Timpul, octombrie 1938 (nr. 508-538)
1938-10-27 / nr. 534
„PACEA ÎARMATĂ” nțelegerea de la Muenchen a iscat în Anglia, critici și nemulțumiri în sânul opoziției și, o dârză voință de înarmare în toate straturile națiunei. Această îndoită reacțiune a pricinuit, la rândul ei, nedumeriri și oarecare supărare în Germania. D. Hitler a arătat la Saarbrücken, dezamăgirea pe care a suferit-o de pe urma „purtărei“ Marii Britanii, cu o sinceritate brutală, dar cu atât mai deplină cu cât năzuința Führerului de a găsi în Anglia un sprijin și, la nevoe un aliat, nu e de azi nici de ori, ci din vremea când, fără diplomație, își spovedea gândurile lui adevărate, în singurătatea închisoarei din Landsberg.Au urmat două răspunsuri autorizate, din partea unor reprezentanți de seamă ai guvernului britanic: Sir Samuel Hoare a vorbit săptămâna trecută, într-un orășel din apropierea Londrei. Lordul Halifax a vorbit Duminică la Edinburg. Cei doi oratori sunt dintre cei mai „pașnici“ miniștri ai cabinetului d-lui Chamberlain. Sir Samuel a fost acum trei ani ministru de externe. Lui i se datorește, în parte, faimosul proiect Laval-Hoare, care dacă s’ar fi împlinit, ar fi păstrat înțelegere și voe bună în Mediterană, ar fi împiedicat, poate, închegarea axei Roma Berlin și ar fi scutit Europa Centrală de multe frământări. Căzut atunci, în condiții dramatice, de la putere, Sir Samuel Hoare s-a întors în guvern, ca ministru de interne. Lord Halifax e „un sfânt“, un suflet de elită, care ori pe unde a trecut, sub cele trei nume pe care le-a schimbat — Mr. Wood, Lord Irving sau marchiz de Halifax — s’a străduit, în colonii, în Indii și pe continent, să împace pe oamenii între ei și să îndulcească povara cârmuirei. Prin firea și trecutul lor, cei doi bărbați de stat stăteau, în zilele tulbure ale crizei cehoslovace, alături de d. Chamberlain, pentru a-i ajuta să găsească „o înțelegere“, prin care să salveze pacea. De aceea amândoi, resping azi cu hotărâre criticile și învinuirile opoziției, care pretinde că s’ar fi putut ajunge pe alte căi, la rezultate mai bune. Lordul Halifax, pătruns de răspunderea misiunea sale de ministru de externe, dezaprobă deasemeni pe acei tălmăcitori ai problemelor internaționale, cari tulbură mințile și răscolesc patimile. E o satisfacție pentru d. Hitler. Când e vorba însă de înarmare, nici unul din cei doi bărbați atât de încercați, nu șovăie și nu dă îndărăt. Cu o gravitate prin care abia străbate o rază de umor britanic, Sir Samuel declară: „D. Hitler crede în simțimintele pașnice ale d-lui Chamberlain, dar se întreabă ce ar putea fi, după el? Așa și eu, cred că nimeni nu e mai pașnic ca d. Hitler, dar ce s’ar întâmpla, dacă urmașul lui ar fi de altă părere? De aceea îmi însușesc deviza d-lui Hitler, GATA ORICÂND PENTRU PACE, ȘI ORICÂND GATA DE APARARE! Condiția de căpetenie pentru pacea viitoare e o Mare Britanie, cât mai puternică“. Și ministrul de interne, desvoltă uriașul plan de înarmare al Angliei, care trebue împlinit „repede și energic“.Aceeaș hotărâre o arată și ministrul de externe: „Viitorul rezervă trei posibilități, spune Lordul Halifax, — războiul, pacea armată sau pacea prin înțelegere. Anglia se ferește de posibilitatea cea dintâi și urmărește pe cea din urmă Dar pentru a ajunge la pacea adevărată trebue să te oprești la pacea armată. Fiindcă pacea e o luptă activă împotriva forțelor, care amenință cu războiul“. Iată experiența pe care o trag bărbații cei mai potoliți de Pe urma înțelegerei de la Muenchen. Face armată nu înseamnă de altfel, un război ascuns, ce mocnește ca un foc sub cenușă. Dimpotrivă. E o înțelegere, spune lordul Halifax, care „trebue întărită prin contacturi personale cât mai strânse între Germania, Italia, Franța și Anglia“, dar care în acelaș timp trebue sprijinită pe un echilibru de forțe. Această experiență a unor căimultori de răspunderi politice atât de întinse, trebue să ne slujească și nouă. Transformarea statului cehoslovac a rupt vechiul echilibru de forțe în Europa, înarmările apusene tind să statornicească un nou echilibru. De acest echilibru atârnă pașnica desvoltare a colaborării începute la Muenchen intre cele patru mari puteri. Tot de el atârnă, în bună parte, felul în care ne vom putea bucura și folosi și noi de binefacerile păcei. Cu cât se va desprinde mai lămurit, din colaborarea celor patru puteri, nu voința numai uneia dintre ele, ci o politică de solidaritate europeana ca nat mai ușor ne va