Timpul, iunie 1947 (nr. 3445-3469)

1947-06-11 / nr. 3453

REDAC­ȚIA ȘI ADMINISTRAȚI;« BUCUREȘTI, _ Strada Sărindar Nr.­ «, Redacția și A­diția 3.05.44. TELEFON: Tipografia 3.42.23 ABONAMENTE: In­­ară: In străinătate : 3 luni 360.000 lei Tariful In funcțiune de convențiile poștale inter­naționale funcționarii publici și pensionarii Lei 300.000 pe 3 luni Pentru bănci și societăți Lei 2.500 000 anual Pentru Autorități și Instituții Lei 3.000.000 Abonamentele încep la 1 și 15 ale fiecărei luni Taxa de francare plătită în numerar conf. aprobării Direcțiunei Generale P. T. T. Nr. 30286/5 Mai 1939 Cont C. E. C. Poștal No. 1327 Proprietar: „TIMPUL­ S. A. B. _________Inach­a­tub N*. 203 <ftl& ltm. 1*. SPECULEAZÃ-HA, DOMNU­LE!. •••• de DEM­OSTEN­E BOTEZ NU­demult, Comisariatul gene­ral al prețurilor, calculând și socotînd, a ajuns, se vede, la concluziunea că speculanții pierd și că prețurile de care noi ne plângeam erau derizorii, și au fixaii noul prețuri. Și încă, ce pre­țuri !! Acestea au întrecut nu numai elanul hrăpăreț din firea specu­lantului, dar chiar maximum lui de imaginație de care dispunea. Așa s‘a făcut că înr’o bună zi, prețurile oficiale depășeau serios, —■ uneori întreit, — prețurile de la târgul negru care, firește erau considerate de speculă și lovite de pedepse teribile. De­ attunci,­­oarecum, floristica alternativă, „alb și negru“, apli­cată la târg și bursă, s’a întors exact pe dos, astfel încât ceea ce era alb a devenit negru. Se știe că toată hârtia a rămas câtva timp cu suflarea tăiată ca să-și poată reveni și să se orien­teze.. După aceia însă când, timid, au Început să se facă oarecare cum­părări, și-a făcut apariția o pri­mejdie nouă, aceia ca negusto­rul să vândă cu un preț mai mic de­cât fi acordat mărinimos, — ca tot ce este din punga altuia, — de către Comisariatul general al prețurilor. Primejdia s-a accentuat din ce in ce mai mult, până ce a pornit pe cale d­e a deveni intolerabilă: să se vândă mai eftin decât a de­cis un for iluminat precum Comi­sariatul general­­ al prețurilor?!! Intolerabil! Bine Înțeles că consumatorii, a­­ctică populația trebuia apărată și de acest flagel invers, precum a fost apărată și de scumpete. Omul ■nu trebue să se deprindă nici cu eftinătatea. Asta e o nefastă psi­hologie economică. Se invață chi­lipirgii­ Și, ca totdeauna, a interveni­t­ Statul Așa se face că o comisiune ju­ridică a studiat și, — ca culme, i—­ a dat și un comuniat, prin care Își dă cu părerea că negustorul care cere și primește un preț mai mic decât cel oficial, nu este con­siderat speculant. Colosal I! E adevărat că «omisiunea va spune dacă nu cumva este specu­lant comerciantul care ar avea fantezia în­trio bună zi să-ți doseze Continuare Yn pagina 3-a lin avion I.A.R. prăbușit pe străzile Galaților GALAȚI. 10. — Un avion I. A. R., proprietatea C.F.R-ului, condus de pilotul Ion Boran și având ca pasager pe d. Neagu Petrescu, membru în Comitetul central al Cars-ului, sburând deasupra orașului nostru și a­­vând o pană la motor, a voit să ateriseze pe aeroportul local. Din cauza defectării comenzilor, avio­­nul s'a prăbușit în dreptul țe­­sătoriei Druga. Pilotul și pasa­gerul, s'au salvat cu parașutele Avionul a fost sfărâmat. M­­SDffltŰ f­ gtf 1* Iunie 1947 t Vhfl 12 A­m xi — No# 3453 Membrii delegației guvernamentale române s’au Întors aseară dela Belgrad Declarațiile d-lui prim ministre dr. Petru Groza Aseară la orele 11.30, s’a înt­tors dela Belgrad delegația gu­­vernului român, în frunte cu d­­prim ministru dr. Petru Groza, d. Gh. Tătărescu, vice-președin­t­­e