Timpul, iunie 1947 (nr. 3445-3469)
1947-06-11 / nr. 3453
REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚI;« BUCUREȘTI, _ Strada Sărindar Nr. «, Redacția și Adiția 3.05.44. TELEFON: Tipografia 3.42.23 ABONAMENTE: Inară: In străinătate : 3 luni 360.000 lei Tariful In funcțiune de convențiile poștale internaționale funcționarii publici și pensionarii Lei 300.000 pe 3 luni Pentru bănci și societăți Lei 2.500 000 anual Pentru Autorități și Instituții Lei 3.000.000 Abonamentele încep la 1 și 15 ale fiecărei luni Taxa de francare plătită în numerar conf. aprobării Direcțiunei Generale P. T. T. Nr. 30286/5 Mai 1939 Cont C. E. C. Poștal No. 1327 Proprietar: „TIMPUL S. A. B. _________Inachatub N*. 203 <ftl& ltm. 1*. SPECULEAZÃ-HA, DOMNULE!. •••• de DEMOSTENE BOTEZ NUdemult, Comisariatul general al prețurilor, calculând și socotînd, a ajuns, se vede, la concluziunea că speculanții pierd și că prețurile de care noi ne plângeam erau derizorii, și au fixaii noul prețuri. Și încă, ce prețuri !! Acestea au întrecut nu numai elanul hrăpăreț din firea speculantului, dar chiar maximum lui de imaginație de care dispunea. Așa s‘a făcut că înr’o bună zi, prețurile oficiale depășeau serios, —■ uneori întreit, — prețurile de la târgul negru care, firește erau considerate de speculă și lovite de pedepse teribile. De attunci,oarecum, floristica alternativă, „alb și negru“, aplicată la târg și bursă, s’a întors exact pe dos, astfel încât ceea ce era alb a devenit negru. Se știe că toată hârtia a rămas câtva timp cu suflarea tăiată ca să-și poată reveni și să se orienteze.. După aceia însă când, timid, au Început să se facă oarecare cumpărări, și-a făcut apariția o primejdie nouă, aceia ca negustorul să vândă cu un preț mai mic decât fi acordat mărinimos, — ca tot ce este din punga altuia, — de către Comisariatul general al prețurilor. Primejdia s-a accentuat din ce in ce mai mult, până ce a pornit pe cale de a deveni intolerabilă: să se vândă mai eftin decât a decis un for iluminat precum Comisariatul general al prețurilor?!! Intolerabil! Bine Înțeles că consumatorii, actică populația trebuia apărată și de acest flagel invers, precum a fost apărată și de scumpete. Omul ■nu trebue să se deprindă nici cu eftinătatea. Asta e o nefastă psihologie economică. Se invață chilipirgii Și, ca totdeauna, a intervenit Statul Așa se face că o comisiune juridică a studiat și, — ca culme, i— a dat și un comuniat, prin care Își dă cu părerea că negustorul care cere și primește un preț mai mic decât cel oficial, nu este considerat speculant. Colosal I! E adevărat că «omisiunea va spune dacă nu cumva este speculant comerciantul care ar avea fantezia întrio bună zi să-ți doseze Continuare Yn pagina 3-a lin avion I.A.R. prăbușit pe străzile Galaților GALAȚI. 10. — Un avion I. A. R., proprietatea C.F.R-ului, condus de pilotul Ion Boran și având ca pasager pe d. Neagu Petrescu, membru în Comitetul central al Cars-ului, sburând deasupra orașului nostru și având o pană la motor, a voit să ateriseze pe aeroportul local. Din cauza defectării comenzilor, avionul s'a prăbușit în dreptul țesătoriei Druga. Pilotul și pasagerul, s'au salvat cu parașutele Avionul a fost sfărâmat. MSDffltŰ f gtf 1* Iunie 1947 t Vhfl 12 Am xi — No# 3453 Membrii delegației guvernamentale române s’au Întors aseară dela Belgrad Declarațiile d-lui prim ministre dr. Petru Groza Aseară la orele 11.30, s’a înttors dela Belgrad delegația guvernului român, în frunte cu dprim ministru dr. Petru Groza, d. Gh. Tătărescu, vice-președinte Consiliului de Miniștri și ministru al afacerilor străine, d J. Gh. Gheorghiu-Dej, ministrul industriei și comerțului, d. Ștefan Voitec, ministrul educației naționale și d. Emil Bodnăraș, ministru subsecretar de Stat la Președinția Consiliului de Miniștri Pe peron se aflau toți membrii guvernului oficialitățile, generalii comandanți precum și miniștrii Cehoslovaciei rescu și Gh. Gheorgiu-Dej. Primul a descins din vagon d. dr. Petru Groza urmat de d-nii Gh. Tătărescu și Gheorghiu-Dej. D. prof. Săvulescu, interimar la Președenție a urat