Timpul, octombrie 1941 (nr. 1580-1610)

1941-10-14 / nr. 1593

S*FV * ÍJP P, D A O T Î Ä %I ; |4 ei % fi Ș T1, — v IKUEFONj Redacts »DMINISTRAȚIA Strada Sărindar Nr. 15 ți Administrația 3.05.44 Tipografia 3.42.23 ABONAMENT» In străinătate: Tariful In funcțiune de convențiile poș­tale internaționale ad-țîs public* 1000 lei anund i ți 15 al* fiecărei luni Taxa de francare plătită In numerar conform aprobării Direcțiunei Generale P. T. T. Nr. 30286/5 Mai 1939 Proprietar: „TIMPUL“ T. A. R. înscris sub No. 202 Trib. Efor Prim-Redactori MIRCEA GRIGORESCU In tară: Un an 700 lei; 8 luni 850 lei; 8 luni 200 lei Pentru bănci, instituții .­­Abonamentele incep la Un învățat italian: liHiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimuimimiiimiiiiiiiiiimiimimiiiiimiiiiiiiiiiiiiiimiimiiiiiii GIROLA MO AZZI niiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiHiiiiisimaiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiHiiiiin de prof. Traian Săvulescu Membru al Academiei Române In curând vom avea bucuria să sa­lutăm pe pământul țării noastre pe binecunoscutul învățat Girolamo Azzi profesor de Ecologie agrară la Uni­versitatea din Perugia, președinte al centrului internațional de coordonare pentru cercetările de Ecologie agrară și Genetică, de pe lângă Institutul In­ternațional de Agricultură din Roma. Profesorul G. A «zi este unul dintre numeroșii savanți ai Italiei moderne, care se bucură de recunoșterea, sti­ma și admirația universală, fiindcă a creat o operă științifică de înaltă va­loare, trainică și deschizătoare de dru­­muri. Profesorul G. Azzi are meritul deo­sebit de a fi întemeietorul și doctri­narul Ecologiei agrare — disciplină, netăgăduit, de origină italiană—reu­șind în scurtă vreme să determine înflorirea ei și dincolo de granițele țării sale. Ecologia agrară, așa cum a fost concepută de prof. G. Azzi nu se confundă cu Ecologia naturalistelor, deși amândouă se sprijină și, pornesc de la unele principii comune. Ecologia agrară este studiul mediului fizic-cli­­m­at, sol ,în legătură cu desvoltarea și producția plantelor agricole. Acest studiu nu poate fi întreprins de un geolog (pentru sol) sau de un mete­­reolog (pentru atmosferă). El cere o specializare mai amplă, în toate do­meniile care hotărăsc producția plan­telor agricole. Ecologia agrară, deși ieste una din mlădițele cele mai de curând ieșite din triunchiul viguros al Științelor biologice, și-a câștigat re­pede și definitiv autonomia sa. Ca orice știință pozitivă, Ecologia agra­ră tinde în primul rând către un țel teoretic considerând plantele în ra­port cu toți factorii din mediul în­conjurător, dar urmărește în timp și un scop practic, pentru acelaș de­terminarea unei producțiuni cât mai ridicate și cât mai sigure. Numeroasele lucrări de Ecologie a­­grară ale profesorului G. Azzi se dis­ting, pe deo parte prin originalitatea concepției inovatorie, iar pe de altă parte prin neabaterea lor de la țelu­rile amintite. Nu este locul să ana­lizăm aceste lucrări, dar socotim că este folositor să menționăm măcar, pe câteva dintre ele : Climatologia și Fitogeografia, Clima grâului în Italia, Clima grâului pe glob, Mediul fizic și producția agrară, încercare de clasificare ecologică a solurilor, Eco­logia, experimentarea și producția a­­gricolă, etc., etc. Numai din această simplă enume­rare cetitorul își va da seama de valoarea generală a operei