Timpul, octombrie 1945 (nr. 2951-2976)
1945-10-14 / nr. 2962
REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI. _ soada Sărindar Nr. U Redacția și Administrația 3 05.44 TELEFON: 1 ■ , .... .. -------Tipografia 3.42.23 ABONAMENTE In străinătate I Tariful in funcțiune de convențiile poștale Internationale Abonamentele Încep Ut și 15 ale fiecărei luni Taxa de francare plătită In numerar conf. aprobării Direcțiunei Generale P. T. T. Nr. 30286/5 Mai 1939 Cont C. E. a Poștal No. 1327 Proprietar: ..TIMPUL" 8. A. R. înscria sub Nr. 202 Trib. Ilfovirector: GRIGOIIE GAFENCU Intră : 3 luni 3000 lei Autorități. Loc. și bănci lei 20.000 BRĂȚARĂ x DE AUR puțină de modesta și-A fost o vreme când a te naște bursier, a trăi funcționar și a muri pensionar constituia dacă nu „ fericire desăvârșită urmărită cu tenacitate de orice român cel liniște tihnită plină gurantă, pe vremea aceia, meseria marină se încuraja prin serinci pline de magia atrăgătoare, precum: „meseria este brățară de aur“. Și meseria dacă era simbol*0, brățară, nu era intr’un fel deloc de fapt pentru care semăna mai mult o cătușă. O anumită morgă suburbană disprețuia tot ce este cu adevărat muncă creatoare și vâra oamenii, cu fundulie saracă în tot felul de funcții care se practică cu coatele pe masă, înfășurate ca niște burlane de domn. funcția de scrib și de contopist era: maximum de parvenire rurală SiT *r*iM În *?*.*■** lagună parcă sălta satisfăcut intr’o altă clasă socială, pe care o visa demult. Brățăriie de aur — cele simbolice — au rămas vacante. S’au cerut numai cele veritabile pentru plasament. Reuitatul se cunoaște. S’a suferit decenii întregi, mai ales Statul- o pletoră nesfârșită de preopinenți la fiecare scaun de birou, oricât de mixer retribuit. Această psihologie de comici parveniți a paralizat tot avântul unui lung șir degenerat, care n’au cultivat nici o inițiativă, n’au manifestat nici un avânt, nici o activitate productivă. Bieți eminenți, oameni capabili și-au închis tot elanul între patru pereți, abrutizați de rutină, fără orizont, fără ideal. Păcat! Acum, se pare, a venit timpul reabilitării profesiunilor reale, pozitive, cu adevărat creatoare. Fadula asambrat în mizerie și în inutil. Panoplia sutelor de mii de rata» din comoditate și prejudecăți p , "xdpata de Personagii. E com. ,E chiar supraîncărcată. Cohor*e de funcționari, victime psihologiei trecutului defunct trimise în lungi pomelnice, la supranumerare și disponibile, de la un Minister sau altul. Și munca pozitivă în această epocă de refacere, când se deschid moducHlele Unui viitor , care proucita să nu se mai autofrâneze pentru a asigura capitalului maximum de beneficii, cere mereu bras și mai ales specialiști, maiștri și lucrători calificați. Toate industriile au nevoe specialiști. Altă dată îi importam de acum când suntem în preajma deschiderei școlilor, e bine să se cunoască această situație. Meseriașul manual și-a câștigat un loc de cinste și de demnitate: este un om, un cetățean, un independent, stăpân pe viața lui. Părinții ar trebui să se gândească la aceasta. Să nu mai pornească să fabrice din copiii lor. Încă o mie de avocați peste cele unspreze mii din București, vre-o nici ceva funcționari în cadrul disponibil de mâine. Brățara e de aur, E astfel suflată de o suflare nouă de reabilitare a muncii și a omului. Trăim Intr’o generație și într’un timp încă in care arta muncitorului, specialitatea lui, asigură obșieui o viață demnă și satisfăcătoare. Specialiștii, maiștrii, lucrătorii calificați n'au a se teme de șomaj multă vreme de aci înainte. Poate viața dură de-acum ne va desbrăca de prejudecăți ridicole și pretențioase, și în locul așa zisului „Intelectual” inutil, va înainta