate frumoasele atribute ale misiunii sale pentru a se transforma intr o ma­șină vorbitoare fără suflet, fără per­sonalitate și fără ideal atât în școală, cât și afară din școală. Știm cine a sugerat introducerea­­ acestor restricțiuni care schilodesc o lege care, fără ele ar fi creat învăță­torilor un cadru în care să se simtă liberi și însuflețiți în toată acțiunea lor educatoare și de pregătire pen­tru viața activă, iar nu p­entru una pasivă și fără spontaneitate. Sperăm că d-l ministru va reveni asupra lor. Va înlătura cu totul art. 134, care este cu prisosință și mult mai bine­­ și mai frumos înlocuit prin normele de pregătire pedagogică din studiile respective ale școalei normale. Ast­fel școala abdică de la rolul ei, iar des­curajarea și degradarea sufletească vor distruge tot ce este nobil și frumos în­­ misiunea de învățător. Legea rezolvind apoi problema lo­calurilor de școală nu se preocupă­­ de loc de problema locuințelor p­en­tru învățători cari, ori nu găsesc, ori nu plot iplăti chiria ce li fee cere pentru locuințele de cari au nevoie. Aseme­nea nu se preocupă de împroprie­tărirea rurală și urbană pentru cei neîm­p­roprietăriți încă. Asociațiunile județene și provinci­ale vor a­vea să discute și aceasta, în adunările generale ce vor ține până din vacanța i Paștelor­ și splerăm­ că da­ca, nu v­a fi prea târziu, totul se va îndrepta în bine, în folosul culturii a­­cestui neam, care în fondul lui su­fletesc nu-i nici anarhic, nici necuge­tat, cum dovedește tot trecutul sau istoric“. ( I . -­Ț ifgg)| Președintele Asociației Generale,­ V. PAUNESCUi >r [UNK] Secretarul Asociației Generale V. P. DUMITRESCU J -oxo­ ------oxo- Legea minelor va fi depusă Vineri la Cameră Proiectul legii minelor e­­sc um­buit de consiliul econo­mic superior în ședința de ori la ora & seara, ținută a­­casă la d. ministru Ar.­on­st­a­n­tin­es­cu, va fi discutat și în consiliul de miniș­tri care se va ține joi dimi­neața. Proiectul acestei legi va fi depus în Cameră în șe­dința de Vineri d. a. de pr. ministru Tancred Constan­­tinescu, care speră, ca îna­inte de vacanța Paștelui întreaga discuție să fie ter­minată și legea votată. Dela consiliul teh­nic superior In ședința de ori consiliul tehnic s’a ocupat cu următoarele chestiuni: Proectul privitor la modificarea alinierea căiei Victoriei, în fața clă­­direi în construcție a senatului din București (în conțin.) Proectul de parcelare a terenuri­lor din orașul Brăila, destinate pen­tru împroprietărirea demobilizați­lor ,funcționarilor, etc. (în conti­nuare). Proectul de parcelare a terenuri­lor din orașul Vaslui destinate pen­tru împroprietărirea demobilizați­lor, funcționarilor, etc. (în continu­are). Planul de parcelare a unui teren din comuna Medgidia, proprietatea d-rei Gorina Știucă însoțit de ra­portul Prefecturei județului Con­stanța, prin care se cere a se reveni asupra jurnalului Consiliului teh­nic superior No. 286 din 1923. Actele pe baza cărora uzina elec­trică «Toma Truhm» din comuna Iaid, județul Bistrița Năsăud, solicită acordarea avantajelor legei penttru încurajarea industriei naționale. Proectul pentru reconstrucția pu­­leelor la podurile de lemn de la km­ 0+50 și 0+700 de pe șoseaua națio­nală Cahul-Oancea, în valoare de lei 420000. Planurile de parcelare a terenuri­lor din orașul Botoșanii destinate pentru împroprietărirea demobiliza­ților, funcționarilor, etc. Planurile de parcelare a terenuri­lor de pe calea Călărași No. 36 și 38 din