Timpul, octombrie 1941 (nr. 1580-1610)
1941-10-14 / nr. 1593
S*FV * ÍJP P, D A O T Î Ä %I ; |4 ei % fi Ș T1, — v IKUEFONj Redacts »DMINISTRAȚIA Strada Sărindar Nr. 15 ți Administrația 3.05.44 Tipografia 3.42.23 ABONAMENT» In străinătate: Tariful In funcțiune de convențiile poștale internaționale ad-țîs public* 1000 lei anund i ți 15 al* fiecărei luni Taxa de francare plătită In numerar conform aprobării Direcțiunei Generale P. T. T. Nr. 30286/5 Mai 1939 Proprietar: „TIMPUL“ T. A. R. înscris sub No. 202 Trib. Efor Prim-Redactori MIRCEA GRIGORESCU In tară: Un an 700 lei; 8 luni 850 lei; 8 luni 200 lei Pentru bănci, instituții .Abonamentele incep la Un învățat italian: liHiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimuimimiiimiiiiiiiiiimiimimiiiiimiiiiiiiiiiiiiiimiimiiiiiii GIROLA MO AZZI niiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiHiiiiisimaiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiHiiiiin de prof. Traian Săvulescu Membru al Academiei Române In curând vom avea bucuria să salutăm pe pământul țării noastre pe binecunoscutul învățat Girolamo Azzi profesor de Ecologie agrară la Universitatea din Perugia, președinte al centrului internațional de coordonare pentru cercetările de Ecologie agrară și Genetică, de pe lângă Institutul Internațional de Agricultură din Roma. Profesorul G. A «zi este unul dintre numeroșii savanți ai Italiei moderne, care se bucură de recunoșterea, stima și admirația universală, fiindcă a creat o operă științifică de înaltă valoare, trainică și deschizătoare de drumuri. Profesorul G. Azzi are meritul deosebit de a fi întemeietorul și doctrinarul Ecologiei agrare — disciplină, netăgăduit, de origină italiană—reușind în scurtă vreme să determine înflorirea ei și dincolo de granițele țării sale. Ecologia agrară, așa cum a fost concepută de prof. G. Azzi nu se confundă cu Ecologia naturalistelor, deși amândouă se sprijină și, pornesc de la unele principii comune. Ecologia agrară este studiul mediului fizic-climat, sol ,în legătură cu desvoltarea și producția plantelor agricole. Acest studiu nu poate fi întreprins de un geolog (pentru sol) sau de un metereolog (pentru atmosferă). El cere o specializare mai amplă, în toate domeniile care hotărăsc producția plantelor agricole. Ecologia agrară, deși ieste una din mlădițele cele mai de curând ieșite din triunchiul viguros al Științelor biologice, și-a câștigat repede și definitiv autonomia sa. Ca orice știință pozitivă, Ecologia agrară tinde în primul rând către un țel teoretic considerând plantele în raport cu toți factorii din mediul înconjurător, dar urmărește în timp și un scop practic, pentru acelaș determinarea unei producțiuni cât mai ridicate și cât mai sigure. Numeroasele lucrări de Ecologie agrară ale profesorului G. Azzi se disting, pe deo parte prin originalitatea concepției inovatorie, iar pe de altă parte prin neabaterea lor de la țelurile amintite. Nu este locul să analizăm aceste lucrări, dar socotim că este folositor să menționăm măcar, pe câteva dintre ele : Climatologia și Fitogeografia, Clima grâului în Italia, Clima grâului pe glob, Mediul fizic și producția agrară, încercare de clasificare ecologică a solurilor, Ecologia, experimentarea și producția agricolă, etc., etc. Numai din această simplă enumerare cetitorul își va da seama de valoarea generală a operei profesorului G. Azzi, și de importanța ei particulară pentru agricultura fiecărei țări, deci și pentru aceia a României. Lucrarea cea mai de seamă a profesorului G. Azzi este fără îndoială „Tratatul de Ecologie Agrară". A apărut în anul 1939, editat de „Società Editrice Internazionale” din Torino. Acest tratat, sprijinit pe o mare bogăție de date precise și folositoare pentru știință și practică, cuprinde întreg complexul doctrinar al autorului. La un scurt interval după apariție a fost tradus în mai multe limbi (spaniolă, bulgară, rusă, germană și sârbă), iar interesul viu pe care l-a stârnit a avut ca rezultat invitarea profesorului G. Azzi de către guvernele diferitelor țări ca să organizeze cercetările de Ecologie agrară și să inițieze pe specialiști în această nouă direcție. Profesorul Gș Azzi simte desigur