Consiliului de Miniștri și ministru al afacerilor străine, d J. Gh. Gheorghiu-Dej, ministrul industriei și comerțului, d. Ște­fan Voitec, ministrul educației naționale și d. Emil Bodnăraș, ministru subsecretar de Stat la Președinția Consiliului de Mi­ni­ștri Pe peron se aflau toți membrii gu­vernului oficialitățile, generalii coman­danți precum și miniștrii Cehoslovaciei rescu și Gh. Gheorgiu-Dej. Primul a descins din vagon d. dr. Petru Groza urmat de d-nii Gh. Tătă­rescu și Gheorghiu-Dej. D. prof. Săvulescu, interimar la Pre­ședenție a urat bun venit iar delegațiile de sindicaliști au aclamat delegația gu­vernamentală înapoiată de la Belgrad. Intrând în salonul de onoare al gării părtașa d. prim-ministru dr. Petru Gro­za, solicitat de ziariști a făcut urmă­toarea declarație: Declamațiile d-li.i ehr. Petru Groza .Am fost primiți cu prietenie fră­țească și î­n această atmosferă am realizat programul propus. Venim din­trio țară pe care am vă­­zu­t-o refăcându-se cu aceiași hotărâre și voință colectivă, cum și-a apărat libertatea. In domeniul muncii de reconstruc­­ție am văzut jertfa de muncă ce se face și cum se înaintează pe drumul refacerii și al clădirii unei Patrii pe care o merită acest popor. S'a făcut un pas hotărît pentru ci­­men­tar­ea prieteniei între România și Jugoslavia DR. PETRUJ GROZA Rezultatul convorbirilor de la Belgrad intre delegația guvernului Român și guvernului iugoslav In zilele de 7, 8 și 9 iunie 1947. au­ avut loc la Belgrad conversation­ In­ tre delegații guvernului Republicei Federative Populare a Jugoslaviei și delegații guvernului României asu­pra problemelor interesând cele două țări. Conversațiunile s'au desfășurat în­­tr-o atmosferă de încredere și de őrie­tine, urmărind o colaborare mai strânsă și mai adâncă în toate dome­niile de activitate a celor două țări In urma drecț*’” lor avute ambele guverne au căzut de acord asupra textului unei convenții culturale care va fi semnată un timp apropiat la Bu­curești. In vederea realizării unei mai in­tense colaborări economice, o comisi­­une mixtă va fi instituită pentru elabora proectele destinate să atingă a acest scop. Problemele navigațiunii pe Dunăre au fost temeinic examinate, consta­tându-se perfecta unitate de vederi a celor două guverne. O linie de con­duită comună a fost fixată in vede­rea apărării suveranității și a dreptu­rilor statelor riverane la viitoare con­ferință internațională postea proble­mele Dunării. Cele două guverne au căzut de a­­cord să elimine toate dificultățile provenite din regimul apelor bazin­u­­lui dunărean carpatic. In vederea so­­lu­ționării integrale a acestei proble­me, cele două guverne vor face pro­puneri țărilor din sistemul apelor ex­­patice direct interesate, pentru a se putea realiza o complectă colaborare Urmărind o politică identică de pace și de colaborare internațională, ambele guverne au examinat proble­ma încheerii întru­­n viitor apropiat, a unul pact de prietenie, de colabo­rare și de asistență mutuală. la Roma au fost forate­­ clișeele bancnotelor de 500 și 1OOO lirele ROMA, ÎS (Rador). — Corespondentul Agenției Rador transmite; De curând s’au adus la cunoștința pu­blicului italian motivele pentru cari nu s’a făcut schimbul de monedă prevăzut și anunțat de către guvern acum un an. Două din cele mai importante clișee — acela de 590 și 1000 lire — fuseseră fu­rate din institutul poligrafic al statului și reproduse in forme absolut perfecte, In vara anului 1946. Pentru a nu se produce panică in bursă, faptul nu a fost adus