Timpul, octombrie 1938 (nr. 508-538)
1938-10-14 / nr. 521
RĂSĂRITUL a semnalat ora articolul, atât de interesant, al ziarului „FRANK. FURTER ZEITUNG“, închinat „NOUI ÎNFĂȚIȘĂRI A EUROPEI“. Găsim în acest articol, ca și în întregul ziar, care reprezintă cu multă pricepere, părerile celor mai însemnate cercuri economice germane, lămuriri care au pentru noi un deosebit interes. „Trăim, scrie „Frankfurter Zeitung“, vremi de prefaceri adânci, când se părăsesc atâtea lucruri care de mult nu mai aveau nici o valoare...“. Printre lucrurile „părăsite“ ar fi și „Orientul apropiat“; — „Partea din Apus rămâne neschimbată, din Anglia până în Spania și în Africa de Nord. Anglia rămâne a Angliei, Franța francezilor și Spania poporului spaniol Schimbările nu privesc decât Orientul european..A. In acest „Orient european“ suntem și noi. Și, firește România este și rămâne a Românilor. Așa fiind, suntem departe de a nu dori, cu putința unei mai strânse colaborări economice cu Germania, în cadrul unor relații politice prietenești, să dea tot rodul pe care îl așteptăm, pentru cele două țări, pentru toate ținuturile dunărene, pentru pace. Faptul că am cerut ca această colaborare să fie cuprinsă în colaborarea mai largă, politică și economică, a tuturor puterilor, care, la Muenchen, au hotărât soarta Europei întregi și nu tăiată in două, se potrivește de altfel cu cele mai bune tradiții ale atât de folositoarelor raporturi economice germano,române, dinainte de război. Nu a reprezintat, în adevăr, Germania la noi, pe lângă propriile ei puteri de muncă, de organizare, de înfăptuire și toată puterea capitalismului apusean? Nu a fost ea mijlocitoarea pricepută, care a îndrumat spre nevoile noastre, belșugul economiilor franceze și al rezervelor de capital britanic? Nu a întărit tocmai ea situația noastră pe piața mondială? Germania de azi, nu mai e în multe privinți. Germania de est Gospodăria ei e ținută în frâu ca atâtea alte gospodării, de îngrădirile care apasă asupra schimburilor de bunuri și de bani. Cu atât mai îndreptățită e dorința noastră de a nu bizui relații economice de viitor, de la care așteptăm atâta, numai pe un principiu de izolare, ci să înlesnim colaborări care să folosească tuturor partenerilor noștri, printre care, firește, și germanii. Cât de greșită e ideia celor două Ma- felii de Europa, ne arată străduințele financiare și economice ale Germaniei, ca și ale Angliei, în Turcia. Acum trei luni Anglia a încheiat o înțelegere la Ankara, acordând un împrumut însemnat pentru livrări de unelte, de arme, de vapoare. Acum trei zile Germania a încheiat un acord asemănător. Nici o țară nu e așezată, mai mult ca Turcia, în „Orientul apropiat“. Cum se potrivește această întâlnire de înțelegeri cu „noua înfățișare a Europei?“ In Turcia se trezește poate din nou o veche rivalitate, care a tulburat atât de mult istoria diplomatică a Europei. Să amintim fazele acestei lupte între împărății pentru cucerirea căilor spre Orient? La 15 August 1838, „Deutsche Bank“ cere un sprijin diplomatic pentru a lua concesia unor căi ferate in Anatolia. Bismark refuză sprijinul. Dar în 1897 noul ambasador german, von Marschall sprijină planul de cale ferată până la Bagdad, și lucrări însemnate până în golful persic. Wilhelm al II-lea aprobă aceste planuri, și declară în călătoria pe care o face în 1898 până la Damasc: „să știe Sultanul și cele trei sute de milioane de mohamedani că împăratul german e prietenul lor!“ Iar von Marschall arată, cu însuflețire că „expansiunea germană în Orient, leagă ținuturile din inima Germaniei prin portul Haidar Pashha și linia Bagdad, până în inima Asiei“. Nu vom aminti rivalitatea neîmpăcată care a opus atunci Anglia și Germania, cu țeluri atât de potrivnice în Orient. De ce am trezi asmintirea unui asemenea conflict? Trecând peste rivalitățile care apar din nou, la Ankara și la Istanbul, peste lupta diplomatică ce se dă în jurul puternicilor zilei, peste fireasca hotărâre a Angliei de a păstra pozițiile câștigate, ne oprim la credința prietenei și aliatei noastre Turcia. — credință care e și a noastră — că Răsăritul cuprinde belșug de bunătăți, pentru care prietenii din afară, cât mai mulți, se pot strădui cu folos, — și în pace. Grigore Gafencu A N Numeroase femei doresc a servi ca voluntare O notă a Ministerului Apărării Naționale Ministerul Apărării Naționale, primind numeroase cereri de femei care doresc a servi ca voluntare Patria, le face cunoscut că le mulțumește