profesoru­lui G. Azzi, și de importanța ei par­ticulară pentru agricultura fiecărei țări, deci și pentru aceia a Româ­niei. Lucrarea cea mai de seamă a pro­fesorului G. Azzi este fără îndoială „Tratatul de Ecologie Agrară". A a­­părut în anul 1939, editat de „Socie­­tà Editrice Internazionale” din To­rino. Acest tratat, sprijinit pe o mare bogăție de date precise și folositoare pentru știință și practică, cuprinde în­treg complexul doctrinar al autorului. La un scurt interval după apariție a fost tradus în mai multe limbi (spa­niolă, bulgară, rusă, germană și sâr­bă), iar interesul viu pe care l-a stâr­nit a avut ca rezultat invitarea pro­fesorului G. Azzi de către guvernele diferitelor țări ca să organizeze cer­cetările de Ecologie agrară și să ini­țieze pe specialiști în această nouă direcție. Profesorul Gș Azzi simte desigur satisfacția de a asista la mersul triumfător al ideilor sale și primirea lor pretutindeni unde au pătruns. Și aceasta nu e o întâmplare, ci conse­cința faptului că profesorul G. Azzi a știut să lămurească de la început țelurile finale ale Ecologiei agrare, să-l așeze o solidă temelie doctrina­ră, să precizeze metoda. Astfel se explică de ce în nu mai mult de 20 de ani s’a statornicit în domeniul logiei agrare o unitate strânsă Eco­de gândire și o colaborare fecundă specialiștilor din diferite țări. unitate­a și colaborare care pentru multe ra­muri de știință simt încă un dezide­rat Profesorul G. Azzi va găsi în țara noastră nu numai teren bun și con­­dițiuni prielnice pentru desvoltarea ideilor sale coordonatoare între dife­ritele domenii de cercetare ce la baza Ecologiei agrar­e, ci și stau un deosebit interes din partea agriculto­rilor, care instinctiv își vor da sea­ma că această știință rezolvă prractic problemele de adaptare a cultur­elor în­­ climă și soț­­,sex,viind drept pârr­ghie de ridicare a producțiunei a­­gricole, fără ca să impună o spo­rire a costului de producție. G­uvernul sovietic părăsește Moscova ? AȘA ANI­NJA ANKARA. 12 (Rador). — Co­respondentul agenției ,,D. N. B.“ transmite: Radio Ankara a anunțat că gu­vernul sovietic a și plecat din Mos­cova, sau că este în orice caz Pe punctul de a pleca­ Corpul diplomatic din Moscova ar fi d­at și el toate dispozițiile în vederea părăsirii capitalei. Apararea Címzein către trupele sovitice și engleze STOCKHOLM. 12 (Rador).­­ Corespondentul agenției Stefani transmite: „Dagens Nyheter“ află că în nordul Iranului se află cinci divi­zii sovietice, ce au drept misiune să apere eventual Caucazul. Trupele britanice din Iran ar a­­vea drept misiune să formeze o li­nie defensivă de rezervă. O divizie RADIO ANKARA motorizată ce urma să plece în Pa­lestina, a fost reținută în apropiere de Teheran, pentru a se vedea cum se va desfășura bătălia de la Marea Azov. Fuehrerul a distins pe generalii­ români lacobici Joset și Ciupercă Nicolae cu Crucea de Fier Fuehrerul Marelui Reich. Adolf Hitler, comandant suprem al Ar­matei germane, a conferit chiui general de Corp de Armată­­ la­cobici Iosif bareta pentru Crucea de Fier, pentru meritele sale ca ministru al Apărării Naționale. D-lui general de Corp de Ar­mată Ciupercă Nicolae i-a confe­­rit Crucea de Fier ci­ I-a și a IIa, pentru meritele sale de coman­dant și pentru curajul său în luptă." Insignele decorațiunilor au fost înmânate celor doi generali ro­­mâni de generalul Haufe, în ziua de 9 Octombrie 1941. D. general Ciupercă H. D. general Iacobici losif 0 „fortăreață statoare” s-a prăbușit NEW YORK, 12 (Rador).