la cunoștința ma­relui public și s’a renunțat la lansarea nouilor bilete. Furtul prezintă aspecte enigmatice și senzaționale Casa de fier unde se păs­trează clișeele bancnotelor est« prevăzută cu trei broaște diferite și cu tot atâta» sisteme cifrate ale căror chei sunt ținute de trei înalți funcționari ai statului- un reprezentant al Ministerului tezaurului, un reprezentant al Băncii Stellei și unul al Gărzii Financiare, casa, deci, nu putea fi deschisă decât de aceste trei persoane de Încredere cari, în urma cercetărlor Îndelungi și minuțioase ale autorităților, sunt in afara oricăror bănueli, procesul senzaționalului furt va trei lo0 In prima jumătate a lunii curente, la Roma. Pe banca acuzaților se află doi lucrători din Institutul Poligrafic, la lo­­cuințele cărora poliția a descoperit o mare cantitate de bilete falsificate AMERICA U.R.S.S. VIA GENEVA c­e Mihail Solomon Preocupați așa cum suntem de propti­l­e noastre necazuri și probleme nu dăm atenția cuvenită desfășurării evenimen­­lor economice pe plan International, reproduse trunchiat și in stil telegrafic in presa noastră. Totuși, problemele e­­conomice generale, mai ales după cel de-al doilea războiu mondial și sfărâ­marea definitivă a ipocriziei autarhiste, nu își pot găsi soluțio­area decât in ansamblul de măsuri și concesiuni, pe care fiecare țară și toate la un loc sunt dispuse să le facă in vederea instau­rării unui standard de viață mai bun în toate părțile lumii. „ Am cetit de câteva ori și cu atenția cuvenită articolul de mare răsunet al economistului maghiar E. Varga, autorul stabilizării ungare, publicat in marea re­vistă sovietică ,­Timpuri Noi", din 16 MAH intitulat: „Conferința economică de la Geneva". Scris in stilul specific al a­­cestui mare gânditor economic, articolul face o incursiune în trecutul apropiat și după ce arată de ce toate conferin­țele internaționale economice ce s'au succedat dela 1919 încoace au dat fali­ment, scoate in evidență rolul Statelor Unite, forța motor din spatele actualei conferințe ce are loc pe malurile lacului Leman. .America­n scrie d. Varga __ dorește ca mărfurile americane să fie în măsură să concureze în toate țările lumii și în termeni de perfectă egali­­tate cu mărfurile oricărei alte națiuni". Acesta ar fi motivul real al conferinței și ambiția dregătorilor economici de la Departamentul de Stat. D. Verga dez­voltă această argumentare arătând i­mensele avantagii pe care America le-a tras de pe urma împrumuturilor acor­­­date sub stare de necesitate diferitelor țări europene în timpul războiului prin desvoltarea la apogeu a industriei sale „cea mai perfecționată din lume". Ca să facă palatabilă abolirea orică­ror restricții din calea comerțului inter­­național USA susține punctul de vedere că noua politică ar avea drept urmare lărgirea capacității de absorbție a șo­majului. Prețul pe care America înțe­lege să-l plătească pentru atingerea a­cestui deziderat este reducerea cu 50 la sută a acctualelor tarife protecțio­­niste. Călcâiul lui Achille al campaniei americane în favoarea libertății econo­mice d. Varga îl vede în balanța de im­port-export a Statelor Unite care acuză pe anul 1946 la export 12 miliarde de dolari, iar la importuri 5 miliarde de dolari, de unde se naște întrebarea: ..cum pot alte țări să cum­pere mărfuri americane dacă America nu cumpără mărfurile lor în schimb?". In fine eminentul economist arată ră­­­­coala cu care Marea Britanie și domi­­­­nioanele au primit oferta americană, e­chivalentă cu dărâmarea regimului pre­ferențial