un lucrător priceput, curat, care să-și asigure sieși și conștient țării viață care să nu samene a perpetuă o milogeală. Demostene Botez ate sunt y 4 PAGINI 40 LEI S'au întors navele TI Război cu zâmbetul pe buze Se întorc navele! Stat cu frontieră la mare, având un port de o importantă capacitate comercală, țară străbătută de cel mai lung fluviu european și, mai ales de sfârșitul acestui fluviu cu gurile lui, România trebuie să posede o marină importantă pentru nevoile ei de comunicație pe apă! Mai ales România de azi, încandrată într’o nouă ordine economică și socială a lumii, tradiție marinărească Deja aveam [UNK]o și de care eram foarte mândri. Această marină a fost sacrificată și ea în răboiul absurd pe care l-am dus împotriva națiunilor dintotdeauna prietene. In porturi, pe cheiurile pustii marinarii noștri rămăseseră să scruteze un orizont vid, stând cu brațele încrucișate. Și să ne imaginăm acum bucuria lor, bucuria noastră. Er, la Galați, ți vasele comer vasele de război mare. S’au întors navele! Marinarii își pot sufleca iarăși mânecile și încorda puterile pentru o muncă nouă. Cheiurile se vor anima iar, macaralele vor umbla deasupra lor golind silozuri și umplând oale, golind cale și umplând silozurile. Din nou, de ori dimineață, pavilionul românesc flutură pe catarg, lanțurile ancorelor zornăie cu un glas cunoscut. Pe punțile vaselor restituite comandanții români au trecut în revistă mateloții și au dat comenzile. Vasele pe care generozitatea sovietică ni le-a înapoiat, au intrat în noaptea de 10 Octombrie, în apele românești, în apele lor de origină. Au intrat distrugătoarele „Mărășești” și „„Mărăști”, nume ale adevăratului eroism românesc, au intrat torpiloarele „Zmeul" și „Sborul”. Uniunea Sovietică ne-o restituie s’a întors „Delfinul” submarinul, au venit vedetele, șalupele, remorcherele, șlepurile, docurile plutitoare, barcazurile, yachturile. S’au întors toate. S’au întors acasă, cum s’au întors și continuă să se întoarcă ostașii prizonieri. Portul s' a animat și portul își va reveni din amorțeala lui, renăscut la o viață nouă de muncă. Trofee de război în porturile Crimeei și ale Caucazului, navele revin cu fruntea sus, într’o atmosferă de prietenie și de adâncă înțelegere cu acei împotriva cărora fuseseră trimise să lupte. Se va putea cândva uita acest măreț gest de generozitate și înțelegere a greutăților noastre ? Aceste vase constituie începutul marinei noastre puternice de mâine, care va contribui la reconstrucția României, la munca popoarelor libere și pașnice. S’au întors navele! România are iarăși marina ei! Gheorghe Dinu Portul Galați, așa cum era pe vremea când vasele erau în rada lui Solemnitatea restituirii raselor Au participat: membrii guvernului și reprezentanții Comisianii Aliate de Control. — Semnarea protocoalelor. — Cuvântările d-lor amirali Bogdenko și Bărbuneanu — PRIN TELEFON DE LA CORESPONDENTUL NOSTRU SPECIAL — GALAȚI. 12. — Solemnitatea primirea celor 18 vase restituite de Uniunea Sovietică României s-a bucurat de o zi însoriită. Orașul pavoazat cu drapele sovietice și române, înghirlandat cu verdeață și animat de miile de cetățeni — muncitori, funcționari și comercianți — cari cu placarde se îndreptau spre debarcader avea o înfățișare de sărbătoare. Alături de gălățeni, mii de plugari veniți din județele Tecuci, Tutova și Covurlui au plecat si întâmpine guvernul care le-a satisfăcut cererea de a avea pământ in proprietate. Orașul trist lovit de nemți la 23 August cu ruine pe cele mai importante artere, a avut o tresărire spre viață în clipa in care reprezentanții cei mai autorizați ai guvernului, d-nii dr. Petru Groza, Gheorghe Tătărescu și Gheorghiu Dej au anunțat in cuvântările