București, proprietatea societă­ții «Clădirea Românească». Proectul pentru construcția unei școale primare de băuți și fete în orașul Brăila, în valoare de 4.530.000 lei însoțit de adresa ministerului de interne No. 6438 C/1924, prin care se cere a se vedea dacă condițiunile im­puse de consiliul teh­nic superior cu jurnalul No. 292/27/IX 1922 au fost cu totul respectate. ------oxo-----­ Bilanțul Reșiței Consiliul de administrație al Uzi­nelor de Fier și Domeniilor din Re­șița, ,S. A., în ședința sa din 22 Mar­tie col., a stabilit bilanțul pre eexr­­cițiul 1923 ce va fi supus adunării ge­­nerale ordinare a societății. Bilanțul se închee cu un beneficiu net de 69.280.073.776 lei (pe exercițiul 1922 36.076.335.477 lei). .Consiliul va pro­pune adunării generale să distribue geționarilor un dividend de 36 °/C (pen­tru exercițiul 1922: 20 °/C), care se ci­frează la lei 46.500.000 (pe exercițiul 1922, lei 25.000.000), acțun­le emisiu­nea III-a participând la beneficiu net num­ai cu începere dela 1 iulie 1923, adică pe jumătate an. Cheltu­irle pentru scopuri umi­li­tare și sociale în folosul funcționarilor și lucrătorilor societății s-au ridica timpul exercițiului 1923, li lei 17,8 m­ilioane, la cari adăugându­se aproa­pe­ 8­­ milioane lei cari revin din be­neficiul net conform star­­ițelor fon­dului pentru ocrotirea int­reselor u­­m­anitare și culturale ale personalului ce aju­nge la o sumă de peste 25 mi­lioane și jumătate lei. ---------ox--------­ Taxarea uleiurilor animale și vegetale . OSpeciSwinea generală c. r. face Cunoscut că dispo­zițiunile clasificării tarifn» Stai tocat de mărfuri de Sa fatora U pe aissa 3 ^uleiuri animale și vegetele de tot feSîeB în butoaee, taxarei­e disipă cl. S­ha, trebness în­­i felese in sensul că se apli­­că această taxă și la aste» mrîle animale și vegetale, încărcate în vagoane cis­terne. ------oxo-----­ Transportul nutre­țului pe C. F. R. Direcțiunea generală C. F. R. a dispus, conf. circularii No. 17592/4415 a serviciului comercial, ca transpor­turile de strujeni (coceni) și de c­o­­călăi (ciocani fără boabe) cari ser­vesc ca nutreț vitelor și combustibil transporturi considerate ca parte printre obiectee cari se făcând pot aprinde de la scânteile locomotivelor să nu fie primite spre expediere ne­ambalate în vagoane deschise, decât numai în cazul când întrunesc con­­dițiunile prevăzute de regulamentul de transport, pagina No 70, punctul XXXIV. r ____ -------oxo- TIMPUL Un zbor în jurul lumii Ultima Oră Buletinul economic si financiar Leul a cotat la Paris 9,75 centinua Lira sterlină 79,90 bursa oficiala de devize New-York 192 V*. Belgia 8.35. * Elveția 33 25, 33.22. TÂRGUL LIBER AL DEVIZE­­LOR Paris 10. Londra 823. New-York 191­4. Belgia 8.30. Elveția 33.15. Italia 8­26. Praga 5.55. Viena 027­75. ACȚIUNI Banca Blanck 1015. Banca Românească 645. Banca Românească pui 590. Banca de Scont a României 330- Banca Viticolă 225. Astra Română 12550. Steaua Română 4200. Petrol Block optate 1150. Petrol Block pui 610. Concordia 4250. Generala Petroliferă 420. Credit Minier pui 1340. Credit Minier optate 1940. I. R. D. P. optate 1170. I. R. D. P. pui 700. Dacia România 2650. Credit extern 380. Mica 1785. -OXO­ —oxo- Programul oficial Paris 26 (Rador). — Ca­mera a votat cu unanimi­tate creditele destinate pentru recepția suverani­lor români. Iată programul­ vizitei s Sâmbătă 12 Aprilie ora 13 un deju intim în onoa­rea suveranilor la Elysee. La ora 14.30 suveranii se întorc la palatul