imperial și conchide explicând de ce Uniunea Sovietică — „monopolul comerțului exterior fiind unul din ele­mentele imutabile ale politicei sale e­­conomice" — nu participă la conferin­­ța de la Geneva Rezumând acest prețios articol publi­cat de ,Timpuri Noi“ și pe care-l reco­mandăm tuturor cercetărilor probleme­lor econmice nu ne putem opri totuși de a merge ceva mai departe decât conclu­ziile la care s'a oprit autorul lui. Iată de pildă, in lumina ultimelor declarații făcute de d. Marshall, mai bine relie­­fată anexietatea Americi care realizea­ză perfect, din punct de vedere econom­­ic și nu filantropic — că starea ei di Continuare In pagina 4.a m­mmmmi A VESEL HARROVIAN rasa*» SECRETARUL PARTIDULUI LABURIST IN CAPITALA MORGAN PHILLIPS, secretarul partidului laburist a sosit ori în Capitală, spre a lua contact cu partidul socialist român. (Darea de seamă în peg. 3-a) CITIȚI IN PAG. IV a GRAVA CRIZA POLITICA IN AUSTRIA demisia ministrului DE EXTERNE mrrtmm r AGORA 40 de ani la marțea­­ lui Grigorescu de FETRU COMARNESCU Comemorarea a 40 de ani de la moar­tea pictorului N. Grigorescu s'a făcut anul acesta cu o puțin zgomotoasă, dar în schimb temeinică organizare, la care au participat atât Statul, cât și iniția­tiva particulară. Mai in iarnă, a apărut volumul d-lui K. H. Zambaccian des­pre Grigorescu, in care după monogra­fiile sau studiile lui Vlahuță, N. Pe­­trașcu, Fr. Șirato, G. Oprescu si ale al­tor critici, s'au putut spune lucruri în­că noi. Apoi, a apărut caetul al treilea din excelenta publicație Lumină și Co­loare, in care patru studii semnate de Eugen Crăciun, G. Oprescu, H. Blazian și de noi îl privesc pe primul pictor ro­mân, care a părăsit atelierul pentru a se duce in sânul naturii ca să o cânte cu­ firea lui lirică, luminoasă, optimis­tă. In fine, Ministerul Artelor a orga­­nizat la Muzeul Kalinderu, prin price­puta grijă a pictorului Jean Steriade o expoziție înfățișând etapele carierii lui Grigorescu și adunând astfel o serie de capodopere, ce trebuesc văzute de cât mai mulți. Catalogul acestei expoziții retrospective cuprinde câteva observa­ții omagiale scrise de pictorul și criti­cul Fr. Șirato, care, mai înaite, dădu­se una dintre cele mai­ pătrunzătoare și juste analize critice asupra pictorului. Astfel, în cadrul Lunii Artelor, orga­nizată de Ministerul Artelor și căreia ministrul Ion Pas i-a dat tot sprijinul, avem putința de a privi concludent arta lui Grigorescu și a o judeca acum cu distanța și înțelegerea celor 40 de ani de la moartea lui. Dacă, astăzi, arta pictorului nu mai este urmărită cu acea admirație naivă și simplistă din timpul vieții lui, în schimb recunoașterea cum­pănită este acum mai documentată și mai temeinică. Cunoaștem limitele și particularități­le artei lui Grigorescu. Știm mai precis cât datorează el străinătății, în special școalei naturaliste de la Barbizon, ro­mantismului lui Corot și tehnicii im­presionismului, dar știm limpede, tot­odată, că Grigorescu a utilizat invăță­­mintele străinătătii pentru a exprima, in forme universal valabile, simțirea lui românească, viziunea lui de om al na­turii, care vede insă peisajul ți pe oa­meni in strălucirea lor, in frumusețea lor ideală, în lumină și fericire. Desigur, aceasta nu este singura mo­dalitate de a exprima realitatea mediului românesc, iar după Grigorescu, elevul acestuia, dar și al străinătății, Luchian, va aduce o viziune mai tristă, mai a­­propiată de realitatea dramatică a vie­ții noastre sociale, mai lirică încă. As­­tăzi, știm, insă, că ț­i ceea Ce i-a pro-Continuare în pagina 3-a Pe bordul unui au fost găsiți 12 Intre ei se care CONSTANTA.