­­ Se anunță din San Antonio (statul Texas) că unul din avioanele uria­șe denumite ,­­fortărețe sburătoa­­re"­ s'a prăbușit și a luat­ foc pe când decola de la Dunkanfield pen­tru a sbura spre Panama. Cei doi piloți ai aparatului și-au pășit moartea, dar cei 11 pasageri de pe bord au fost salvați. Persoa­nele care asistau la plecarea avio­nului și fuseseră martore la acci­dent au isbutit să-i scoată din a­­vion înainte ca acesta să fi fost în întregime cuprins de flăcări. Toți pasagerii salvați sunt ră­niți. Odesa, cuibul revoluționar Rezistența dezesperată a Odesei, ca și a Kronstadtului — portul fortificat din fața Petersburgului — are, în afară de motivul strate­gic bine înțeles de Sovietici, cari știu ce vor pierde prin căderea ce­lor două puncte în mâinile Româ­nilor și ale Germanilor, și tradiția polit­ică și revoluționară cu ele. încă la începutul acestui veac pre­ludiul marei revoluții comuniste de la 1917, a avut loc, cu sângeroasa rebeliune de la 1905, când s’a ajuns până la luptele din fața Palatului de iarnă de la Petersburg. In acelaș an Odesa, clocotea de acelaș spirit revoluționar. Din acest port, a plecat dâra de pulbere care a aprins curând în­treaga marină imperială din Marea Neagră, a înflăcărat spiritele, și a pregătit revoluția, din al cărei mers, un episod a fost cunoscut și de noi, în portul nostru maritim al Constanței. Atunci, ca și acum, Ro­mânia ponderatoare și să bunelor rândueli, a credincio a­intervenit, într’un incident local, ce e drept, dând dovadă de un spirit de ordi­ne și de salvare, — cuvântul nu e prea tare dacă ne­ amintim, și de alte bune oficii ale noastre a dus; și aiurea în fața unor asemănătoa­re dezordine. Atunci, dintr’o Odesă revoluțio­­nară a pronit crucișătorul­ cuira­­sat, o unitate foarte puternică pen­tru acea vreme „Kneaz Potemkin" cu un echipaj complet câștigat pent­ru revoluție, și după multe ore de încrucișare­ pe apele Mării Ne­gre s’a prezint­at în fața Constan­ței, amenințând. Marina noastră­­ de războiu era departe de a se măsura cu marea minunat așezat, pentru ca din el să șor român ..Elsabeta“ n’a prege­tat a prevesti prin lovituri de tun pe răsvrătitul „Potemkin“ că nu este dispus a, se face nevăzut, și că stă de veghe în apele Constanței. După lungi parlamentări, echipajul s’a predat autorităților românești, care au pus stăpânire pe frumosul vas cu trei coșuri, arborând la ca­­targ, tricolorul. Defectat de mari­narii săi, „Potemkin” s’a reîntors la­ Odesa, luat fiind la alte unități ale marinei imperiale rusești. Această tradiție revoluționară a Odesei este departe de a se fi pier­dut. Portul acesta mare, care mandă întregul țărm de Nord cu­al Mării Negre și în acelaș timp in­fluențează adânc continentul, este minunat așezat pentru ca din el să poată pleca o propagandă și o miș­care. Apoi populația specifică a porturilor, inteligentă, fără multă frână morală, agitată, prea ner­voasă, putea fi permanent folosită, fanatizată, îndoctrinată pentru o idee, care dacă nu isbutește în pli­nul ei, se mulțumea cu răul pe care-l pricinuia prin anarhie. Odată câștigată și înglobată O­­desa sistemului și vieții comuniste de­ stat, s’a înțeles importanța ei politică pentru întreaga Ukraină și Rusie de Sud. De aceea aci s’au instalat cuptoarele cele mai calde