Timpul, octombrie 1938 (nr. 508-538)

1938-10-14 / nr. 521

RĂSĂRITUL a semnalat ora artico­lul, atât de interesant, al ziarului „FRANK. FURTER ZEITUNG“, închinat „NOUI­ ÎN­FĂȚIȘĂRI A EURO­PEI“. Găsim în acest articol, ca și în întregul ziar, care reprezintă cu multă pricepere, părerile celor mai însemnate cercuri economice ger­­mane, lămuriri care au pentru noi un deosebit interes. „Trăim, scrie „Frankfurter Zei­tung“, vremi de prefaceri adânci, când­ se părăsesc atâtea lucruri care de mult nu mai aveau nici o va­loare...“. Printre lucrurile „părăsite­“ ar fi și „Orientul apropiat“; — „Partea din Apus rămâne neschimbată, din Anglia până în Spania și în Africa de Nord. Anglia rămâne a Angliei, Franța francezilor și Spania popo­rului spaniol Schimbările nu pri­vesc decât Orientul european..A. In acest „Orient european“ sun­tem și noi. Și, firește România este și rămâne a Românilor. Așa fiind, suntem departe de a nu dori, cu pu­tința unei mai strânse colaborări economice cu Germania, în cadrul unor relații politice prietenești, să dea tot rodul pe care îl așteptăm, pentru cele două­ țări, pentru toate ținuturile dunărene, pentru pace. Faptul că am cerut ca această co­­laborare să fie cuprinsă în colabo­rarea mai largă, politică și econo­mică, a tuturor puterilor, care, la Muenchen, au hotărât soarta Eu­ropei întregi și nu tăiată in două, se potrivește de altfel cu cele mai bune tradiții ale atât de folositoa­relor raporturi economice germa­­no,române, dinainte de război. Nu a reprezintat, în adevăr, Ger­mania la noi, pe lângă propriile ei puteri de muncă, de organizare, de înfăptuire și toată puterea capita­­lismului apusean? Nu a fost ea mij­­locitoarea pricepută, care a îndru­mat spre nevoile noastre, belșugul economiilor franceze și al rezerve­lor de capital britanic? Nu a întă­rit tocmai ea situația noastră pe piața mondială? Germania de azi, nu mai e în multe privinți. Germania de est Gospodăria ei e ținută în frâu ca atâtea alte gospodării, de îngrădi­rile care apasă asupra schimburi­lor de bunuri și de bani. Cu atât mai îndreptățită e dorința noastră de a nu bizui relații economice de viitor, de la care așteptăm atâta, numai pe un principiu de izolare, ci să înlesnim colaborări care să fo­­losească tuturor partenerilor no­­ștri, printre care, firește, și germa­nii. Cât de greșită e ideia celor două Ma-­ felii de Europa, ne arată străduin­țele financiare și economice ale Germaniei, ca și ale Angliei, în Tur­cia. Acum trei luni Anglia a încheiat o înțelegere la Ankara, acordând un împrumut însemnat pentru li­vrări de unelte, de arme, de vapoa­­re. Acum trei zile Germania a în­cheiat un acord asemănător. Nici o țară nu e așezată, mai mult ca Turcia, în „Orientul apro­piat“. Cum se potrivește această întâlnire de înțelegeri cu „noua în­fățișare a Europei?“ In Turcia se trezește poate din nou o veche rivalitate, care a tul­­burat atât de mult istoria diploma­­tică a Europei. Să amintim fazele acestei lupte între împărății pentru cucerirea căilor spre Orient? La 15 August 1838, „Deutsche Bank“ cere un sprijin diplomatic pentru a lua concesia unor căi fe­rate in Anatolia. Bismark refuză sprijinul. Dar în 1897 noul ambasador german, von Marschall sprijină planul de cale ferată până la Bag­dad, și lucrări însemnate până în golful persic. Wilhelm al II-lea a­­probă aceste planuri, și declară în călătoria pe care o face în 1898 până la Damasc: „să știe Sultanul și cele trei sute de milioane de mohamedani că împăratul german e prietenul­ lor!