­­ In ultimul timp, mulți, atrași de mirajul Americii, al­ții în mare parte marinari rămași fă­ră de lucru și în sfârșit un mare nu­măr de aventurieri, au încercat să părăsească în mod clandestin portul nostru îmbarcându-se fraudulos pe vapoarele americane care descarcă la Constanța și se înapoiază goale în porturile americane. Astăzi înainte ca vaporul american „Munde Victory" să părăsească por­tul nostru, autoritățile au fost sesizate că pe bordul acestui vas s-ar găsi călă­tori frauduloși O echipă alcătuită din reprezentanții Căpităniei Portului și ai poliției, sub conducerea d-lui comisar V. Florescu, șeful poliției de frontieră, a întreprins un sever control pe bordul vaporului iidicta, cu concursul organe­lor de poliție ale vasului. Rezultatul a fost fructuos. Au fost găsiți într adevăr 10 pasageri clandestini ascunși prin toate colțurile vaporului­­ in special prin magazii, sălile mașinilor și chiar sub axul helicei, unde abia se putta pătrunde. Printre aceștia se găsește și copilul Florian Gh. în etate de zece ani, venit din comuna Borădești, jud. Bacău, cu intenția de a pleca în Ame­­ri­co. El a declarat că se rugase de un bucătar de pe vapor pentru a-l lua și că acesta a cedat rugăminților copilului imbarcându-l pe ascuns. Apoi l-a intro­dus înt­ un hambar al vaporului și i-a făcut loc sub o stivă de saci goi. Aci timp de patru zile bucătarul îi aducea de ale mâncării. Copilul ar fi avut mul­te șanse să ajungă în America, dacă nu intervenea controlul. După plecarea va­porului din port, personalul acestuia a întreprins un nou control găsind pe bord încă doi clandestini bine dlosiți Vasul a trebui să o­ăa ®ă în larg de unde, cei doi au fostf^gș­idiați la țărm cu o șalupă. Cei a­­ mțaUr. sunt: Dumi­­trescu Anton, Bilievici Alexandru, Oan­ță Nicolae, Cioronoiu Victor, Rucărea­­nu Alex. Dumitrescu Ion, Constantinescu Gh. Dumitrescu Nicolae, Anastasie Gh. Sima Nicolae, precum și un surdomut a cărui identitate nu fost stabilită și care ar fi vrut să ia calea noului con­tinent. Arestații au fost trimiși la tribunalul militar pentru tentativă de trecere frau­duloasă a frontierei. Majoritatea celor găsiți pe vaporul „Munde Victory” sunt marinari fără angajamente cari ar fi vroit să debarce în diferite porturi pentru căutare de muncă. Nici unul dintre arestați nu e­ste urmărit pentru delicte. Comandanții vapoarelor americane au luat măsuri severe pentru ca pe vapoarele lor să nu se strecoare călători clandestini, pen­tru ca, conform uzanțelor internaționale de fiecare clandestin ori d harcot clan­destin, vasul respectiv plătește o amen­dă de 1000 dolari. vapor călători La Constanța american clandestini de 10 ani află și um copil voia să ajungă în America &J&L c­EL MAI ȘI MAI ZIAR ECONOMIC DIN TAR­V­Č; 'Á PREȘEDINTELE TRUMAN A SOSIT IN CANADA ■ SI NEW YORK 11 (Radio).­­•» Președintele Truman a sosit aseară la Otawa (capitala Canadei) unde a venit într-o vizită de 3 zile. D. Tr­man ș­i suita au fost aclamați de o mare r­ultime ln momentul intrării trenului special In gară. Președintele va rosti astăzi un discurs in fața parlamentului ca­nadian, cuvântare care va fi retransmisă de mai multe posturi de radio americane.