rostite că o eră nouă, de refacere a portului Galați, pentru a ajunge la strălucirea de odinioară, a inceput prin predarea flotei de război și de comerț României de către Uniunea Sovietică. Solemnitatea s-a desfășurat la debarcader unde erau adunați mii de cetățeni în așteptarea trenului special ce aducea reprezentanții guvernului și pe invitați. De față se găseau membrii comisiunei aliate de control d-nn viceamiral V. L. Bogdenko, colonel Station Heikin și lt. col. Orlov, iar din partea comisianei aliate de control din Galati d-nn lt. col. Sokolovski, căp. Cozia, ing. Sirkis, general Zagrebin, comandantul trupelor sovietice din garnizoana Galați. Se mai aflau d-nii: Niculae Ignat, prefectul județului, C. Maria, primarul orașului, D- Cucu, primul președinte al Curții de Apel, colonel Niculăiță, comandantul garnizoanei, col. Craioveanu, inspector general de jandarmi, colonel magistrat Stavrică, președintele Curții Marțiale, col. dr. Vasiliu, comandor Dimitriu, comandor Ovidiu Șerbănescu, procuror general Titus Bogdănescu, V. Voinescu, primul președinte al tribunalului, lt. comandor Enea Popovici, lt. col. Diaconescu, lt. col Pavel, inspector general sanitar dr. Troia, chestor Sandu Teodorescu, ajutori de primar Gh. Mușetescu și Reingewürtz, Giuseppe Calabotta, reprezentantul consular al Italiei, Cyril Petrof, consul al Bulgariei, A. Dauphin, delegat al consulatului francez, Sură consul al Belgiei, ș. a. Continuare în pagina 4-a DUPĂ CARTOFI, CU MAȘINILE PRIN PROVINCIE... satelor își oferă bucuroasă produsele la prețuri rezonabile. — Cum își colectează economatele, alimentele Astă vară a fost secetă. Luni de zile căldura caniculară a veștejit și transformat în pârjol rodul Bărăganului. Din cauza aceasta recolta a fost, în bună parte, compromisă iar guvernul pus în situația de a lua chibzuite măsuri pentru ca totuși hrana populației, cea aglomerată mai ales în marile centre urbane, să fie asigurată. Nu în toate părțile țării canicula a făcut însă ravagii. In Ardeal, de pildă, ploile au căzut abundent și la timp, așa că acolo pământul a rodit din plin iar oamenii au cules din belșug ca în anii cei buni. GOANA DUPĂ ALIMENTE Faptul acesta face ca satele ardelene să fie vizitate în fiecare zi de nenumărate mașini, majoritatea din București. Ele aparțin diferitelor economate cari, în baza dispozițiunilor în vigoare sunt obligate să alimenteze pe angajații lor la prețuri accesibile pungilor modeste. Cu toate greutățile cari apasă umerii plugărimei care joacă un rol atât de insemnat în ceea ce privește satisfacerea condițiilor impuse prin Convenția de Armistițiu, cu toate că țăranul ardelean nu este posesorul de întinse terenuri cultivable iar familia lui este, în general, numeroasă, în drumeția pe care am făcut-o prin satele din Jud. Târnava Mare am văzut cum toți gospodarii ascultă cu interes și cu strângere de inimă cele ce aud despre faptul că în Vechiul Regat nu a fost anul acesta rod și sunt gata si vândă ce au pe prețuri accesibile reprezentanților economaticei. CUM SE COLECTEAZĂ UN CAMION CU CARTOFI In asemenea împrejurări am văzut cum într'un sat tărnăvean lumea s'a strâns, ca la urs, în jurul unui camion cuprinzător al unui economat din București. — Aveți cartofi, bădicule întreabă un furtucar care coboară din mașină înfășurat în pioduri și fulare, cu o caschetă în cap care îi cade, până peste ochi? — Avem vidoci destule, domnișorule, îi răspunde un moșneag rărundit tn bătă, că dacă nici piciori n'am avea ar fi bătaia lui Dumnezeu pe capul oamenilor — îmi dați și mie întreabă vizitatorul. — Apoi om da dacă și D-ta ne vei da 120 lei pe ha„ răspunde moșneagul. Intr’o clipă târgul este gata încheiat, orăsănul nostru trece la