veni și nouă să contribuim pe cale politică și economică la acțiunea comună de pace. Pentru asta însă trebue să urmăm pildele ce ne vin din afară. Să stabilim, „contacturi cât mai strânse“ cu toate cele patru capitale apusene, pentru a cunoaște planurile de viitor, care, privind soarta continentului, ne privesc și pe noi. Și să întărim puterile noastre, nu pentru a le îndrepta împotriva cuiva, ci pentru a le putea pune oricând, în cumpăna păcei și a intereselor noastre. Crittore Gafencu Aviatorii pe litoral înhumau deosebită solemnitate Comandorul CONST. NEGRU de patru catafalcuri, în Catedrala Episcopală de la Constanța, dorm somnul de veci, cei patru din bravii aviatori, pieriți în ultimul accident de hidroavion. Coroane și jerbe de flori acoperă trupurile neînsuflețite ale acelor ce și-au dat viața pentru patrie. Mii de persoane defilează prin fața sicriilor, aducând un ultim omagiu eroilor căzuți la datorie. La scurte intervale, clerul oficiază slujbe religioase, rostind rugăciuni pentru odihna sufletelor celor dispăruți. Astăzi după amiază, sterüle cu trupurile neînsuflețite ale comandorului Constantin Negru, căpitan Sergiu Zapolski și locotenent Ștefan Isvorski vor fi transportate cu un ceremonial deosebit la gara stanța, unde vor fi îmbarcate Conîntr-un vagon mortuar atașat trenului ce pleacă la ora 4 d. a. spre București. Azi, în Capitală, prin îngrijirea Ministerului Aerului și Marinei, se va oficia la ora 11 dimineața, un serviciu divin la Biserica „Domnița Bălașa“, în memoria celor zece sburători dispăruți. Seara, la sosirea vagonului mortuar în gara de Nord se va oficia deasemeni un serviciu religios, în prezența autorităților aeronautice și a camarazilor celor căzuți. Și în timp ce funeraliile celor patru aviatori se desfășoară într-o atmosferă impresionantă, douăzeci de barcazuri pescărești cutreeră lacul Razelm în căutarea celorlalți sburători căzuți la datorie, căzuți vor fi azi, cu CANTON, poarta de Sud a Chinei HANKEU, centrul comercianților cucerite de japonezi Un moment hotărâtor al războiului din Extremul Orient Canton, poarta de miazăzi a Chinei, leagăn al republicei chineze, a căzut în mâinile japonezilor. Hankeu, marele centru comercial a avut aceeaș soartă. Cucerirea celor două orașe înseamnă un moment hotărîtor al războiului din Extremul Orient. După căderea orașului Shanghai, Canionul era un centru de importanță vitală pentru guvernul mareșalului Ciang-Kai-Shek. El asigura aprovizionarea armatei chineze: 80 la sută din materialul de răsboiu din străinătate sosea prin Canton și era transportat la Hankeu, pe calea ferată lungă de 1230 km. Comandamentul japonez a pregătit de mult pLlul de acțiune al flotei și armatei, pentru cucerirea acestor două orașe. Planul a reușit fără lupte prea grele: se pare că comandamentul japonez a găsit unele complicități în rândurile ofițerilor chinezi. Numai așa s’ar explica neîmpotrivirea armatei de 300.000 oameni, pe care mareșalul Ciang-Kai-Shek o concentrase în regiunea Canton și care s'a retras fără a încerca să oprească înaintarea fulgerătoare a japonezilor. (Continuare în pag. 3-a) Măria Sa Marele Voevod Mihai a împlinit eri 17ani Măria Sa Marele Voevod Mihai de Alba Iulia a împlinit cri 17 ani. Potrivit dispozițiunilor Președinției Consiliului de miniștri, și în acest an, aniversarea zilei de naștere a iubitului vlăstar regesc se va sărbători odată cu ziua numelui Măriei Sale, la 8 Noembrie, de Sf. Mihail și Gavril. - D. Hitler vizitează din nou Boemia sudetă - D. Beck Va merge la Berlin ? - D. Imredy proclamă că Ungaria își va face dreptate „prin toate mijloacele’’ .Telegramele în pagina II Anglia grăbește ratificarea acordului cu Italia LONDRA 25 (Rador). Agenția „Press Association“ arată că în consiliul de cabinet de la Downing Street, la care au participat și lordul Halifax și Sir Samuel Hoare, s-a examinat situația din Europa Centrală, precum și posibilitățile unei grabnice ratificări a acordului anglo-italian. ERI LA PREDEAL 1938. Primul tablou de Iarnă. Predealul în alb Credeați că mor? Mi-e mai bine! spune președintele Ataturk miniștrilor săi ISTANBUL, 25. — Președintele Ataturk, deșteptându-se Luni dimineața, a cerut un pahar de limonată și ziarele. Apoi, cu voce puternică a spus: — Mi-e mai bine-Chemând pe primul stru, președintele Ataturk mi mi-a spus: — Credeați că o să mor? Nu mor? Voiu trăi! Corespondentul lui „Daily Herald” care redă scena de mai sus, adaugă că președintele