­­ RIDICAREA RAȚIONĂRII ZAHĂRULUI IN STATELE UNITE ■ ■ NEW YORK 11 (Radio). — O «emisiune a Camerii Reprezentanți­lor a aprobat ridicarea raționării zahărului în Statele Unite, urmând însă că prețul actual al acestei articol alimentar să fie menținut-Urmează acum să se pronunțe Camera Reprezentanților. DECLARAȚIILE PRIMULUI MINISTRU MAGHIAR ASUPRA CRIZEI POLITICE DIN UNGARIA ■ ■ LONDRA 11 (Radio). — Primul ministru al Ungariei generalul Dinnyés, a făcut declarații în fața Adunării Naționale maghiare asu­pra politicei guvernului său. El a declarat că nu a fost vorba nici un moment de o lovitură d­e stat în Ungaria. Reorganizarea guvernului s-a făcut pe ade constitu­țională. Știrile publicate de presa străină cu privire le criza poeticii din Ungaria nu corespund adevărului. Postul prim-ministru Nagy a de­misionat la momentul când i s'a cerut să se înapoieze în țară pentru a răspunde de acuzațiile care i se aduc prin depoziția fostului secretar al partidului mirilor agrarieni. Pacea și liniștea domnesc în Ungaria. Guvernul ungar dorește le­gături de prietenie cu statele vecine din bazinul dunărean. Dorțin legă­turi strânse cu Marea Britanie și Statale Unite — a spus primul mini­stru — dar mai ales cu Uniunea Sovietică, care a făcut atâtea sacrificii și gesturi amicale față d­e Ungaria. In domeniul politicii interne primul ministru a anuntat naționalizarea băncilor. EGIPTUL SE VA ADRESA O.N­U­­LUI PENTRU­ A CERE RETRAGEREA TRUPELOR BRITANICE ■ B LONDRA 11 (Radio) — Se anunță din Cairo, primul m­m­istru egiptean. Nakrasi Pașa, a declarat aseară la o conferință de presă că Egiptul se va adresa organizației Națiunilor Unite pentru a cere retragerea trupelor britanice din Egipt, în primul rând din valea Nilului. Cererea Egiptului va fi adresată ONU-lui peste două săptămâni, după votarea bugetului de către Adunarea Națională. POLONIA A CERUT STATELOR UNITE UN CREDIT DE 600 MILIOANE DOLARI ■­E NEW YORK 11 (Radio). — Președintele Băncii Internaționale de Reconstrucție a declarat că, la cerererea guvernului polonez, o cmm­stanț­ie a va pleca astăzi pe calea aerului la Varșovia, în legătură cu împru­­­mutul cerut de guvernul polonez. Polonia a cerut un împrumut de 900 milioane dolari Președintele băncii a mai declarat că în urma acordului semnat, Sta­­tele Unite vor acorda astăzi Franței un împrumut în sumă de 260 mi­­lioane dolari. Baionetele Națiunilor Unite de da U. I. FLAVIUS înainte a de a pleca in Canada) pre­ședintele Truman a ținut un discurs la Kaunas Otg, unde au fost morții din regimentul în care comemorați și-a făcut serviciul în cursul primului război mon­dial. Vorbind ca fost combatant președin­tele s-a ocupat de armată și pe conside­rente extrase din istoria premergătoare primului și celui de al doilea război mondial, a ținut să justifice necesitatea pentru Statele U­nite de „a menține ar­mata, marina și aviația, gata pentru ori­ce caz urgent’’. Deci un discurs cu zăngănit care ar putea da loc la comentarii alarmante și ar putea fi interpretat belicoși in sprijinul tezei lor instigatoare. Noroc că partea a doua a cuvântării amintește de faimosul vers shakespearian ț pas în gura lui Hamlet: ,, I will speak daggers” (Vreau numai să vorbesc de pumnale, nu sa le și întrebuințez).­­Căci in această parte a doua, președin­tele Truman a declarat: ,SINGURA se­curitate pentru Statele Unite sau pentru orice altă națiune constă in abolirea războiului” și a făcut apologia organi­zației Națiunilor Unite, creată tocmai pentru desființarea războiului .Speranțele noastre pentru pace, ju­stiție și colaborare internațională sunt întruchipate în UNO. Vom continua să facem toate sforțările pentru a atinge idealul Națiunilor Unite care poate în­depărta războiul pentru totdeauna”. Ce reiese din acest discurs ? Mai intăi intenția de „ nu discredita cumva