“ Iar von Mar­­schall arată, cu însuflețire că „ex­pansiunea germană în Orient, lea­gă ținuturile din inima Germaniei prin portul Haidar Pashha și linia Bagdad, până în inima Asiei“. Nu vom aminti rivalitatea neîm­păcată care a opus atunci Anglia și Germania, cu țeluri atât de potriv­­nice în Orient. De ce am trezi a­­smintirea unui asemenea conflict? Trecând peste rivalitățile care apar din nou, la Ankara și la Istanbul, peste lupta diplomatică ce se dă în jurul puternicilor zilei, peste fireasca hotărâre a Angliei de a păstra pozițiile câștigate, ne oprim la credința prietenei și a­­liatei noastre Turcia. — credință care e și a noastră — că Răsăritul cuprinde belșug de bunătăți, pentru care prietenii din afară, cât mai mulți, se pot strădui cu folos, — și în pace. Grigore Gafencu A N Numeroase femei doresc a servi ca voluntare O notă a Ministerului Apărării Naționale Ministerul Apărării Naționale, primind numeroase cereri de fe­mei care doresc a servi ca volun­tare Patria, le face cunoscut că le mulțumește pentru frumosul lor gest și le asigură că se va face apel la ele când Țara va avea nevoie. _______ Eri, în prezența Lordului Lloyd s’a inaugurat fru­moasa „Casă en­gleză” din Capitală „Casa engleză” din str. Academiei ÎNARMĂRI FRANȚA deschide credite noui de 2 miliarde 307 mi­lioane franci pentru apărarea națională­ ANGLIA. Să ne înarmăm, să ne înarmăm, să ne înar­măm­ __________ Germania: „In orice clipă gata de pace, in orice clipă gata de apărare. De a­­ceea m’am hotărât să continui, cu energie sporită, desvoltarea fortificațiilor noastre din Apus, așa cum a­­nunțasem în discursul dela Nuernberg”. D. HITLER, în discursul dela Saarbr­ecken. Ultimele telegrame în pag. 11-a Lordul Lloyd vorbind la Casa engleză ireportaju­l în pagina 3-a Primăriile de sectoare vor fi desființate PRIMARUL GENERAL ȘI PATRU AJUTORI VOR ADMINISTRA CAPITALA Citiți reportajul nostru în pag­i­a| Oaspeții noștri Lordul Lloyd după ce a asistat la inaugurarea­­ Casei engleze, a părăsit Capitala [­eri seară. D. Ley șeful frontului muncii din Ger­mania a sosit eri la București cu avionul. — Reportagiile în pag. 3-a — Duminică, ziua aniversară a M­S. Regelui Carol II Duminică 16 Octombrie se săr­bătorește ziua de naștere a M. S. Regelui.Cu acest prilej, se va oficia la Mănăstirea Sinaia, la orele 11.30. un Te-Deum, in prezenta I­­P­­S. Patriarh dr. Miron Cristea, pre­ședintele Consiliului de miniștri­ Vor asista membrii Casei civile și militare a M. S. Regelui, coman­dantul garnizoanei Sinaia și ofi­țerii superiori ai acestei garnizoa­ne, pretorul plășii, primarul și no­tabilitățile orașului. O companie de onoare cu muzică și drapel va da onorurile-La orele 13, ln haliul Castelului Pelișor, se va aduna întreaga Curte, înalt Prea Sfântul Patriarh va prezenta felicitări în numele gu­vernului, iar d. ministru Ernest Urdăreanu în numele Curții Rega­le. Va urma un dejun oferit de M­­S. Regele la Castel- In aceeași zi la orele 11,30, se va oficia un Te-Deum la Sf. Patri­arhie, în prezența membrilor gu­vernului și reprezentanților auto­rităților civile și militare, iar escadron de onoare, cu drapel un și muzică din regimentul de gardă călare va da onorurile. La toate bisericile din țară se vor oficia la orele 11,30, Te-Deum­­uri, în prezenta autorităților civile și militare. Cardinalul innitzer ținta unor violente atacuri de presă VIENA. 