bun venit iar delegațiile de sindicaliști au aclamat delegația guvernamentală înapoiată de la Belgrad. Intrând în salonul de onoare al gării părtașa d. prim-ministru dr. Petru Groza, solicitat de ziariști a făcut următoarea declarație: Declamațiile d-li.i ehr. Petru Groza .Am fost primiți cu prietenie frățească și în această atmosferă am realizat programul propus. Venim dintrio țară pe care am văzut-o refăcându-se cu aceiași hotărâre și voință colectivă, cum și-a apărat libertatea. In domeniul muncii de reconstrucție am văzut jertfa de muncă ce se face și cum se înaintează pe drumul refacerii și al clădirii unei Patrii pe care o merită acest popor. S'a făcut un pas hotărît pentru cimentarea prieteniei între România și Jugoslavia DR. PETRUJ GROZA Rezultatul convorbirilor de la Belgrad intre delegația guvernului Român și guvernului iugoslav In zilele de 7, 8 și 9 iunie 1947. au avut loc la Belgrad conversation In tre delegații guvernului Republicei Federative Populare a Jugoslaviei și delegații guvernului României asupra problemelor interesând cele două țări. Conversațiunile s'au desfășurat într-o atmosferă de încredere și de őrietine, urmărind o colaborare mai strânsă și mai adâncă în toate domeniile de activitate a celor două țări In urma drecț*’” lor avute ambele guverne au căzut de acord asupra textului unei convenții culturale care va fi semnată un timp apropiat la București. In vederea realizării unei mai intense colaborări economice, o comisiune mixtă va fi instituită pentru elabora proectele destinate să atingă a acest scop. Problemele navigațiunii pe Dunăre au fost temeinic examinate, constatându-se perfecta unitate de vederi a celor două guverne. O linie de conduită comună a fost fixată in vederea apărării suveranității și a drepturilor statelor riverane la viitoare conferință internațională postea problemele Dunării. Cele două guverne au căzut de acord să elimine toate dificultățile provenite din regimul apelor bazinului dunărean carpatic. In vederea soluționării integrale a acestei probleme, cele două guverne vor face propuneri țărilor din sistemul apelor expatice direct interesate, pentru a se putea realiza o complectă colaborare Urmărind o politică identică de pace și de colaborare internațională, ambele guverne au examinat problema încheerii întrun viitor apropiat, a unul pact de prietenie, de colaborare și de asistență mutuală. la Roma au fost forate clișeele bancnotelor de 500 și 1OOO lirele ROMA, ÎS (Rador). — Corespondentul Agenției Rador transmite; De curând s’au adus la cunoștința publicului italian motivele pentru cari nu s’a făcut schimbul de monedă prevăzut și anunțat de către guvern acum un an. Două din cele mai importante clișee — acela de 590 și 1000 lire — fuseseră furate din institutul poligrafic al statului și reproduse in forme absolut perfecte, In vara anului 1946. Pentru a nu se produce panică in bursă, faptul nu a fost adus la cunoștința marelui public și s’a renunțat la lansarea nouilor bilete. Furtul prezintă aspecte enigmatice și senzaționale Casa de fier unde se păstrează clișeele bancnotelor est« prevăzută cu trei broaște diferite și cu tot atâta» sisteme cifrate ale căror chei sunt ținute de trei înalți funcționari ai statului- un reprezentant al Ministerului tezaurului, un reprezentant al Băncii Stellei și unul al Gărzii Financiare, casa, deci, nu putea fi deschisă decât de aceste trei persoane de Încredere cari, în urma cercetărlor Îndelungi și minuțioase ale autorităților, sunt in afara oricăror bănueli, procesul senzaționalului furt va trei lo0 In prima jumătate a lunii curente, la Roma. Pe banca acuzaților se află doi lucrători din Institutul Poligrafic, la locuințele cărora poliția a descoperit o mare cantitate de bilete falsificate AMERICA U.R.S.S. VIA GENEVA ce Mihail Solomon Preocupați așa cum suntem de proptile noastre necazuri și probleme nu dăm atenția cuvenită desfășurării evenimenlor economice pe plan International, reproduse trunchiat și in stil telegrafic in presa noastră. Totuși, problemele economice generale, mai ales după cel de-al