Timpul, ianuarie 1990 (Anul 1, nr. 1-24)
1990-01-28 / nr. 22
POPOR ROMÂN. NU GREȘEȘTE CINE CREDE ÎN TINE. ANUL I NR. 22 REȘIȚA DUMINICA 28 IANUARIE 1990 ZIAR SOCIAL-POLITIC CULTURAL INDEPENDENT 4 pagini — 50 bani în numele cui vorbiți, fi domnilor ? în ultimele zile, declarațiile reprezentanților Partidului Național-Țărănesc creștin și democrat, au devenit tot mai agresive. Iar ținta atacurilor lansate nu este, cum s-ar părea la prima vedere, doar Frontul Salvării Naționale și decizia acestuia de a participa la alegeri. Oricît de toleranți am fi, un lucru trebuie spus clar: în ultimă instanță, politicienii național-țărănești tind, deschis, să anuleze însuși principiul fundamental al democrației și pluralismului politic. Adică tocmai principiul in virtutea căruia au declanșat această campanie destabilizatoare. *■ definitiv, în numele cui vresc, în momentul de față național-țărăniștii ? în numele exilului de ieri — al cărui tragism nu-1 contestăm —, sau în numele electoratului de mîine ? Oricît de abil va fi răspunsul pe care ni l-ar da, o dilemă se va substitui inevitabil argumentelor posibile. Această dilemă naște din faptul că între liderii național-țărăniști creștini și democrați, și „majestatea sa poporul român suveran“ — cum, cu oarecare emfază, ne-au denumit — istoria și timpul au pus, vor nu vor, o enormă distanță. Nu 43 de ani au trecut de la absența acestui partid din viața politică a României , ci exact 52 de ani, iar la originea acestei absențe — dacă ne aducem bine aminte — se află una dintre erorile cele mai grave pe care le-au comis național-țărăniștii: pactul cu legionarii, încheiat în 1937. Tot ce a urmat în viața polipă a României, de la dictatura re i a lui Carol II încoace, își Continuare în pag. a 4-a) Noua componentă a consiliilor Frontului Salvării Naționale •** * în urma restructurărilor efectuate zilele trecute. Consiliul Județean al Frontului Salvării Naționale are următoarea componență : Vlădulescu Dumitru Nicolae — președinte ; Vilău Adrian — vicepreședinte; Eppel Carol — vicepreședinte ; Criste Mircea — secretar; Spătaru Liviu — șef comisie rec. și dezvec. ; Blidariu Ștefan — șef comisie probi, țărănimii; Călinescu Doru — șef comisie probi, agricult. ; Hosu Andrei — șef comisie organizatorică ; Fulgeanu Gelu — șef comisie probi, tineret ; Kurta Cazimir — împuternicit probi minorități naționale; Bîldea Adina — împuternicit probi, mediu și urbanism; Jurca Nicolae — împuternicit probi, transport; Cismariu Doru — împuternicit probi, relații cu publicul ; Dumitru Dan — împuternicit probi, servicii ; Caragea Alexandru — profesor; Bona Petru — profesor ; Iovași Dan — inginer ; Burcaș Ioan — inginer ; Panduru Ion Florian — profesor ; Csáki Tiberiu — avocat; Ioniță Nicolae — inginer; Fanea Mircea — inginer ; Ban Teodor — medic ; Bulancă Gheorghe — muncitor ; Brie Petru — inginer ; Broască Gabriel — profesor ; Ciurciu Tiberiu — profesor ; Cojocaru Gheorghe — economist; Cruceanu Ada — profesor ; Cuzmanovici Adrian — subing. ; Franț Corneliu — subing. ; Guiu Ștefan — maistru ; Marchiș Doru — inginer ; Marinescu Gheorghe — inginer ; Merciu Nicolae — topometru ; Mănescu Miron — economist; Nespălatu Victor — inginer ; Nădlăcan Octavian — jurist ; Pasere Aneta — economistă ; Petrica Vasile — protopop ; Raichiei Botgros Liubița — profesor ; Rîmneanțu Adrian — topograf; Roman Petru — muncitor; Stich Tiberiu — teh. proiectant; Suru Ion — subinginer ; Sorea Traian — muncitor ; Tătucu Iancu — inginer ; Toma Străin — inginer ; Urcan Gheorghe — inginer; Vișan Ion — economist; Vîlceanu Cristian — subinginer ; Vuia Ioan — impiegat mișcare; Vogel Walter — inginer — membri. Redăm în