unde sunt găzduiți. La ora 16.20 d. și d-na M­ Millerand vor veni să ia pe suverani pentru a-i conduce la Institut. Apoi va urma o recepțiune la A­­cademia de Cele Arte. După aceia suveranii îm­preună cu d. și d-na Mülle­­rand pleacă de la Institut pentru a lua parte la curse­le de cai. La 17.30 suve­ranii se întorc la palat și la ora 20 iau parte la un di­neu oferit de către d. și d-na Poincaré la ministe­rul de externe la care vor asista și d. și d-na Mille­rand. > .1+ „rnf'At Suveranii români sosesc la Paris la 10 Aprilie ora 11 în gara Avenue Bois de Boulogne, unde vor fi aș­teptați de d. și d-na Mille­­rand care-i vor conduce la palatul unde vor fi găz­duiți. Suveranii vor vizita Împreună cu d. și d-na ffiil­­lerand Primăria unde vor fi primiți de către repre­zentanții municipalității. Suveranii vor vizita în prima zi mormântul solda­tului Necunoscut și vor lua parte apoi la o recepție a coloniei române de la lega­­țîunea română din Paris, împreună cu d. și d-na IV­iSierand vor vizita câm­pul de aviație. Suveranii vor oferi în aceiași zi la le­­gațiunea română un dineu în onoarea d-lui și d-nei Staillerand. Va urma o re­cepție. 51 în l Londra.­­ Astăzi la prânz a înce­put zborul împrejurul lumei, în mij­locul unui entuziasm de nedescris. Mal­laren,­­conducătorul escadrei și cei doi tovarăși ai săi au părăsit Calshot lângă Southampton pe­­un aparat Vicker. Prima oprire­ va fi la Lyon. Ministrul aviației Thom­son însoțit de brigadierul ge­neral William Braaneker, direc­tor general al aviației civile, a­zul general William Braaneker, di­rector general al aviație­i civile, a urat călătorie fericită aviatorilor, exprimând convingerea că nimic -­ decât obstacole supra-omenești -­­vor­ putea nimici succesul acestei întreprinderi. Regele a trimis prin telegraf bunele sale urări asigu­rând pe aviatori că va urmări spi­­­iul lor cu deosebit interes. Apara­tul a fost excortat de două hidroa­­vioane și trei aeroplane care vor în­soți cât­va timp pe aviatori. Ruta va fi Egypt, India, China, Japonia, Canada, și Cronlanda. După părăsi­rea Indiei dificultățile vor fi enor­me­. Aparatul va fi examinat la To­kio și un nou motor va fi amenajat. Un alt lung popaz se va face la Montreal pentru amenajarea celui de al treilea motor și instalarea a­ 1 D. Ioan Evian, doctor în științele u­­nei capacități mai mari de petrol, economice, a­i fi­ost numit pe ziua de i Aviatorii vor parcurge 300—500 mi­/Aprilie 1924, agregat definitiv la ca­le pe zi. Iuțeala medie va fi de 80 tedra de comerțul exterior și logis­­milc­ pe oră. lație Vamală și studiul practic al între­­prinderilor­­ industriale și comerciale de la academia comercială din Cluj. D. dr. P. Gălășescu, actual pro­fesor titular la facultatea de medicină­­ din Cluj, a fost numit în virtutea prt. 81 din lege, profesor titular, pe die 1 octombrie 1923, la catedra Conferința de Jajf ierta După știrile sosite la mi­nisterul de Externe, de la d. Langa Rășcanu, conferința preliminară a șefului dele­gației române cu d. Kres­­tinski n’a dat nici un rezul­tat pozitiv. Reprezentantul Soviete­lor n’a ridicat net chestiu­nea Basarabiei, dar a refu­zat de asemenea să recu­noască formal în acea con­ferință preliminară, fron­tiera Nistrului. In întrevederea de Marți, cei doi șefi ai delegațiilor au convenit să înceapă lucrările Joi la orele 11 dimineața. Este probabil că în șe­dința plenară de mâine reprezen­tanții Sovietelor vor pune în dis­cuție Basarabia. La ministerul de externe se men­ține acelaș pesimism asupra rezul­tatului conferinței cu Sovietele. * ■ Viena 26 (Rador). — Ministrul li de externe austriac dr. Gruenber­­ger a primit delegația rusească în­­­ frunte cu d. Krestinski. 