cârciumă să bea aldomașu! în vreme ce femei și bărbați încep să apară de prin curți cu saci doldora pe umeri. In mai puțin de două ore camionul a fost încărcat până la refuz Funcționarul delegat de economat era nespus de fericit fiindcă între 120 lei prețul plătit și 500 lei prețul dela București, este o diferență apreciabilă care ușurează mult greutățile celor pe cari ii aprovizionează. VANSA MAICA. DAR CÂND CU HECTARUL Se făcuseră toate pregătirile de plecare când de camion s'a apropiat sfioasă o femeie îmbrobodită de nu i se vedeau decât ochii și umerii obrajilor. — Eu, să vedeți D-voastră, începu ea, am cartofi, un hectar, dar sunt încă în pământ, că singurul fecior care îl am este prizonier în Rusia și s văduvă de 12 ani. Dar vând, dragule, vând și eu, dar cu hectarul. Am așteptat să strângă întâi satul și apoi să facă clacă la mine. Țin o parte pentru mine iar restul ii vând D-tale. Târgul a fost încheiat pe loc. Urmează numai ca oamenii satului să strângă intr'o zi, două, piducile văduvei dintre cari majoritatea vor (Continuare în pag. 3-a) BOMBA ATOMICA NU MAI FACE DOUĂ PARALE WASHINGTON, 12 (Rador). — Comitetul pentru probleme navale din Camera un raport Reprezentanților a alcătuit întemeiat pe mărturiile unor ofițeri superiori de marina. Raportul spune că „sunt Indicii că au fost realizate contra-măsuri efective împotriva bombei atomice, astfel încât această bombă poate fi făcută să explodeze departe de obiectiv, chiar fără să se știe poziția in care se află bomba. Raportul subliniază apoi că „experiențele recente făcute în domeniu’ electronic au dat posibilitatea ca bomba atomică să fie făcută să explodeze la mare distanță, prin radio. O asemenea apărare poate fi efectuată de la cele mai mari distanțe, de către marina noastră de coastă“. Raportul mai cere poporului american să nu devină sclav al fricei, și să se gândească la mari adăposturi subpământene și adaugă: „Până când se va dovedi că bomba atomică are efecte asupra vaselor, noi nu putem să renunțăm la marina noastră ci, dimpotrivă, trebue să căutăm să o menținem ca cea mai puternică marină din lume. n corpul ziarului: a EPORURILE SCUMPETE PENTRU PENSIONARII PUBLICI Am Africanii au dus războiul ca o mare putere militară. Comandanții lor, armele lor, soldații lor, s’au dovedit a fi din cel mai bun material căliți. Luptele date pe frontul din Franța, Italia și Pacific, au înscris mari fapte de arme. Dar nu despre asta vrem să vorbim acum ci de aceia candoare a americanilor care ne-a fermecat, întotdeauna. Știu acești oameni cari au creiat un continent temerar să treacă cu buze peste cele mai zâmbetul pe grave lucruri, știu să glumească și, mai mult, să nu se jeneze de aceste glume. Așa cum reese din cele două amuzante întâmplări, cetite în presa americană. Generalul Mac Arthur are un fiu, care din dragostea lui filială a cerut tatălui să-i trimeată o sfotografie de pe front, dar... să nu fie singur pe ea. Să găsească pe cineva celebru, cu care să se fotografieze. Pasă-mi-te, pentru Mac Arthur - junior, teribilul său părinte nu era o celebritate. Și Mac Arthur i-a satisfăcut dorința, trimițându-i o poză, în care era el și cunoscutul comic Joe Brown care a urmat trupele cu coloana de propagandă. Și tânărul Mac Arthur a fost fericit să-l aibe pe tatăl său lângă o „adevărată celebritate". Alta. Generalului Patton i s-a trimis un ordin să atace orașul Trier după ce va primi încă două regimente de întăriri. Ordinul nu ajunsese însă la timp util, deoarece generalul atacase cu cele două regimente și cucerise orașul. Primind după aceia ordinul, el s’a simțit dator să răspundă : „Cucerit Trierul, numai cu două regimente. Trebuie să dau orașul înapoi Și America se