continuare președinții consiliilor Frontului Salvării Naționale și primarii municipiului și ai orașelor din Caraș- Severin : REȘIȚA : Președinte, prof. Alexandru Caragea ; primar, ing. Enache Barbu. BOCȘA : Președinte, ing. Dan Iovași ; primar, ing. Mircea Groza. CARANSEBEȘ : Președinte, dr. Petru Bona ; primar, dr. ing. Matei Gașpar. ANINA : Președinte, ing. loan Burcaș, primar, sing. Neculai Petroiu. BANE NERCULANE: Președinte, prof. Ion Florian Panduru ; primar, Mihai Baciu, maistru. MOLDOVA NOUA : Președinte, ing. Nicolae Ioniță ; primar, ing. Vasile Bîta. ORAVIȚA: Președinte, av. Tiberiu Csáki; primar, ing. Ionel Geam. OȚELU ROȘU: Președinte, ing. Mircea Fanea ; primar, ec. Mihai Olaru. Cine se teme de F.S.N. ? De cînd au început să se înscrie partidele în scena politică a țării, respectindu-se dreptul câștigat — pluripartidismul, în scena politică a țării numărul lor crește precum nivelul apelor Dunării în sezon ploios, de la zi la zi. Ba mai mult, cresc și pretențiile unora de a nu mai aștepta alegerile, ci de a lua direct din mîna F.S.N. frînele țării. Să nu uităm că o căruță cu cai o conduci mult mai ușor după ce au tras un galop nebunesc speriați de ceva. Unde au fost domnii de la partidele care zilnic iau cuvîntul împotriva FS.N. în clipa cînd în timpul revoluției trebuia umplut vidul care s-a creat in țară ? Că doar se consideră partide de vechi tradiții, unele de peste 150 de ani. De ce a trebuit să se formeze, mai bine zis să se nască acest copil al revoluției, F.S.N., că doar au fost la zi cu evenimentele din țară (cei care au fost) . Culmea e că unele partide se înscriu din afara țării, fiind așa ziși dizidenți, care au urmărit revoluția din fotoliu, la televizoare color. Se spune că F.S.N. readuce dictatura. Ce fel de dictatură ! Că nu fac toți ceea ce ar trebui, că nu le dictează conștiința proprie, pentru ca F.S.N. să fie lăsat în pace pentru a readuce țara la normal cit mai repede ? De ce n-ar participa F.S.N. la alegeri ? Pentru că este simbolul revoluției ? Oricum cînd spui revoluție te gîndești și la F.S.N. Participînd la alegeri, F.S.N. nu este cu nimic mai avantajat față de alte partide. F.S.N. In prezent este angrenat în toate problemele țării, interne și externe, pe cînd celelalte partide au timp să se organizeze, să-și facă platforme program care în esență sunt aceleași cu ale F.S.N., cu mici trucaje lingvistice. Retragerea F.S.N. ar însemna un gol greu de umplut în peisajul istoric prezent. Dacă pînă la alegeri s-ar constata că se adeverește de ceea ce este acuzat F.S.N., va fi observat de către toți oamenii de bine și automat vor pierde scrutinul. Acum este momentul să începem cu toții munca, pentru că indiferent cu cine vom vota va trebui să muncim. Și încă mult și bine, pentru a redresa țara care in momentul actual se pare a fi o jucărie frumoasă disputată de toate partidele. Ștefan GECZI și Colectivul Autobazei C.S. Reșița 1 ION LUCA CARAGIALE ! O scrisoare pierdută (fragment) TRAHANACHE §g (clopoțind) glog, nu întrerupeți pe orator, stimabile ... CAȚAVENCU H (cu tărie) Nu mă tem de întreruperi, venerabile designule președinte, (cătră adunare și mai ales căftră grup, cu tonul sigur.) Puteți d-lor, să între§§ rupeți, pentru că eu am tăria opiniunilor metite... (reintrînd în tonul discursului și îngr㧧 șînd mereu vorbele) și... și... finanțiară. §j (Aplauze prelungite.)