1 RELAȚIUNE OFICIALA O telegramă sosită din Viena ori la amiază anunță că întrevederea preliminară între d-nii Langa Răș­­canu și Crestinski șefii celor două delegațiuni română și rusă, a înce­put la ora 11 dimineața. Rezultatu acestei întrevederi este­ privit cu pesimism. După telegrama din Viena este posibil ca în urma întrevederii din­tre d-nii Rășcanu și Crestinski con­ferința de la Viena să nu se mai poată nici desch­ide, de­oarece pare tot mai mult dovedit că sovietele pretind că recunoașterea lor, fără ca în schimb să renunțe la Basara­bia. Acesta fiind un punct de vedere pe care guvernul român nu-i poate admite sub nici un cuvânt, este po­sibil ca tratativele plănuite de la Viena încă să nu poată începe. Conferința pare deci serios peri­clitată. -------oxo------­ Uită mumim Domnii membri ai parti­­d­ului conservator progre­sist, din București, sunt ru­gata cu insistență să se în­trunească la club Vineri 28 Martie, la orele 6 p. m. pen­tru a lua parte la o consfă­tuire. COMITETUL. Cu toate­­ la ora când scrim a­­cestea, nu se cunosc încă rezultate­le definitive ale alegerei din Roma­­nați, se poate face însă un bilanț al «victoriei», de pe acum trâmbi­țată, a guvernului, care câștigă un deputat în plus, dar suferă o în­frângere morală din cele mai puțin contestabile pentru inițiații în tai­nele și mecanismul nostru electoral. Într'adevăr, deși a avut de partea sa toată administrația, și deși a deslănțuit și la Romanați o teroare egală cu aceea deslănțuită în ulti­mele alegeri parțiale din, Cadrila­­ter, candidatul guvernului abia a putut să ia încinte candidatului ță­rănist cu câteva sute de voturi. Iar dacă însumăm voturile obți­nute de cei doi candidați opozițio­­niști, ele întrec cu mult suma de sufragii stoarse prin teroare și fraudă de către candidatul guver­nului. , Ceea ce va fi însă interesant, e că guvernul își va face și din acest re­­zultat un punct de glorie și de spri­jin pentru cârmuirea lui nenoror­bită. Iar ceea ce este mai trist, este că, rezultatul dela Romanați învederea­ză până la ce punct acest guvern ar putea să reziste unei opoziții unite, care se plânge pe toate căile con­tra lui, dar care, nici în fața eviden­ței nu-și dă mâna pentru a sdrobi odată hidra liberală. Ale tale du­ru ale tale, deci... D. Alexandru G. Florescu, Trimis extraordinar și ministru plenipoten­țiar, p­e lângă Președintele Rep­ubli­­cei .Statului polon, a fost acreditat, p­e ziua de 1 Aprilie 1924 în aceiași calitate și pe lângă guvernele Repu­­blicelor Lettoniei și Esthoniei. Azi va începe, probabil, la Cameră discuția generală a proiectului comer­cializării. p Ella Negruzzi AVOCAT birou de notariat $1 consul­­tațiuni juridice—9 -11 a. 1. Strada Romană No. 75 bis —Sâmbătă consultațiuni gratuite.