satisfacția de a asista la mersul triumfător al ideilor sale și primirea lor pretutindeni unde au pătruns. Și aceasta nu e o întâmplare, ci consecința faptului că profesorul G. Azzi a știut să lămurească de la început țelurile finale ale Ecologiei agrare, să-l așeze o solidă temelie doctrinară, să precizeze metoda. Astfel se explică de ce în nu mai mult de 20 de ani s’a statornicit în domeniul logiei agrare o unitate strânsă Ecode gândire și o colaborare fecundă specialiștilor din diferite țări. unitatea și colaborare care pentru multe ramuri de știință simt încă un deziderat Profesorul G. Azzi va găsi în țara noastră nu numai teren bun și condițiuni prielnice pentru desvoltarea ideilor sale coordonatoare între diferitele domenii de cercetare ce la baza Ecologiei agrare, ci și stau un deosebit interes din partea agricultorilor, care instinctiv își vor da seama că această știință rezolvă prractic problemele de adaptare a culturelor în climă și soț,sex,viind drept pârrghie de ridicare a producțiunei agricole, fără ca să impună o sporire a costului de producție. Guvernul sovietic părăsește Moscova ? AȘA ANINJA ANKARA. 12 (Rador). — Corespondentul agenției ,,D. N. B.“ transmite: Radio Ankara a anunțat că guvernul sovietic a și plecat din Moscova, sau că este în orice caz Pe punctul de a pleca Corpul diplomatic din Moscova ar fi dat și el toate dispozițiile în vederea părăsirii capitalei. Apararea Címzein către trupele sovitice și engleze STOCKHOLM. 12 (Rador). Corespondentul agenției Stefani transmite: „Dagens Nyheter“ află că în nordul Iranului se află cinci divizii sovietice, ce au drept misiune să apere eventual Caucazul. Trupele britanice din Iran ar avea drept misiune să formeze o linie defensivă de rezervă. O divizie RADIO ANKARA motorizată ce urma să plece în Palestina, a fost reținută în apropiere de Teheran, pentru a se vedea cum se va desfășura bătălia de la Marea Azov. Fuehrerul a distins pe generalii români lacobici Joset și Ciupercă Nicolae cu Crucea de Fier Fuehrerul Marelui Reich. Adolf Hitler, comandant suprem al Armatei germane, a conferit chiui general de Corp de Armată lacobici Iosif bareta pentru Crucea de Fier, pentru meritele sale ca ministru al Apărării Naționale. D-lui general de Corp de Armată Ciupercă Nicolae i-a conferit Crucea de Fier ci I-a și a IIa, pentru meritele sale de comandant și pentru curajul său în luptă." Insignele decorațiunilor au fost înmânate celor doi generali români de generalul Haufe, în ziua de 9 Octombrie 1941. D. general Ciupercă H. D. general Iacobici losif 0 „fortăreață statoare” s-a prăbușit NEW YORK, 12 (Rador). Se anunță din San Antonio (statul Texas) că unul din avioanele uriașe denumite ,fortărețe sburătoare" s'a prăbușit și a luat foc pe când decola de la Dunkanfield pentru a sbura spre Panama. Cei doi piloți ai aparatului și-au pășit moartea, dar cei 11 pasageri de pe bord au fost salvați. Persoanele care asistau la plecarea avionului și fuseseră martore la accident au isbutit să-i scoată din avion înainte ca acesta să fi fost în întregime cuprins de flăcări. Toți pasagerii salvați sunt răniți. Odesa, cuibul revoluționar Rezistența dezesperată a Odesei, ca și a Kronstadtului — portul fortificat din fața Petersburgului — are, în afară de motivul strategic bine înțeles de Sovietici, cari știu ce vor pierde prin căderea celor două puncte în mâinile Românilor și ale Germanilor, și tradiția politică și revoluționară cu ele. încă la începutul acestui veac preludiul marei revoluții comuniste de la 1917, a avut loc, cu sângeroasa rebeliune de la 1905, când s’a ajuns până la luptele din fața Palatului de iarnă de la Petersburg. In acelaș an Odesa, clocotea de acelaș spirit revoluționar. Din acest port, a plecat dâra de pulbere care a aprins curând întreaga marină imperială din Marea Neagră, a înflăcărat spiritele, și a pregătit revoluția, din al cărei mers, un episod a fost cunoscut și de noi, în portul nostru maritim al Constanței. Atunci, ca și acum, România ponderatoare și să bunelor rândueli, a credincio aintervenit, într’un incident local, ce e drept, dând dovadă de un spirit de ordine și de salvare, — cuvântul nu e prea tare dacă