12 (De la corespondentul nostru). — Ziarul ,­Wiener Neueste Nachrichten’’, organul d-lui Buer­­cker, conducătorul partidului na­­țional­ socialist din Ostmark a pu­blicat astă seară un senzațional ar­ticol. Ziarul atacă foarte violent pe arhiepiscopul Innitzer și clerul po­liticianist. In zilele când germanii sudeți au fost redați patriei mame preotul Innitzer si-a luat trista îndrăznea­­lă, de a tine în fața câtorva duzini de tineri anemiei o cuvântare în '-are '■> mol­*: eorec* ne Fue­hrer și a provocat revolta popula­ției în loc de a sărbători fericirea sudeților. „Noi însă nu ne vom lăsa să fim necăjiți încontinuu de metodele a­­cestui cardinal și vom pune capăt acestor isprăvi. D. Innitzer să organizeze coruri bisericești și nu­­ coruri declamate­­r.­ Nu vom tolera un cler care face politică. — încheie ziarul vienez. ★ BERLIN 12 (Rador) — D- Buer­­ckel, comisar al Reichului în Aus­tria va ține mâine un discurs la radio Viena, expunând rezultatele anchetei asupra incidentelor pro­vocate cu prilejul unor manifestații anticatolice.Se afirmă că d. Buerckel va face un apel, cerând populației să păs­treze calmul. Cardinalul INNITZER Un sat în fața ecranului Ofensiva culturală și încercări de propagandă în Maramureș Reportaj de BADEA MARINESCU Satul s’a adunat la „mozi” și in fata ecranului un propagandist dela București a luat cuvântul — Reportajul nostru în pag. 3 — Mai reprimarea terorismului,­­ numai după aceea rezolvarea clitică a problemei Palestinei O intervenție energică a Angliei LONDRA, 12 (tel. Daily Sketch și Timpul). — întreaga activitate a Ministerului Coloniilor a fost consacrată în ultimele zile exa­minării situației din Palestina. Pe baza rapoartelor prezentate de înaltul comisar britanic, s-a de­cis începerea unei acțiuni vigu­roase pentru definitiva reprima­re a activității teroriste a arabi­lor. In cursul săptămânii viitoa­re vor debarca la Haiffa patru noui batalioane de infanterie, ar­tilerie de câmp, care de asalt și trupe auxiliare de poliție. D. Malcolm MacDonald a decla­rat că numai după ce se va fi re­stabilit liniștea, se va putea tre­ce la o rezolvare pe plan politic a chestiunii palestiniene. „Times” care lua in considerare zilele tre­cute și putinta unei renunțări la aplicarea declarației Balfour în favoarea realizării sionismului, revine azi și arată că planul Îm­părțirii Palestinei într’un stat e­­vreu și un stat arab n’a fost pă­răsit și că argumente puternice pledează in favoarea acestei so­luții. SUVERANII ENGLEZI LA WORLD FAIR LONDRA, 12 (Rador). — Agenția Reuter transmite: Se anunță din sursă autorizată că Suveranii Angliei­­ au fost in­vitați să facă o călătorie în Statele Unite în cursul vizitei pe care o vor face in Canada. In cercurile ,Ișala U nu se subli­niază însă că nu este exclus ca Familia Regală britanică să viziteze Expoziția internațională din New York. Deasupra peisajului londonez, estompat de ceață se ridică, greoi, unul din „elefanții sburători”, cum au fost poreclite baloanele captive ale barajului antiaerian EDILITARE uri PRACTICE PENTRU O PROBLEMĂ GREA­ Ste vorba de problema cir­culației. D. Dem. Dobre­­într'un articol_ recent: Infernul circulației. Tre­­bue s­ă recunoaștem că avea drep­tate. Cel puțin șase ore pe zi, circulația în București este într'a­­d­evăr infernală. Sânt în Europa orașe mai mari, cu un