amuză, continuând să facă lucrurile grave, cu zâmbetul pe buze. REALIZAREA TELEVIZIUNEI IN CULORI NEW-YORK. 12 (Răilor!. — Transmiterea prin televiziune a imaginilor în culori a fost realizată, a anunțat vice - președintele Societății de radiodifuziune americane, Columbia. O experiență reușită a avut loc în ziua de 10 Octombrie între doi „zgârie nori“ din New York. Duminică 14 Oct. 1945 ANUL IX — Nr. 2962 1=323 SOARELE răsare 6.26. A LUNA nouă ziua 8-a. CERUL se va înoura. Reacț vântului de Nord-Est. Temperi în scădere. Ploi în câmpie, zăpadă la munte. a. - MAREȘALUL KON IEY EA RRAGA il B LONDRA, 13 (Radio). — S’a anunțat aseară din Praga că Mareșalul Uniunii Sovietice Koniev a sosit ori după amiază intr’o vizită ofcială în capitala Cehoslovaciei. El a fost primit aseară într’o lungă audiență de președintele republicii Eduard Beneș. Laval va fi executat Miercuri dE PARIS, 13 (Radio). — Avocații lui Laval au fost primiți ori după amiază intr-o audiență de 10 minute de generalul De Gaulle, căruia i-au prezentat un lung memoriu, prin care cer judecarea din nou a procesului fostului șef al guvernului din Vichy. De LONDRA, 13 (Radio). — Avocații lui Laval au declarat ori reprezentanților presei că sunt in posesiunea unui nou și bogat material documentar în favoarea fostului prim ministru francez — dovezi pe care le vor pune la dispoziția generalului De Gaulle, caruia ii vor cere să aprobe rejudecarea procesului Laval. 9 ) LONDRA, 13 (Radio). — Ziarul „Liberation" apărut aseară la Paris anunță că Laval va fi executat Miercuri dimineață în cazul când generalul De Gaulle nu va semna grațierea condamnatului H moarte. ALIAȚII AU CONFISCAT UZINELE 1. 6. FARBEN ■ 9 LONDRA, 13 (Radio). Generalul Lucius Clay, locțiitorul generalului Eisenhower la comanda trupelor americane din Germania, a anunțat aseară confiscarea de către aliați a marilor uzine I. G. Farbenindustrie și a celor 300 fabrici afiliate. Uzinele vor fi demontate și transferate în diferite state ale Națiunilor Unite, în contul despăgubirilor de războiu datorate de Germania. Trupe sovietice, britanice și chineze vor participa la ocuparea Japoniei 9 B NEW-YORK, 13 (Radio). Generalul MacArthur, comandantul suprem aliat, a declarat aseară la Tokio în cadrul unei conferințe de presă, că trupe sovietice, britanice și chineze vor participa, alături de forțele armatei americane, la ocuparea Japoniei. In urma ordinului generalului MacArthur, noul guvern japonez prezidat de d. Shidehara a abrogat toate restricțiile în legătură cu libertatea cuvântului și a întrunirilor. In cel mai scurt timp se va proceda la desființarea complecta a poliției secrete și se va autoriza înființarea sindicatelor muncitorești. Se anunță în acelaș timp că guvernul a ordonat desființarea cartierului general al marinei și al forțelor aeriene japoneze. Franța nu recunoaște nici o hotărâre internațională luată fără consultarea reprezentanților ei B 9 PARIS, 13 (Radio). Generalul De Gaulle a declarat aseară la o conferință de presă că Franța este ostilă convocării oricărei conferințe restrânse pentru reglementarea păcii. Franța nu va recunoaște nici una din deciziunile care vor fi luate fără participarea reprezentanților ei. Dizolvarea tuturor organizațiilor național - socialiste în Germania 9 9 LONDRA, 13 (Radio), —.C omisiunea aliată de control a Germaniei întrunită ori la Berlin a decis dizolvarea partidului naționalsocialist german, a birourilor și a tuturor organizațiilor afiliate, si a interzis reconstituirea lor sub orice formă. Nerespectarea acestei dispoziții va fi considerată crimă și va fi pedepsită extrem de aspru. Consiliul aliat de control a mai hotărit confiscarea tuturor proprietăților și arhivei