ne amintim, și de alte bune oficii ale noastre a dus; și aiurea în fața unor asemănătoare dezordine. Atunci, dintr’o Odesă revoluționară a pronit crucișătorul cuirasat, o unitate foarte puternică pentru acea vreme „Kneaz Potemkin" cu un echipaj complet câștigat pentru revoluție, și după multe ore de încrucișare pe apele Mării Negre s’a prezintat în fața Constanței, amenințând. Marina noastră de războiu era departe de a se măsura cu marea minunat așezat, pentru ca din el să șor român ..Elsabeta“ n’a pregetat a prevesti prin lovituri de tun pe răsvrătitul „Potemkin“ că nu este dispus a, se face nevăzut, și că stă de veghe în apele Constanței. După lungi parlamentări, echipajul s’a predat autorităților românești, care au pus stăpânire pe frumosul vas cu trei coșuri, arborând la catarg, tricolorul. Defectat de marinarii săi, „Potemkin” s’a reîntors la Odesa, luat fiind la alte unități ale marinei imperiale rusești. Această tradiție revoluționară a Odesei este departe de a se fi pierdut. Portul acesta mare, care mandă întregul țărm de Nord cual Mării Negre și în acelaș timp influențează adânc continentul, este minunat așezat pentru ca din el să poată pleca o propagandă și o mișcare. Apoi populația specifică a porturilor, inteligentă, fără multă frână morală, agitată, prea nervoasă, putea fi permanent folosită, fanatizată, îndoctrinată pentru o idee, care dacă nu isbutește în plinul ei, se mulțumea cu răul pe care-l pricinuia prin anarhie. Odată câștigată și înglobată Odesa sistemului și vieții comuniste de stat, s’a înțeles importanța ei politică pentru întreaga Ukraină și Rusie de Sud. De aceea aci s’au instalat cuptoarele cele mai calde ale unei învățături și pătrunderi bolșevice. Nervozitatea și realismul populației acesteia de litoral au fost dealungul anilor abil speculată. Și iată că o politică de anexare spirituală cu joc pe câteva generații a dat roadele dorite pentru conducerea comunistă și de partid. S’a creiat aci, la Odesa, o populație civilă fanatizată, hotărîtă să apere orașul și portul cu atâtea avantagii pentru ea, de multe ori în dauna altora, care alături de armata de apărare e un factor important, poate mai important decât cel militar, în opoziția pe care o opune. Astfel, în afară de îndoctrinarea generală a generației comuniste de pretutindeni, din Rusia Sovietică, e aci un coeficient special de fanatism în fața căruia se găsesc astăzi armatele noastre asediatoare. Și în linia acestor fapte astfel înlănțuite și luminate, ne putem explica, printre alți factori, și această îndârjită rezistență, a unei Odese, cuib vechiu revoluționar. Și tocmai de aceea, Odesa trebue cucerită ! Prifta ere arme romane gwm*TM IN PAG. 4 PTPLICAM IN CONTINU AREI DECRETUL - LEGE PENTRU MODIFICAREA ȘI COMPLECȘITAREA SALARIILOR A TABELELOR DE SALARIZARE A FUNCȚIONARILOR GRĂBIȚi SUBsCRIeRile la ÎMPRUMUTUL REÎNTREGIRII OCTOMBRIE 194! ANUL S £. 1î»93 Este greu de formulat eroismul în fraze cari să ocolească și banalul și pateticul, astfel ca să ne ridice modest simțirea până la înălțimea momentelor de făptuire a sa. Sunt atât de variate formele sub care se manifestă și atât de uluitoare episoadele că din numărul pe care aviația, motorizatele, infanteria, cavaleria, artileria sau faimoșii vânători de munte îl oferă, e greu să aleagă unul mai semnificativ ca celălalt, unul care să o poată rezuma pe toate și să le depășească. Toate faptele ostășești poartă pecetea eroismului în care nația se reflectă ea într’o panoplie de robuste voinii. Fiecare soldat îl simți că poartă la cingătoarea curajul său, simbolica panglică a faptei mărețe așteptând cu nerăbdare prilejul împlinirii. Fiecare reprezintă un depozit de voință care se vrea pusă în valoare combativă și ființa sa se topește în dorința de a se depăși prin faptă. Patru contra cincisprezece Ne aflăm pe aerodromul T când primesc vestea că o patrulă de I. A. R. noi de vânătoare au fost atacate de 15 avioane rusești Rata și că vânătorii români, deși copleșiți de numărul dușmanilor superiori în viteză, ar fi putut fugi, au primit lupte doborând 8 bolșevici fără totuși să aibă vreo pierdere. Informația îmi vine ca un svon și numai comunicatul de a doua