... Da, suntem ultra-progresiști, da, suntem liber-schimbiști... Or... g conduși de aceste idei, am fundat aici în craigiul nostru „Aurora Economică Română“, soțietate enciclopedică-cooperativă, independentă de cea din București... pentru că noi suntem pentru descentralizare. Noi... eu... nu recunosc, nu voi să recunosc epitropia bucureștenilor, capitaliștilor, asupra noastră , căci In districtul nostru putem face și noi ce fac dînșii în ü al lor... GRUPUL II (aplauze) gl Bravo ! CAȚAVENCU Soțietatea noastră are de scop să încurajegeze industria română, pentru că dați-mi voie și să vă spui, din punctul de vedere economic, stăm rău ... GRUPUL. §§ (aplauze) @ Bravo! CAȚAVENCU Industria română e admirabilă, e subsil§ mă, putem zice, dar lipsește cu desăvirșire. Sobrietatea noastră dar noi, ce alcătuim ? Noi apclamăm munca, travaliul, care nu se face deloc în țara noastră ! GRUPUL Bravo ! (aplauze entuziaste.) ■ )i( Ziarul TIMPUL se tipărește acum in 40.000 de exemplare. Lipsa de hirtie ne obligă la noi reduceri. Ținem să mulțumim echipei de tipografi pentru sprijinul din această săptămînă: Ecaterina Vasilescu, Eleonora Petri, Ion Becineagă, Maria Țeicu, Weissman William și Günther, Csaky Gheorghe și Tiberiu Gosav. ZILELE ȘI NOPȚILE REVOLUȚIEI Buldozerul ui totuși, pe șantierul de la Poiana Mărului, revoluția a început mai devreme. Cu o lună înaintea punerii în funcțiune a celei mai perfecționate mașini pentru aplauze, care a fost, n-ar mai fi fost, cacialmaua numită congres. Era într-o zi de octombrie. Nemulțumirea mocnea, gata oricînd să erupă și printre muncitorii de la barajul Poiana Mărului. Foamea și nedreptatea începuseră să ia forme acute, greu de suportat, fizic și moral. Șoferii și mecanicii s-au dus la punctul alimentar, cerînd să li se dea ceva de mîncare, să li se arate ce mai există un magazin. Dar nimeni nu i-a luat în serios. Deși, evident strigător la cer, se ajunsese cuțitul la os. Atunci a avut Sorin Panțîru ideea care i-a înmărmurit pe unii și i-a solidarizat pe alții. Tînărul buldozerist — unul dintre cei mai buni — și-a pus lama buldozerului in ușa punctului alimentar. Spunea că nimeni nu va ieși de acolo, pînă cînd tot ce există Înăuntru de mîncare nu se va vinde, în mod echitabil, celor care n-au ce să le dea la copii. Altfel, va răsturna cu buldozerul baraca în care este punctul alimentar. Atunci, în ziua lui octombrie, Sorin Panțîru și colegii lui au obținut la Poiana Mărului, o primă victorie care a premers revoluției române. Era o victorie mai mult morală și temporară. S-a împărțit întradevăr, ce se găsea. Din păcate, nu prea se găsea. Au intrat pe fir securitatea și miliția. In frigiderul lui Sorin Panțîru nu era nimic de mîncare pentru cei doi copii mici. S-au luat declarații și s-a încercat intimidarea. Dar ideea revoluției și mînia au prins ancorți asemeni celei mai sănătoase semințe. Apoi a venit mult-așteptata zi. Nicolae SIRBU (Continuare în pag. a 2-a) Fata pilot de elicopter Astăzi, Felicia Guja, locotenent, pilot de elicoptere, împlinește 28 de ani. Să-i spunem, alături de piloții Unității de elicoptere din Caransebeș, din care face parte, „La mulți ani și zbor lun I“ Felicia Guja, spun colegii săi, este singura femeie pilot de elicopter din sud-vestul țării care a avut misiune de cercetare și luptă în zilele Revoluției. De fapt și de drept, Felicia și-a primit botezul luptei în aceste zile fierbinți. Vă redăm o pagină din jurnalul său de bord, o mărturie care se constituie deja în istorie — istoria Revoluției din 22 decembrie 1989 (d.s.). „Trăiesc la mare intensitate orele Revoluției. Aștept, din moment în moment, prima misiune. Urmăresc cu regret colegii decolind în misiune. Numai mie nu-mi vine rîndul. In sfîrșit 1 22 decembrie 1989, ora 12. Alarma. Alerg la elicopter Motor pornit. Gata de decolare In misiunea de luptă Misiunea: cercetare și atac la Unitatea de apărare antiaeriană din Reșița. Comandantului de echi(Continuare in pag. a S-a)