organizațiilor interzise. laltă ori s’a depus pe Senatului american și în acelaș timp, pe birourile Camerei Reprezentanților câte o propunere de a se crea o Palestina independentă democratică și deocamdată o comisiune internațională care să vegheze la imediata transferare în Palestina, a evreilor din Europa, doritori să plece într’acolo. Moțiunea a fost depusă în numele ambelor partide americane, sprijinită fiind atât de republicanii din opoziție cât și de democrații de la putere. Ce aduce nou această inițiativă ? Că nu mai e vorba de astă dată de un stat național evreesc ci de un stat palestinean independent, în care, fără deosebire de rasă sau de religie, evreii cât și arabii, cât și creștinii să fie cetățeni cu drepturi egale care să conlucreze la conducerea țării, pe baza de reprezentare democratică. Un fel de Elveție, în care cele trei religii, cele trei rase să trăiască laolaltă ca cei de limbă, germană, italiană și franceză în cantoanele helvetice, așa cum ar fi vrut „Nathan der Wesse“ al lui Lessing. Trebue să vedem în acest proect, o nouă sugestie cu privire la felul cum s’ar putea soluționa greaua problemă a Palestinei, complicată în ultimele zile de mereu crescândele tulburări din partea locului. Asta ne dă prilejul sa vorbinde atitudinea, în genere, a Statelor Unite în chesiunea palestineană. Este o atiudine binevoitoare tezei evreești. O spunem de la început și ca se explică prin faptul că sunt în Statele Unite unei milioane de evrei care sunt cetățeni americani și priintre care, unii, prin poziția lor politică sau socială, sau și prin una și prin alta, exercită o simțitoare toți, originari din țările europene și nu numai că n’au putut rămâne reci la ceea ce s’a întâmplat cu coreligionarii lor, dintre cari n’au rămas în ținuturile supuse Axei — după declarațiile Lordului Strabelgi, — decât un milion din șase, dar, dimpotrivă, simt, — cum spunea un vestit poet medieval — că numai trupul lor în Vest, însă inima le-a rămas în Est. De aceea n’au încetat o clipă să intervie, fie pentru ușurarea prigonirilor la care au fost rând pe rând supuși, pe vele la continent, acești „Ioni fără ai tuturor popoarelor, fie pentru o soluționare a problemei evreești, prin crearea unui cămin sau a unui nun NEtttimu Atitudinea Statelor Unite chestiunea Palestinei in birourile martibre în treburile publice. In ceea ce privește restul, covârșitoarea majoritate, au chiar partidele sale interesul să le capteze simpatia, arătând înțelegere cauzei evreești. Evreii din Statele Unite sunt, adăpost, pur și simplu, în Palestina. Pentru a răspunde acestor preocupări continue ale cetățenilor săi de origine evreească, a stăruit Roosevelt încă din primii ani ai președinției sale pentru înfrânarea pornirilor bestiale ale hitleriștilor. Din aceeași pricină a rechemat la un moment dat pe ambasadorul Statelor Unite de la Berlin. Și tot din aceeași cauză a protestat Cordiiî Hull în 1942 contra deportării evreilor din Franța și la 1844, contra deportării celora din Ungaria, Departamentul de Stat American nelăsând să-i scape nici un prilej pentru a ridica glasul împotriva neomenoaselor purtări ale diferitelor guverne europene fascizate (era să spun fascinate de hitlerism). Cu privire la Palestina, atitudinea Statelor Unite a început să se precizeze în preajma debarcării trupelor americane în Africa de Nord. Continuare In ultima pag. Thomas Dewey PROCESUL LI LAVALUI VA Fi REJUERAT PARIS, 12 (Rador). — Corespondentul Agenției Reuter transmite: întrebat în cursul unei conferințe de presă, ce a avut loc în cursul zilei de Vineri imediat după reîntreerea sa din Belgia, dac$ Laval va fi judecat n non. genialul de Gaullan tâduis ! „Un nou proces? In mai ,sigur, nu“.