doilea războiu mondial și sfărâmarea definitivă a ipocriziei autarhiste, nu își pot găsi soluțioarea decât in ansamblul de măsuri și concesiuni, pe care fiecare țară și toate la un loc sunt dispuse să le facă in vederea instaurării unui standard de viață mai bun în toate părțile lumii. „ Am cetit de câteva ori și cu atenția cuvenită articolul de mare răsunet al economistului maghiar E. Varga, autorul stabilizării ungare, publicat in marea revistă sovietică ,Timpuri Noi", din 16 MAH intitulat: „Conferința economică de la Geneva". Scris in stilul specific al acestui mare gânditor economic, articolul face o incursiune în trecutul apropiat și după ce arată de ce toate conferințele internaționale economice ce s'au succedat dela 1919 încoace au dat faliment, scoate in evidență rolul Statelor Unite, forța motor din spatele actualei conferințe ce are loc pe malurile lacului Leman. .American scrie d. Varga __ dorește ca mărfurile americane să fie în măsură să concureze în toate țările lumii și în termeni de perfectă egalitate cu mărfurile oricărei alte națiuni". Acesta ar fi motivul real al conferinței și ambiția dregătorilor economici de la Departamentul de Stat. D. Verga dezvoltă această argumentare arătând imensele avantagii pe care America le-a tras de pe urma împrumuturilor acordate sub stare de necesitate diferitelor țări europene în timpul războiului prin desvoltarea la apogeu a industriei sale „cea mai perfecționată din lume". Ca să facă palatabilă abolirea oricăror restricții din calea comerțului internațional USA susține punctul de vedere că noua politică ar avea drept urmare lărgirea capacității de absorbție a șomajului. Prețul pe care America înțelege să-l plătească pentru atingerea acestui deziderat este reducerea cu 50 la sută a acctualelor tarife protecționiste. Călcâiul lui Achille al campaniei americane în favoarea libertății economice d. Varga îl vede în balanța de import-export a Statelor Unite care acuză pe anul 1946 la export 12 miliarde de dolari, iar la importuri 5 miliarde de dolari, de unde se naște întrebarea: ..cum pot alte țări să cumpere mărfuri americane dacă America nu cumpără mărfurile lor în schimb?". In fine eminentul economist arată răcoala cu care Marea Britanie și dominioanele au primit oferta americană, echivalentă cu dărâmarea regimului preferențial imperial și conchide explicând de ce Uniunea Sovietică — „monopolul comerțului exterior fiind unul din elementele imutabile ale politicei sale economice" — nu participă la conferința de la Geneva Rezumând acest prețios articol publicat de ,Timpuri Noi“ și pe care-l recomandăm tuturor cercetărilor problemelor econmice nu ne putem opri totuși de a merge ceva mai departe decât concluziile la care s'a oprit autorul lui. Iată de pildă, in lumina ultimelor declarații făcute de d. Marshall, mai bine reliefată anexietatea Americi care realizează perfect, din punct de vedere economic și nu filantropic — că starea ei di Continuare In pagina 4.a mmmmmi A VESEL HARROVIAN rasa*» SECRETARUL PARTIDULUI LABURIST IN CAPITALA MORGAN PHILLIPS, secretarul partidului laburist a sosit ori în Capitală, spre a lua contact cu partidul socialist român. (Darea de seamă în peg. 3-a) CITIȚI IN PAG. IV a GRAVA CRIZA POLITICA IN AUSTRIA demisia ministrului DE EXTERNE mrrtmm r AGORA 40 de ani la marțea lui Grigorescu de FETRU COMARNESCU Comemorarea a 40 de ani de la moartea pictorului N. Grigorescu s'a făcut anul acesta cu o puțin zgomotoasă, dar în schimb temeinică organizare, la care au participat atât Statul, cât și inițiativa particulară. Mai in iarnă, a apărut volumul d-lui K. H. Zambaccian despre Grigorescu, in care după monografiile sau studiile lui Vlahuță, N. Petrașcu, Fr. Șirato, G. Oprescu si ale altor critici, s'au putut spune lucruri încă noi. Apoi, a apărut caetul al treilea din excelenta publicație Lumină și Coloare, in care patru studii semnate de Eugen Crăciun, G. Oprescu, H. Blazian și de noi îl privesc pe primul pictor român, care a părăsit atelierul pentru a se duce in sânul naturii ca să o cânte cu firea lui