ale unei învățături și pătrunderi bolșevice. Nervozitatea și realismul populației acesteia de litoral au fost dealungul anilor abil specula­tă. Și iată că o politică de anexare spirituală cu joc pe câteva gene­rații a dat roadele dorite pentru conducerea­ comunistă și de partid. S’a creiat aci, la Odesa, o popula­ție civilă fanatizată, hotărîtă să apere orașul și portul cu atâtea a­­vantagii pentru ea, de multe ori în dauna altora, care alături de arma­ta­ de apărare e un factor impor­tant, poate mai important decât cel militar, în opoziția pe care o opune. Astfel, în afară de îndoctrinarea generală a generației comuniste de pretutindeni, din Rusia Sovietică, e aci un coeficient special de fana­tism în fața căruia se găsesc as­tăzi armatele noastre asediatoare. Și în linia acestor fapte astfel înlănțuite și luminate, ne putem explica, printre alți factori, și a­­ceast­ă îndârjită rezistență, a unei Odese, cuib vechiu revoluționar. Și tocmai de aceea, Odesa trebue cu­cerită ! Prifta ere arme romane gwm*TM IN PAG. 4 PTPLICAM IN CONTINU­ AREI DECRETUL - LEGE PENTRU MODIFICAREA ȘI COMPLEC­­ȘI­TAREA SALARIILOR A TABELELOR DE SALARIZARE A FUNCȚIONARILOR GRĂBIȚi SUBsCRIeRile la ÎMPRUMUTUL REÎNTREGIRII OCTOMBRIE 194! ANUL S £. 1î»93 Este greu de formulat eroismul în fraze cari să ocolească și banalul și pateticul, astfel ca să ne ridice mo­dest simțirea până la­­ înălțimea mo­mentelor de făptuire a sa. Sunt atât de variate formele sub care se ma­nifestă și atât de uluitoare episoade­le că din numărul pe care aviația, motorizatele, infanteria, cavaleria, ar­tileria sau faimoșii vânători de m­­un­te îl oferă, e greu să aleagă unul mai semnificativ ca celălalt, unul care să o poată rezuma pe toate și să le de­pășească. Toate faptele ostășești poartă pecetea eroismului în care na­ția se reflectă ea într’o panoplie de robuste voinii. Fiecare soldat îl simți că poartă la cingătoarea curajul său, simbolica panglică a faptei mărețe așteptând cu nerăbdare prilejul împlinirii. Fiecare reprezintă un depozit de voință care se vrea pusă în valoare combativă și ființa sa se topește în dorința de a se depăși prin faptă. Patru contra cincisprezece Ne aflăm pe aerodromul T când primesc vestea că o patrulă d­e I. A. R. noi de vânătoare au fost atacate de 15 avioane rusești Rata și că vâ­nătorii români, deși copleșiți de nu­mărul dușmanilor superiori în viteză, ar fi putut fugi, au primit lupte doborând 8 bolșevici fără totuși să aibă vre­o pierdere. Informația îmi vine ca un svon și numai comunicatul de a doua zi al Marelui Cartier îl confirmă. Fapta vânătorilor noștri depășește întâlnirile obișnuite și ilustrează po­sibilitățile aripilor românești. De câ­te ori nu au avut aviatorii români de înfruntat numărul superior și focul concentrat al Inamicului? Vânătorii cu avioane suple, bombardiere cu a­­parate gemând de greutatea încăr­căturii, sau „Informația" scrutătoare au înfruntat în mii de eșiri la inamic atacuri necruțătoare, cărora le-a ri­postat întotdeauna cu liniște. Nu se poate închipui seninătatea de sbor a bombardierilor sau avioanelor de informație cu cari. Observe t-rl­ de jos îșî urmăresc împlinirea misiunei, peste orice încercare inamică de în­­turnare sau distrugere. E în această urmărire a țintei o mișcare hipnotică și totuși câtă cunoștință cheltuită, cât calm dovedit de cei de la bord, ca­­re-și potrivesc cu grije, limpede