zi al Marelui Cartier îl confirmă. Fapta vânătorilor noștri depășește întâlnirile obișnuite și ilustrează posibilitățile aripilor românești. De câte ori nu au avut aviatorii români de înfruntat numărul superior și focul concentrat al Inamicului? Vânătorii cu avioane suple, bombardiere cu aparate gemând de greutatea încărcăturii, sau „Informația" scrutătoare au înfruntat în mii de eșiri la inamic atacuri necruțătoare, cărora le-a ripostat întotdeauna cu liniște. Nu se poate închipui seninătatea de sbor a bombardierilor sau avioanelor de informație cu cari. Observe t-rl de jos îșî urmăresc împlinirea misiunei, peste orice încercare inamică de înturnare sau distrugere. E în această urmărire a țintei o mișcare hipnotică și totuși câtă cunoștință cheltuită, cât calm dovedit de cei de la bord, care-și potrivesc cu grije, limpede ochirea vrăjmașului prin mitralieră sau bombă, mânuirea dibace a manșei și stăruitoarea muncă de cercetare a celor ce se petrec jos. Patru avioane au înfruntat 15 și au doborât 8. Fapta eroului terestru se rezumă mai ales la surprinderea inamicului în inferioritate tactică cu elemente obișnuite; fapta eroului aerului e deosebită prin căutarea pericolului inamic, prin depășirea lui, prin stăpânirea mai dibace a năbădăioasei mașini, prin dozarea curajului și prin Contemplând această nouă ispravă, ne defilează în minte filmul atâtor fapte ale aviatorilor români, cunoscute și necunoscute publicului.’ Sunt nenumărate. In zilele de 17 până la 18 Iulie când trupele noastre deabea trecuse Nistrul, erau contra-atacate cu furie de bolșevici cari bateau cu artilerie de toate felurile pozițiile pierdute. Podul pe cari pionierii îl aruncau peste apa istoricului râu în regiunea Moghilev, îl făceau sub un bombardament feroce. Comandantul unei escadrile de informație, căpitan Paraschiv, iese în recunoaștere în fruntea unei patrule de I. A. R. 39. Trece liniștit peste barajele de anti-aeriană și își execută misiunea, hotărîrea fulgerătoare, printr’un cumul de cunoștinți cari s’au asimilat firii sale. Altfel cum ar fi putut să se încumete cei patru vânători din grupul Comandorului Pârvulescu (numai patru!) să înfrunte 15 inamici cari concentrau zeci de guri de foc asupra lor? Și, au învins, fiindcă erau conștienți de forța lor, de curajul lor. Și n’a fost luptă in care aviația noastră să nu fie superioară inamicului,. La întoarcere este ajuns de vânătoarea inamică și numai grație abilității, cei cari manevrează, cei trei piloți scapă neatins și ducând informații necesare comandamentului terestru. După puțin timp întreaga escadrilă primește misiunea de luptă. Piloții, observatori, mitraliori freamătă de neastâmpăr. Bombele se agață de lansatoare, mitralierele își încarcă magaziile, motoarele merg la cale și când totul este gata, la un semn, al comandantului, se dă plecarea. Se decolează cu grije din cauza că terenul mic este impropriu și mutat de nesfârșitele ploi. Fiecare echipaj își cunoaște misiunea. Merg un timp ia formație apoi se resfiră pe patrule. Continuare în pagina 8-a — JWri-fcj',.■■ 4U8B..?.-jJIB-JlL.BL»MMlUg;I-I mg'JREg"WML11.JT L.'.* 1 Faptele de bravură ale sburătorilor noștri de Serg. T. r. aviator IOAN VELICIU Escadrila căpitaaului Paraschig In zbor deasupra Basarabiei Bulgaria a avut totdeauna sentimente de de vecinul sâu turc scrie ciarul bulgar Dnes SOFIA, 12 (Rador). Ca urmare la desmințirea dată de Agenția Telegrafică Turcă svonurilor care vorbeau de pretinse cereri bulgare pentru trecerea prin Dardanele a unor vase italiene sub pavilion bulgar, ziarul guvernamental CNES scrie următoarele: „ Bulgaria a avut totdeauna sentimente de amiciție și simpatie față de vecinul său turc. Ea a dovedit totdeauna o atitudine reală față de Turcia și s’a ferit de a îngreuia în vreun fel situația acestei țări. Autoritățile responsabile turcești știu acest lucru. Desmințirea dată de Agenția Telegrafică Turcă confirmă atitudinea amicală și reală a guvernului bulgar și a poporului bulgar. Prin această atitudine __ înehee CNES — Bulgaria a dovedit că este un adevărat paznic al păcii in Balcani. Echipa națională de football a României care a Învins era pe cea a Slovaciei cu 3—2 k