— In ajutorul Alb­iniei Comisiunea mixtă a comitetului In­ternațional al crucii roșii și a ligei so­cietăților crucii roșii, a desemnat pe d. Eugene Pittard, să administreze în nu­mele societății națiunilor, fondurile fur­­­nizate de societate, precum și fondurile care provin din ajutoare private, pentru combaterea foametei în Albania. Se știe că în ședința sa din 13 Mar­tie,­ Connsiliul­­ Societății Națiunilor după Cel a votat o contribuție de 50.000 franci, a lansat un apel către toate Statele membre de la societatea Națiunilor și către caritatea publică, spre a veni în ajutorul populațiilor din diferite părți ale Albaniei devastate de foamete. De altă parte consiliul invitase comisiunea mixtă a comitetului Internațional și a Ligei Națiunilor Crucii Roșii, să desem­neze un reprezentat care să fie însăr­cinat în numele societății națiunilor cu administ­rarea fondurilor de ajutor pen­tru Albania. Uniunea Internațională pentru aj­u­­­torul copiilor a comunicat deja că a votat un credit de 500 lire sterline, în vederea de a ajutora copii din acele regiuni.­­ D-1 Pittard, care a fost desemnat de către comisiunea mixtă, este profesor la Universitatea din Geneva. Dat fiind gravitatea situației, dânsul va pleca neîntârziat în Albania. --------oxo--------­ Grevele din Anglia Londra.. . Negocierile care au fost reluate între proprietarii de mine și minieri, pentru a înlătura greva­­ în industria minieră, au ajuns astăzi­­ la un p­unct mort. Proprietarii de mine reituzlăț d­e a face noui concesiuni în ce privește minimum de plată. Mâine­i va trebui să se țină conferința dele­gaților minieri, când se va pune ches­tiția de i­nctomor­e luzi, a­c­țiunea balotajului pentru declararea de Anatomie patologica dela facul­tatea de medicină din Iași. |grevei. -oxo­ Dezarmarea navală O interesantă discuție­­ în Camera Comunelor^ Londra.­­ In cursul desbaterilor din Camera Comunelor asupra bud­getului naval, Sir Robert, conserva­tor, pune pe tapet chestiunea bazei din Singapore. Se referă la dorin­ța guvernului australian și Noua Zelandă, pentru realizarea acestei baze. Expune mai departe că în fie­care an plutesc în apele adiacente acestei localități vapoare în valoare de 1000 milioane lire sterline și în­cărcături aparținând Britaniei, și sugerează deci că aceasta este un motiv suficient pentru înfăptuirea acestei baze de care depind intere­se atât de imense și vitale. Secretarul parlamentar al amira­lității, Ammon răspunde că prote­guirea acestor prețioase încărcări, a fost motivul de a înlocui t­ruci­­șetoarele britanice. Locurile din Singapour sunt îndestulătoare spre a primi aceste crucișătoare noui. Guvernul socotește că este de dato­ria consilierilor navali de­ a sfătui guvernul iar în urmă guvernul să decidă directiva politicei, cu privi­re la aceste sfaturi. Guvernul după ce a ascultat și a examinat părerile consilierilor navali a hotărât să pă­răsească planul acestei baze navale. In ce privește dorința poporului american pentru reducerea arma­mentelor nădăjduiri — spune Am-*­mou — că se va proceda la coope­rarea generală în această chestiu­ne. In discursul său recent, primul ministru­ a indicat că pune mari spe­ranțe în conferința internațională pentru limitarea armamentelor. Ba­za navală din Singapour, va stân­­jeni fără îndoială politica de coo­perare a primiului ministru și bu­na noastră credință va fi expusă bănuelilor fiind acuzați de a lupta pentru concurența armamentelor în îndepărtatul Răsărit. Singura țară împotriva cărei poa­te fi îndreptată această bază este Japonia care suferă încă în urma efectelor dezastruase ale cutremuru­lui și nu este probabil că va con­­cetra la o nouă sporire a armamen­telor. De fapt Japonia a dat dova­dă că dorește să execute în întregi­me conditiunile acordului din Was­hington. -------DXO------­ Tip* „Eminestul Str. Parlamentului, 2 ILEX. G. IOANID Avocat S’a mutat din Str. Traain 161 In Str. Cerculul No. 8 Prin Aureliu sau Spătar — Telefon 2811- t

Next