Ataturk a poftit pe primul ministru și pe membrii guvernului, veniți în grabă la Istanbul, să binevoiască să se înapoieze de îndată la Ankara Penetrația economică a Reichului în Balcani Germania oferă credite în mărfuri, dar îngreunează totodată comerțul cu celelalte mari piețe De la corespondentul nostru — Orientală ar Recenta călătorie în capitalele balcanice a d-rului Funk, ministrul Economiei naționale a Reichului, a stârnit pretutindeni un interes deosebit. Cum sunt privite la Sofia planurile economice germane și ce perspective deschid ere pentru Bulgaria ne înfățișează corespondentul nostru în scrisoarea de iață. SOFIA, 24 OCT. — înapoiat la Berlin, după călătoria făcută în Iugoslavia, Turcia și Bulgaria, unde a avut întrevederi mai ales cu miniștrii economiei acestor țări, d. dr Walter Funk, ministrul de comerț al Germaniei, n’a ascuns că rezultatele obținute sunt foarte satisfăcătoare. Finite prin Dunăre, Germania și celelalte țări din Europa Centrală și Sud• putea creia un tot ecnomic de la Marea Nordului până la Marea Neagră, mai ales după a se va fi terminat construirea canalului care va lega Rinul cu Dunărea. Atât Sud-Estul European cât și Asia Mică au toate materiile prime de care are nevoie Germania. In schimb Germania ar putea vinde țărilor respective produsele sale industriale. De asemeni le va ajuta să-și desvolte economiile naționale și să-și pună în valoare bogățiile. Ea e gata oricând,— așa cum a acordat și Turciei un credit în mărfuri de 150 milioane de mărci, să acorde credite tuturor acestor țări, dacă i s-ar adresa. Cam acestea au fost declarațiile pe care d. dr. Funck le-a făcut reprezentanților presei la Belgrad, Ankara și Sofia. Și pentru a liniști spiritele el a adăugat că misiunea sa este pur (Continuare în pag. 3-a) Universitatea Română de Const. G. Rarincescu profesor universitar „Dați Universităților noastre tot sprijinul moral și material, toată încrederea, pentru a-și împlini marea lor misiune națională“. ,Peste câtva timp vom avea o nouă reglementare a Universităților noastre. Nu cunoaștem în mod precis în ce va consta noua reformă; proectul respectiv nu a fost comunicat până acum universităților, așa după cum s’a procedat altădată și nici nu a fost dat încă publicității, așa cum s’a procedat de curând cu alte legi fundamentale, cum a fost spre ex. cu noua lege administrativă. Având în vedere importanța covârșitoare a reformei, socotim că o discuțiune cât mai largă, în care să-și spună cuvântul cât mai mulți din aceia, cari au trăit și au cunoscut mediul universitar, nu ar putea decât să folosească acestei reforme. Dar nu despre acest lucru vreau să vorbesc acum, ci de altceva. Această reformă universitară nu este prima și desigur, nu va fi nici ultima. Aproape toate aceste reforme au fost precedate sau întovărășite de discuțiuni și campanii duse pe diverse căi și din diferite motive, cari toate au ajuns să arunce un văl de discreditare și de defăimare asupra Universităților noastre.Din nefericire asemenea campanii nu au fost izolate și nici nu au fost mai puțin violente față de alta instituțiuni fundamentale ale Statului nostru. Ași putea spune chiar că în ultimile timpuri nu s’au dus nici de către cei mai mari dușmani ai neamului nostru campanii mai pătimașe și mai nedrepte în con** tra așezămintelor noastre public ce, de cât s’au dus de către noi înșine, cu largi răsunete în presa străină-Cui poate folosi și cine are interes să se surpe încrederea în institutiunile țărei ? Nu-și dă nimeni seamă cât rău se face statului nostru, atât în țară cât și în străinătate, când se duc astfel de campanii, alimentate uneori de către chiar unii din membrii institutiunilor respective, cari au datoria înainte de toate să le apere și să le înalțe prestigiul ? Dacă Universitatea română, care este înstituțiunea de frunte a unui Stat, ca una care este emanațiunea cea mai înaltă a forțelor lui spirituale, ar fi cu adevărat si»tuată pe acest povârniș de slăbiciune, cum pare să arate criticii ei, atunci ar fi un lucru cu desă“* .(Continuare în pag. 3-a)]! Un prieten care pleacă. D. colonel Delmas, fost atașat militar al Franței la București vorbind la masa pe care i-a oferit-o la Capșa corpul atașaților militari străini. In dreapta vorbitorului d. general Ciupercă. In stânga d. general Iacobici Pe străzile Predealului, s’au depus primii nămeți Aerodinamicul intră în gara albă a Predealului Copiii din Predeal se duc la școală cu skiurile