pentru frumosul lor gest și le asigură că se va face apel la ele când Țara va avea nevoie. _______ Eri, în prezența Lordului Lloyd s’a inaugurat frumoasa „Casă engleză” din Capitală „Casa engleză” din str. Academiei ÎNARMĂRI FRANȚA deschide credite noui de 2 miliarde 307 milioane franci pentru apărarea națională ANGLIA. Să ne înarmăm, să ne înarmăm, să ne înarmăm __________ Germania: „In orice clipă gata de pace, in orice clipă gata de apărare. De aceea m’am hotărât să continui, cu energie sporită, desvoltarea fortificațiilor noastre din Apus, așa cum anunțasem în discursul dela Nuernberg”. D. HITLER, în discursul dela Saarbrecken. Ultimele telegrame în pag. 11-a Lordul Lloyd vorbind la Casa engleză ireportajul în pagina 3-a Primăriile de sectoare vor fi desființate PRIMARUL GENERAL ȘI PATRU AJUTORI VOR ADMINISTRA CAPITALA Citiți reportajul nostru în pagia| Oaspeții noștri Lordul Lloyd după ce a asistat la inaugurarea Casei engleze, a părăsit Capitala [eri seară. D. Ley șeful frontului muncii din Germania a sosit eri la București cu avionul. — Reportagiile în pag. 3-a — Duminică, ziua aniversară a MS. Regelui Carol II Duminică 16 Octombrie se sărbătorește ziua de naștere a M. S. Regelui.Cu acest prilej, se va oficia la Mănăstirea Sinaia, la orele 11.30. un Te-Deum, in prezenta IPS. Patriarh dr. Miron Cristea, președintele Consiliului de miniștri Vor asista membrii Casei civile și militare a M. S. Regelui, comandantul garnizoanei Sinaia și ofițerii superiori ai acestei garnizoane, pretorul plășii, primarul și notabilitățile orașului. O companie de onoare cu muzică și drapel va da onorurile-La orele 13, ln haliul Castelului Pelișor, se va aduna întreaga Curte, înalt Prea Sfântul Patriarh va prezenta felicitări în numele guvernului, iar d. ministru Ernest Urdăreanu în numele Curții Regale. Va urma un dejun oferit de MS. Regele la Castel- In aceeași zi la orele 11,30, se va oficia un Te-Deum la Sf. Patriarhie, în prezența membrilor guvernului și reprezentanților autorităților civile și militare, iar escadron de onoare, cu drapel un și muzică din regimentul de gardă călare va da onorurile. La toate bisericile din țară se vor oficia la orele 11,30, Te-Deumuri, în prezenta autorităților civile și militare. Cardinalul innitzer ținta unor violente atacuri de presă VIENA. 12 (De la corespondentul nostru). — Ziarul ,Wiener Neueste Nachrichten’’, organul d-lui Buercker, conducătorul partidului național socialist din Ostmark a publicat astă seară un senzațional articol. Ziarul atacă foarte violent pe arhiepiscopul Innitzer și clerul politicianist. In zilele când germanii sudeți au fost redați patriei mame preotul Innitzer si-a luat trista îndrăzneală, de a tine în fața câtorva duzini de tineri anemiei o cuvântare în '-are '■> mol*: eorec* ne Fuehrer și a provocat revolta populației în loc de a sărbători fericirea sudeților. „Noi însă nu ne vom lăsa să fim necăjiți încontinuu de metodele acestui cardinal și vom pune capăt acestor isprăvi. D. Innitzer să organizeze coruri bisericești și nu coruri declamater. Nu vom tolera un cler care face politică. — încheie ziarul vienez. ★ BERLIN 12 (Rador) — D- Buerckel, comisar al Reichului în Austria va ține mâine un discurs la radio Viena, expunând rezultatele anchetei asupra incidentelor provocate cu prilejul unor manifestații anticatolice.Se afirmă că d. Buerckel va face un apel, cerând populației să păstreze calmul. Cardinalul INNITZER Un sat în fața ecranului Ofensiva culturală și încercări de propagandă în Maramureș Reportaj de BADEA MARINESCU Satul s’a adunat la „mozi” și in fata ecranului un propagandist dela București a luat cuvântul — Reportajul nostru în pag. 3 — Mai reprimarea terorismului, numai după aceea rezolvarea clitică a problemei Palestinei O intervenție energică a Angliei LONDRA, 12 (tel. Daily Sketch și Timpul). — întreaga activitate a Ministerului Coloniilor a fost consacrată în ultimele zile examinării situației din Palestina. Pe baza rapoartelor prezentate de înaltul comisar britanic, s-a decis începerea unei acțiuni viguroase pentru definitiva reprimare a activității teroriste a arabilor. In cursul săptămânii viitoare vor debarca la Haiffa patru noui batalioane de infanterie, artilerie de câmp, care de asalt și trupe auxiliare de poliție. D. Malcolm MacDonald a declarat că numai după ce se va fi restabilit liniștea, se va putea trece la o rezolvare pe plan politic a chestiunii palestiniene. „Times” care lua in