volum de afaceri superior și deci cu un trafic mai intens. Nicieni însă circulația nu ia as­pectul amețitor și dezordonat din cap­itala noastră. Pentru ce? In primul rând, pentru că în oc­cident mobilizarea marilor metro­pole s'a efectuat cu o conside­rare foarte atentă a problemei cir­culației. Edilii din apus au știut s­ă vadă și să prevadă: ei au con­ceput planurile lor de sistemati­zare în primul rând ca sisteme circulatorii. Piețele publice tot mai spațioase, bulevardele circulare și acele largi artere radiale pe care le cunoaștem — au fost create nu atâta pentru bucuria ochilor noștri cât pentru nevoile traficului local. Aceiaș concepție a inspirat și primarilor noștri din ultimul de­ceniu planurile lor de sistemati­zare. Dar aceste planuri au venit târziu și înfăptuirea lor costă scump. D. Dobrescu ne spune că al său era m­ai ieftin; din nefe­ricire a fost părăsit. Ce facem? Evident, vom avea peste mulți ani un sistem de străzi mai po­trivit cu nevoile circulației. Spre aceasta trebue să tindem, nimeni­ nu tăgăduește. Dar p­ână atunci, municipalitatea este datoare s­ă­ a­­vizeze la soluțiile de grabnică în­făptuire și care nu costă nimic. Lărgimea străzilor și piețele cu sens girator nu rezolvă proble­ma dacă nu reglementăm circu­lația. Exemplu: nic­eni nu se cir­culă mai groaznic decât pe Bu­levardul Brătianu — Take Io­­nescu și în piața I. C. Brătianu. Dar în care capitală din lume veți vedea camioane cu cărămidă și cu fier pentru beton armat, sau convoaie de care cu lemne ori cu fân pe marile bulevarde centrale, între orele care capitală 10—13 din zi? Nu veți mai vedea birjă goală mergând la pas în­­ fruntea unui șir de automobi­e în­cărcate cu cand­ari la neuraste­nie? Sunt iarăși simple exemple. De aceia propunem d-lui pri­mar general Dom­bro­ski, pe care îl ș+im devotat principiului bunei rândueli: 11 Să interzică transportul po­verilor de prLe natură pe arterele centrs­e, între orele 10-14 și 17-21; 2) între aceleași ore să se per­­mită în aceiaș zonă, numai ac­cesul vehiculelor cu fracțiune me­canică. Bucureștii vor avea imediat alt aspect, încetând de a fi desgu­stătoare mahala cu circulație ru­­­rală de azi. J­ i ordine practică, Primăria tre­­bue să studieze după aceia —­ împreună cu S. T. B. — înlocui­­rea treptată a liniilor de tramvai din zona centrală prin linii de autobuse. Peste tot, tramvaele e­­norme, zgomotoase și cu traseu rigid fac loc autobuselor — mai mici, mai mobile, mai ieftine și din ce în ce mai liniștite prin­ progresul fabricației și al perso­nalului de conducere. In sfârșit, cum orașul crește ne« a încetat și cum­ sporul afacerilor­ alungă tot mai mult locuințele spre periferii, va trebui să se a­­vizeze din timp la un mijloc de locomo­țiune rapid între centru și periferi. Problema metropolitanu­­lui a devenit actuală. O putem considera liniștiți — [ cu condiția să avem pace șase ani, cât este sorocul conducerii municipale celei nouă. j Eugen Crăciun Regele Leopold la Paris Răspunzând discursului rostit de președintele Lebrun, la inau­gurarea monumentului ridicat în memoria Regelui Albert I. Suveranul Belgiei a spus: Să ne străduim deci nu de a servi o ideologie abstractă și sterilă, ci de a găsi o solu­ție practică problemelor com­plexe, care împiedică avântul lumii și desvoltarea ei armo­nioasă. MINISTRUL DE EXTERNE AL CEHOSLOVACIEI SOSEȘTE AZI LA BERLIN! Reportajul telegRafic in pag. 11-a

Next