lirică, luminoasă, optimistă. In fine, Ministerul Artelor a organizat la Muzeul Kalinderu, prin priceputa grijă a pictorului Jean Steriade o expoziție înfățișând etapele carierii lui Grigorescu și adunând astfel o serie de capodopere, ce trebuesc văzute de cât mai mulți. Catalogul acestei expoziții retrospective cuprinde câteva observații omagiale scrise de pictorul și criticul Fr. Șirato, care, mai înaite, dăduse una dintre cele mai pătrunzătoare și juste analize critice asupra pictorului. Astfel, în cadrul Lunii Artelor, organizată de Ministerul Artelor și căreia ministrul Ion Pas i-a dat tot sprijinul, avem putința de a privi concludent arta lui Grigorescu și a o judeca acum cu distanța și înțelegerea celor 40 de ani de la moartea lui. Dacă, astăzi, arta pictorului nu mai este urmărită cu acea admirație naivă și simplistă din timpul vieții lui, în schimb recunoașterea cumpănită este acum mai documentată și mai temeinică. Cunoaștem limitele și particularitățile artei lui Grigorescu. Știm mai precis cât datorează el străinătății, în special școalei naturaliste de la Barbizon, romantismului lui Corot și tehnicii impresionismului, dar știm limpede, totodată, că Grigorescu a utilizat invățămintele străinătătii pentru a exprima, in forme universal valabile, simțirea lui românească, viziunea lui de om al naturii, care vede insă peisajul ți pe oameni in strălucirea lor, in frumusețea lor ideală, în lumină și fericire. Desigur, aceasta nu este singura modalitate de a exprima realitatea mediului românesc, iar după Grigorescu, elevul acestuia, dar și al străinătății, Luchian, va aduce o viziune mai tristă, mai apropiată de realitatea dramatică a vieții noastre sociale, mai lirică încă. Astăzi, știm, insă, că ți ceea Ce i-a pro-Continuare în pagina 3-a Pe bordul unui au fost găsiți 12 Intre ei se care CONSTANTA. In ultimul timp, mulți, atrași de mirajul Americii, alții în mare parte marinari rămași fără de lucru și în sfârșit un mare număr de aventurieri, au încercat să părăsească în mod clandestin portul nostru îmbarcându-se fraudulos pe vapoarele americane care descarcă la Constanța și se înapoiază goale în porturile americane. Astăzi înainte ca vaporul american „Munde Victory" să părăsească portul nostru, autoritățile au fost sesizate că pe bordul acestui vas s-ar găsi călători frauduloși O echipă alcătuită din reprezentanții Căpităniei Portului și ai poliției, sub conducerea d-lui comisar V. Florescu, șeful poliției de frontieră, a întreprins un sever control pe bordul vaporului iidicta, cu concursul organelor de poliție ale vasului. Rezultatul a fost fructuos. Au fost găsiți într adevăr 10 pasageri clandestini ascunși prin toate colțurile vaporului in special prin magazii, sălile mașinilor și chiar sub axul helicei, unde abia se putta pătrunde. Printre aceștia se găsește și copilul Florian Gh. în etate de zece ani, venit din comuna Borădești, jud. Bacău, cu intenția de a pleca în Americo. El a declarat că se rugase de un bucătar de pe vapor pentru a-l lua și că acesta a cedat rugăminților copilului imbarcându-l pe ascuns. Apoi l-a introdus înt un hambar al vaporului și i-a făcut loc sub o stivă de saci goi. Aci timp de patru zile bucătarul îi aducea de ale mâncării. Copilul ar fi avut multe șanse să ajungă în America, dacă nu intervenea controlul. După plecarea vaporului din port, personalul acestuia a întreprins un nou control găsind pe bord încă doi clandestini bine dlosiți Vasul a trebui să oăa ®ă în larg de unde, cei doi au fostf^gșidiați la țărm cu o șalupă. Cei a mțaUr. sunt: Dumitrescu Anton, Bilievici Alexandru, Oanță Nicolae, Cioronoiu Victor, Rucăreanu Alex. Dumitrescu Ion, Constantinescu Gh. Dumitrescu Nicolae, Anastasie Gh. Sima Nicolae, precum și un surdomut a cărui identitate nu fost stabilită și care ar fi vrut să ia calea noului continent. Arestații au fost trimiși la tribunalul militar pentru tentativă de trecere frauduloasă a frontierei. Majoritatea celor găsiți pe vaporul „Munde Victory” sunt marinari fără angajamente cari ar fi vroit să debarce în diferite porturi pentru căutare de muncă. Nici unul dintre arestați nu este urmărit pentru delicte. Comandanții vapoarelor americane au luat măsuri severe pentru ca pe vapoarele lor să nu se strecoare călători clandestini, pentru ca, conform uzanțelor internaționale de fiecare clandestin ori d harcot clandestin, vasul respectiv plătește o amendă de 1000 dolari. vapor călători La Constanța american clandestini de 10 ani află și um copil voia să ajungă în America &J&L cEL MAI ȘI MAI ZIAR ECONOMIC DIN TARVČ; 'Á PREȘEDINTELE TRUMAN A SOSIT IN CANADA ■ SI NEW YORK 11 (Radio).