ochi­rea vrăjmașului prin mitralieră sau bombă, mânuirea dibace a manșei și stăruitoarea muncă de cercetare a celor ce se petrec jos. Patru avioane au înfruntat 15 și au doborât 8. Fapta eroului terestru se rezumă mai ales la surprinderea ina­micului în inferioritate tactică cu ele­mente obișnuite; fapta eroului aerului e deosebită prin căutarea pericolului inamic, prin depășirea­ lui, prin stă­pânirea mai dibace a năbădăioasei mașini, prin dozarea curajului și prin Contemplând această nouă ispravă, ne defilează în minte filmul atâtor fapte ale aviatorilor români, cunoscu­te și necunoscute publicului.’ Sunt ne­numărate. In zilele de 17 până la 18 Iulie când trupele noastre deabea trecuse Nistrul, erau contra-atacate­­ cu furie de bolșevici cari bateau cu artilerie de toate felurile pozițiile pierdute. Podul pe cari pionierii îl aruncau peste apa istoricului râu în regiunea Moghilev, îl făceau sub un bombarda­ment feroce. Comandantul unei esca­drile de informație, căpitan Paras­­chiv, iese în recunoaștere în fruntea unei patrule de I. A. R. 39. Trece liniștit peste barajele de an­­ti-aeriană și își execută misiunea, hotărîrea fulgerătoare, printr’un cu­mul de cunoștinți cari s’au asimilat firii sale. Altfel cum ar fi putut să se încumete cei patru vânători din grupul Comandorului Pârvulescu (nu­mai patru!) să înfrunte 15 inamici cari concentrau zeci de guri de­ foc asupra lor? Și, au învins, fiindcă­ erau conștienți de forța lor, de curajul lor. Și n’a fost luptă in care aviația noa­stră să nu fie superioară inamicului,. La întoarcere este ajuns de vânătoa­­rea inamică și numai grație abilității, cei cari manevrează, cei trei piloți scapă neatins și ducând informații­­­ necesare comandamentului terestru. După puțin timp întreaga escadrilă primește misiunea de luptă. Piloții, observatori, mitraliori freamătă de neastâmpăr. Bombele se agață de lansatoare, mitralierele își încarcă ma­gaziile, motoarele merg la cale și când totul este gata, la un semn, al comandantului, se dă plecarea. Se de­colează cu grije din cauza că terenul mic este impropriu și mutat de nes­fârșitele ploi. Fiecare echipaj își cu­noaște misiunea. Merg un timp ia formație apoi se resfiră pe patrule. Continuare în pagina 8-a — JWri-fcj',.■■ 4U8B..?.-jJIB-JlL.BL»MMlUg;I-I mg'JREg"WML11.JT L.'.* 1 Faptele de bravură a­le sburătorilor noștri de Serg. T. r. aviator IOAN VELICIU Escadrila căpita­­aului Parasch­ig In zbor deasupra Basarabiei Bulgaria a avut totdeauna sentimente de de vecinul sâu turc scrie cia­rul bulgar Dnes SOFIA, 12 (Rador).­­ Ca urmare la desmințirea dată de Agenția Te­legrafică Turcă svonurilor care vor­beau de pretinse cereri bulgare pentru trecerea prin Dardanele a unor vase italiene sub pavilion bulgar, ziarul guvernamental CNES scrie următoa­­rele: „ Bulgaria a avut totdeauna sentimen­te de amiciție și simpatie față de ve­cinul său turc. Ea a dovedit totdeauna o atitudine reală față de Turcia și s’a­ ferit de a îngreuia în vreun fel situa­ția acestei țări. Autoritățile responsa­bile turcești știu acest lucru. Desmințirea dată de Agenția­ Tele­grafică Turcă confirmă atitudinea a­­micală și reală a guvernului bulgar și a poporului bulgar. Prin această ati­tudine __ înehee CNES — Bulgaria a dovedit că este un adevărat paznic al păcii in Balcani. Echipa națională de foot­ball a Ro­mâniei care a Învins era­ pe cea a Slovaciei cu 3—2 k

Next