instituția de la Lake Success !» a nu compromite principiile de la baza ei. Această preocupare a cercurilor con­ducătoare americane s’a simțit mereu în ultimele luni. Chiar in amendamentele propuse la legea pentru apărarea Gre­ciei și a Turciei. De ce această grijă de a nu zdruncina încrederea în UN­OL Fiindcă e o creație rooseveltiană Fiindcă ființând pe pământul Americii­ de Nord, Statele Unite se consideră oa­recum garantele existenței și autorită­­­ții ei. Fiindcă, dacă pentuu a doua oa­ră ar eșua ideea unei organizații mondiale de menținere a paciii o a treia încer­care de a o reinstitui, ar fi condamnată dintru început și atunci chiar că ne-am întreba dezorientați cum s'ar mai putea realiza vreodată o pace universală. Fiind­că, în sfârșit, Statele Unite au nevoe de acoper­irea acestui organism alcătuit din toate națiunile iubitoare de pace. Or, din faptul că Statele Unite țin a­­tăt de mult să păstreze, să salvgardeze Organizația Națiunilor Unite, e clar că nu se poate vorbi de război, deoarece, în ipoteza că UNO continuă să funcțio­neze, e de ne­conceput o acțiune război­nică întreprinsă din inițiativa singulară a unui membru al ei, fie el chiar mare sau gigantică putere. Deci armata pe care o preconizează președintele nu trebue să ne sperie nu trebue nici măcar să ne impresioneze când Cererea de a o menține e luată drept argument de către aceia care speră și proorocesc o încăerare americano-so­­vietică. Acum vreo lună și jumătate, senatorul Warren Austen, care e șeful delegației Statelor Unite la UNO, a ținut în fața Societății nordamericane a editorilor de ziare, un discurs în care a spust :,Atâta vreme cât există Națiunile Unite, dezacordurile și rivalitățile mon­­­diale pot fi ținute în figiu și duse la im­păr­tuirre în cadrul organizației. Dacă­ Națiunile Unite ar fi distruse, atunci lumea s’ar despica în două sau faci multe tabere rivale”. Prin urmare, prezența Națiunilor Ale­mite­­ elimină ipoteza unei conflagrații dezlănțuită de vreun membru ce el Se pune, însă, întrebarea firească, cum se împacă atunci, încrederea un e­li­cecitatea organizației cu justificarea necesității menținerii armatelor națio­­n­ale? . Evident, a socoti că UNO apără po­­­poarele de război și a propovădui­ti» e a­celaș timp înarmarea, e contradictoriu și derutant. Dar o explicație există totuși. Organizației Națiunilor Unite­­ lip­sesc dinții, li lipsește deocamdată acea forță internațională cu care autorii Chartei de la San Francisco au vrut să o inzestereze, când au înscris în ea, articolul 43, obligația pentru toți memm­­­brii Națiunilor Unite de a pune la to­st poziția Consiliului de Securitate, forț­e armate care să in­tervie ori de căteori pacea ar fi amenințată. Aceste forțe neexistând încă, UNO * lipsită de instrumentul de constrângere Continuare în pagina 4.a Vie opoziție împotriva iiiiiiiiiiiiimmi i miiiii immmiiiiigiiiimii guvernului de Gasperi iiiiiiimiiHmmi Miuietiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii­ ROMA, 10 (Rador).­­ Grupul parla­mentar al partidului socialist majoritar a hotărât să voteze împotriva guvernului de Gasperi. O hotărire asemănătoare se așteaptă din partea partidului comunist. Deputații din partidul republican și din partidul acțiunii au hotărât să facă și ei opoziție noului guvern pe când deputații liberali s-au pronunțat în favoarea lui Nu se știe deocamdată care va fi atitudi­nea partidului socialist minoritar și a par­tidului ,,tromo Quaäunque“ ale căror­­ grrupuri parlamentare se întrunesc din și nou în cursul xâel ăi Usrfi.

Next