•» Președintele Truman a sosit aseară la Otawa (capitala Canadei) unde a venit într-o vizită de 3 zile. D. Trman și suita au fost aclamați de o mare rultime ln momentul intrării trenului special In gară. Președintele va rosti astăzi un discurs in fața parlamentului canadian, cuvântare care va fi retransmisă de mai multe posturi de radio americane. RIDICAREA RAȚIONĂRII ZAHĂRULUI IN STATELE UNITE ■ ■ NEW YORK 11 (Radio). — O «emisiune a Camerii Reprezentanților a aprobat ridicarea raționării zahărului în Statele Unite, urmând însă că prețul actual al acestei articol alimentar să fie menținut-Urmează acum să se pronunțe Camera Reprezentanților. DECLARAȚIILE PRIMULUI MINISTRU MAGHIAR ASUPRA CRIZEI POLITICE DIN UNGARIA ■ ■ LONDRA 11 (Radio). — Primul ministru al Ungariei generalul Dinnyés, a făcut declarații în fața Adunării Naționale maghiare asupra politicei guvernului său. El a declarat că nu a fost vorba nici un moment de o lovitură de stat în Ungaria. Reorganizarea guvernului s-a făcut pe ade constituțională. Știrile publicate de presa străină cu privire le criza poeticii din Ungaria nu corespund adevărului. Postul prim-ministru Nagy a demisionat la momentul când i s'a cerut să se înapoieze în țară pentru a răspunde de acuzațiile care i se aduc prin depoziția fostului secretar al partidului mirilor agrarieni. Pacea și liniștea domnesc în Ungaria. Guvernul ungar dorește legături de prietenie cu statele vecine din bazinul dunărean. Dorțin legături strânse cu Marea Britanie și Statale Unite — a spus primul ministru — dar mai ales cu Uniunea Sovietică, care a făcut atâtea sacrificii și gesturi amicale față de Ungaria. In domeniul politicii interne primul ministru a anuntat naționalizarea băncilor. EGIPTUL SE VA ADRESA O.NULUI PENTRU A CERE RETRAGEREA TRUPELOR BRITANICE ■ B LONDRA 11 (Radio) — Se anunță din Cairo, primul mmistru egiptean. Nakrasi Pașa, a declarat aseară la o conferință de presă că Egiptul se va adresa organizației Națiunilor Unite pentru a cere retragerea trupelor britanice din Egipt, în primul rând din valea Nilului. Cererea Egiptului va fi adresată ONU-lui peste două săptămâni, după votarea bugetului de către Adunarea Națională. POLONIA A CERUT STATELOR UNITE UN CREDIT DE 600 MILIOANE DOLARI ■E NEW YORK 11 (Radio). — Președintele Băncii Internaționale de Reconstrucție a declarat că, la cerererea guvernului polonez, o cmmstanție a va pleca astăzi pe calea aerului la Varșovia, în legătură cu împrumutul cerut de guvernul polonez. Polonia a cerut un împrumut de 900 milioane dolari Președintele băncii a mai declarat că în urma acordului semnat, Statele Unite vor acorda astăzi Franței un împrumut în sumă de 260 milioane dolari. Baionetele Națiunilor Unite de da U. I. FLAVIUS înainte a de a pleca in Canada) președintele Truman a ținut un discurs la Kaunas Otg, unde au fost morții din regimentul în care comemorați și-a făcut serviciul în cursul primului război mondial. Vorbind ca fost combatant președintele s-a ocupat de armată și pe considerente extrase din istoria premergătoare primului și celui de al doilea război mondial, a ținut să justifice necesitatea pentru Statele Unite de „a menține armata, marina și aviația, gata pentru orice caz urgent’’. Deci un discurs cu zăngănit care ar putea da loc la comentarii alarmante și ar putea fi interpretat belicoși in sprijinul tezei lor instigatoare. Noroc că partea a doua a cuvântării amintește de faimosul vers shakespearian ț pas în gura lui Hamlet: ,, I will speak daggers” (Vreau numai să vorbesc de pumnale, nu