considerare zilele trecute și putinta unei renunțări la aplicarea declarației Balfour în favoarea realizării sionismului, revine azi și arată că planul Împărțirii Palestinei într’un stat evreu și un stat arab n’a fost părăsit și că argumente puternice pledează in favoarea acestei soluții. SUVERANII ENGLEZI LA WORLD FAIR LONDRA, 12 (Rador). — Agenția Reuter transmite: Se anunță din sursă autorizată că Suveranii Angliei au fost invitați să facă o călătorie în Statele Unite în cursul vizitei pe care o vor face in Canada. In cercurile ,Ișala U nu se subliniază însă că nu este exclus ca Familia Regală britanică să viziteze Expoziția internațională din New York. Deasupra peisajului londonez, estompat de ceață se ridică, greoi, unul din „elefanții sburători”, cum au fost poreclite baloanele captive ale barajului antiaerian EDILITARE uri PRACTICE PENTRU O PROBLEMĂ GREA Ste vorba de problema circulației. D. Dem. Dobreîntr'un articol_ recent: Infernul circulației. Trebue să recunoaștem că avea dreptate. Cel puțin șase ore pe zi, circulația în București este într'adevăr infernală. Sânt în Europa orașe mai mari, cu un volum de afaceri superior și deci cu un trafic mai intens. Nicieni însă circulația nu ia aspectul amețitor și dezordonat din capitala noastră. Pentru ce? In primul rând, pentru că în occident mobilizarea marilor metropole s'a efectuat cu o considerare foarte atentă a problemei circulației. Edilii din apus au știut să vadă și să prevadă: ei au conceput planurile lor de sistematizare în primul rând ca sisteme circulatorii. Piețele publice tot mai spațioase, bulevardele circulare și acele largi artere radiale pe care le cunoaștem — au fost create nu atâta pentru bucuria ochilor noștri cât pentru nevoile traficului local. Aceiaș concepție a inspirat și primarilor noștri din ultimul deceniu planurile lor de sistematizare. Dar aceste planuri au venit târziu și înfăptuirea lor costă scump. D. Dobrescu ne spune că al său era mai ieftin; din nefericire a fost părăsit. Ce facem? Evident, vom avea peste mulți ani un sistem de străzi mai potrivit cu nevoile circulației. Spre aceasta trebue să tindem, nimeni nu tăgăduește. Dar până atunci, municipalitatea este datoare să avizeze la soluțiile de grabnică înfăptuire și care nu costă nimic. Lărgimea străzilor și piețele cu sens girator nu rezolvă problema dacă nu reglementăm circulația. Exemplu: niceni nu se circulă mai groaznic decât pe Bulevardul Brătianu — Take Ionescu și în piața I. C. Brătianu. Dar în care capitală din lume veți vedea camioane cu cărămidă și cu fier pentru beton armat, sau convoaie de care cu lemne ori cu fân pe marile bulevarde centrale, între orele care capitală 10—13 din zi? Nu veți mai vedea birjă goală mergând la pas în fruntea unui șir de automobie încărcate cu candari la neurastenie? Sunt iarăși simple exemple. De aceia propunem d-lui primar general Dombroski, pe care îl ș+im devotat principiului bunei rândueli: 11 Să interzică transportul poverilor de prLe natură pe arterele centrse, între orele 10-14 și 17-21; 2) între aceleași ore să se permită în aceiaș zonă, numai accesul vehiculelor cu fracțiune mecanică. Bucureștii vor avea imediat alt aspect, încetând de a fi desgustătoare mahala cu circulație rurală de azi. J i ordine practică, Primăria trebue să studieze după aceia — împreună cu S. T. B. — înlocuirea treptată a liniilor de tramvai din zona centrală prin linii de autobuse. Peste tot, tramvaele enorme, zgomotoase și cu traseu rigid fac loc autobuselor — mai mici, mai mobile, mai ieftine și din ce în ce mai liniștite prin progresul fabricației și al personalului de conducere. In sfârșit, cum orașul crește ne« a încetat și cum sporul afacerilor alungă tot mai mult locuințele spre periferii, va trebui să se avizeze din timp la un mijloc de locomoțiune rapid între centru și periferi. Problema metropolitanului a devenit actuală. O putem considera liniștiți — [ cu condiția să avem pace șase ani, cât este sorocul conducerii municipale celei nouă. j Eugen Crăciun Regele Leopold la Paris Răspunzând discursului rostit de președintele Lebrun, la inaugurarea monumentului ridicat în memoria Regelui Albert I. Suveranul Belgiei a spus: Să ne străduim deci nu de a servi o ideologie abstractă și sterilă, ci de a găsi o soluție practică problemelor complexe, care împiedică avântul lumii și desvoltarea ei armonioasă. MINISTRUL DE EXTERNE AL CEHOSLOVACIEI SOSEȘTE AZI LA BERLIN! Reportajul telegRafic in pag. 11-a