sa le și întrebuințez).Căci in această parte a doua, președintele Truman a declarat: ,SINGURA securitate pentru Statele Unite sau pentru orice altă națiune constă in abolirea războiului” și a făcut apologia organizației Națiunilor Unite, creată tocmai pentru desființarea războiului .Speranțele noastre pentru pace, justiție și colaborare internațională sunt întruchipate în UNO. Vom continua să facem toate sforțările pentru a atinge idealul Națiunilor Unite care poate îndepărta războiul pentru totdeauna”. Ce reiese din acest discurs ? Mai intăi intenția de „ nu discredita cumva instituția de la Lake Success !» a nu compromite principiile de la baza ei. Această preocupare a cercurilor conducătoare americane s’a simțit mereu în ultimele luni. Chiar in amendamentele propuse la legea pentru apărarea Greciei și a Turciei. De ce această grijă de a nu zdruncina încrederea în UNOL Fiindcă e o creație rooseveltiană Fiindcă ființând pe pământul Americii de Nord, Statele Unite se consideră oarecum garantele existenței și autorității ei. Fiindcă, dacă pentuu a doua oară ar eșua ideea unei organizații mondiale de menținere a paciii o a treia încercare de a o reinstitui, ar fi condamnată dintru început și atunci chiar că ne-am întreba dezorientați cum s'ar mai putea realiza vreodată o pace universală. Fiindcă, în sfârșit, Statele Unite au nevoe de acoperirea acestui organism alcătuit din toate națiunile iubitoare de pace. Or, din faptul că Statele Unite țin atăt de mult să păstreze, să salvgardeze Organizația Națiunilor Unite, e clar că nu se poate vorbi de război, deoarece, în ipoteza că UNO continuă să funcționeze, e de neconceput o acțiune războinică întreprinsă din inițiativa singulară a unui membru al ei, fie el chiar mare sau gigantică putere. Deci armata pe care o preconizează președintele nu trebue să ne sperie nu trebue nici măcar să ne impresioneze când Cererea de a o menține e luată drept argument de către aceia care speră și proorocesc o încăerare americano-sovietică. Acum vreo lună și jumătate, senatorul Warren Austen, care e șeful delegației Statelor Unite la UNO, a ținut în fața Societății nordamericane a editorilor de ziare, un discurs în care a spust :,Atâta vreme cât există Națiunile Unite, dezacordurile și rivalitățile mondiale pot fi ținute în figiu și duse la impărtuirre în cadrul organizației. Dacă Națiunile Unite ar fi distruse, atunci lumea s’ar despica în două sau faci multe tabere rivale”. Prin urmare, prezența Națiunilor Alemite elimină ipoteza unei conflagrații dezlănțuită de vreun membru ce el Se pune, însă, întrebarea firească, cum se împacă atunci, încrederea un elicecitatea organizației cu justificarea necesității menținerii armatelor naționale? . Evident, a socoti că UNO apără popoarele de război și a propovăduiti» e acelaș timp înarmarea, e contradictoriu și derutant. Dar o explicație există totuși. Organizației Națiunilor Unite lipsesc dinții, li lipsește deocamdată acea forță internațională cu care autorii Chartei de la San Francisco au vrut să o inzestereze, când au înscris în ea, articolul 43, obligația pentru toți memmbrii Națiunilor Unite de a pune la tost poziția Consiliului de Securitate, forțe armate care să intervie ori de căteori pacea ar fi amenințată. Aceste forțe neexistând încă, UNO * lipsită de instrumentul de constrângere Continuare în pagina 4.a Vie opoziție împotriva iiiiiiiiiiiiimmi i miiiii immmiiiiigiiiimii guvernului de Gasperi iiiiiiimiiHmmi Miuietiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii ROMA, 10 (Rador). Grupul parlamentar al partidului socialist majoritar a hotărât să voteze împotriva guvernului de Gasperi. O hotărire asemănătoare se așteaptă din partea partidului comunist. Deputații din partidul republican și din partidul acțiunii au hotărât să facă și ei opoziție noului guvern pe când deputații liberali s-au pronunțat în favoarea lui Nu se știe deocamdată care va fi atitudinea partidului socialist minoritar și a partidului ,,tromo Quaäunque“ ale căror grrupuri parlamentare se întrunesc din și nou în cursul xâel ăi Usrfi.