Timpul, martie 1990 (Anul 1, nr. 49-74)
1990-03-01 / nr. 49
POPOR ROMAH, HU GREŞEȘTE CINE CREDE IN TINZ ZIAR SOCIAL-POLITIC-CULTURAL INDEPENDENT Cronică parlamentară ... și cîind să se treacă la discutarea problemelor ale economiei naționale, complexe „parlamentarii“ au constatat că s-a făcut foarte târziu. De altfel, mai erau și alte propuneri și proteste de dezbătut. Din loja „observatorilor“, cel mai important lucru apărea lipsa unor microfoane personale pentru ca interpelările să fie bine auzite de Biroul Executiv. Profitînd de învălmășeală și de oboseala, desigur firească, a membrilor C.P.U.N., partidele de centru au mai adus la tribună ceva ce suna a ultimatum. Desigur, cu gîndul că, la repezeală, textul va fi adoptat oricum, chiar și în necunoștință de cauză. „Nu mai vezti biologic, domnilor !!!“, s„ afiipat atunci glasul sfîrșit al unui avocat bătrînel, cam prrpiriu pentru o luptă în care forțele erau atît de inegal reprezentate Cred că orice om de bună credință a ajuns, în sfîrșit, după sesiunea de săptămîna trecută a Consiliului Provizoriu de Uniune Națională, la singura cenclu(Continuare în pag. a 2-a) Revendicări ale minerilor Am fost ieri la Moldova Nouă. Din data de 26 februarie ac, minerii, preparatorii, practic întregul colectiv al întreprinderii miniere din localitate se află în grevă. în mod firesc am aflat și și revendicările lor. Sintetic ele ar fi următoarele : © crearea unei autonomii depline a întreprinderii față de Centrala minereurilor din Deva; © calcularea chiriei pentru apartamentele destinate minerilor să se facă în funcție de suprafața locuibilă și să nu mai fie condiționată de nivelul salariilor obținute ; minerilor care lucrează în subteran să li se reducă chiria la jumătate : - regim de lucru de 5 zile a 6 ore sau 5 zile a 8 ore cu plata diferențiată pentru cele două ore muncite în plus ; - acordarea sporului de izolare de 8 la sută ; - reanalizarea condițiilor de radioactivitate și nocivitate și acordarea unor sporuri celor care muncesc în asemenea condiții ; tot ce s-a pentru minerii din Vale a acordat Jiului să se acorde și celor din Moldova Nouă; © recalcularea celui de-al 13-lea salariu începînd din anul 1985, dată de la care minerii de aici nu au mai beneficiat de acest drept ; © asigurarea unui transport civilizat și gratuit de la și la locurile de muncă ; m stabilirea unor norme de lucruri clare, precise pe fiecare loc de la muncă în parte ; © zilele nemoitivate să nu mai fie reținute din : concediul de odihnă ; - asigurarea unui spor de subteran ; î g plata brigăzilor din subteran să fie făcută după cantitatea de minereu extras ; © renunțarea la fa cotele de celibat ; dotarea în 5treprinderii cu un elicopter pentrtru cazuri de urgență ș.a. Intrucît o parte din aceste doileanțe sunt de competența conducerii I.M .„ minerii au cerut 5 ca ele să fie urgent analizate și rezolvate în consecință. Tot de la ji participanții greviști am înțeles §‹ hotărîrea lor de a nu reîncepe fi lucrul — și se pierd zilnic 14-15 g tone cupru-metal — pînă ministrul Minelor, dl Dicu, cînd §j nu si va veni personal aici să trateze ji cu minerii. Ei ne-au explicat că g refuză să mai trimită o delegațj ție a lor la București, deoarece , în urmă cu două săptămîni, grufit pul care s-a deplasat în Capitală .jj nu s-a bucurat de nici o înțelegere: începînd de ieri de la prînz, jjj greva minerilor din orașul de la jj Dunăre s-a transformat în grevă a foamei. Vom reveni. Gheorghe DOLOT ^§ I.A.S.-urile vor asigura hrană la prețuri stabile pentru oraș • Interviu cu dl. ing. Mircea Ciobanu, doctor în științe agricole, directorul Trustului I.A.S. — Cititorii noștri, domnule director, ar dori să fie informați de starea agriculturii de stat din județ. Cum însă situația actuală este legată de cea din trecut vă rugăm să vă referiți, mai întîi, la campaniile agricole ceaușiste. Cum au fost acestea, ce impresie v-au lăsat ? — Dintre cele mai cumplite, care nu pot fi uitate ușor. Aceste campanii aveau în ele o violență furibundă, încercau să distrugă totul, și pămîntul, și utilajele, și calitatea furajelor, și sănătatea animalelor. Era ceva demențial în ele. Cînd începeau campaniile ceaușiste, noi intram intr-o panică de nedescris. Miliția și procuratura erau trimise pe capul nostru. Să nu se fure un bob. Erai socotit criminal dacă dădeai un sac de orz la bietele animale, tarate din cauza foametei. Și înregistram un procent de mortalitate incredibil. Specialiștii noștri nu erau lăsați să gîndească pentru agricultură, ci li se cerea să în vătați. Mai am se transforme și acum un caiet document în care sînt notate teleconferințele cu dictatorul megaloman. Cifre de plan aberante, imposibil de realizat. La Iosif IMBRI (Continuare In pap a 2-a) ANUL I NR. 49 REȘIȚA JOI 1 MARTIE 4 pagini — 50 bani ȚI-AM ADUS UN MĂRȚIȘOR — Un obicei în exclusivitate românesc, semn al căldurii noastre sufletești. Vă mai amintiți de frumoasa melodie cu acest titlu a neuitatului Ion Vasilescu, în mare vogă prin anii 30 ? (Foto : M. POPESCU) Un nou „refren“ Ti-am , călătorind între burduf și tampoane dar o grevă ghiocel . Invitație la cinste și civilizație Acuma, să nu exagerăm. Noi, reșițenii, suntem destul de obișnuiți și chiar prea căliți, în așteptările prin stații. Iar acum avem, astfel, un minunat prilej de a vorbi despre manifestările „spontane“ din Piața Victoriei, despre Mărțișoare, făcînd și alte amicale schimburi de idei parlamentare. Și, cu toate astea, în dimineața zilei de 28 februarie, tot așteptînd în stație, parcă stăteam într-un picior, aninați între burduful autobuzelor și tampoanelor tramvaiului. Neștiind ce se întîmplă, ni se părea parcă prea de tot, în fond despre ce era vorba? Lucrătorii de la I.J.T.L. au declarat grevă și, pînă la ora 6.30-7.00, n-au mai ieșit cu mijloacele de transport în comun pe traseu. O hotărîre care nu a fost anunțată, cum prevede legea, cu 48 de ore înainte, și care a avut destule urmări asupra respectării programului de lucru, creînd o stare de nemulțumire și tensiune nervoasă în rîndul călătorilor. Cum au demonstrat dezbaterile din aceeași zi, la care au participat conducerea întreprinderii, poliția municipală, juriști de la primăria județeană și D.J.P.M.O.S., greviștii au, în bună parte, dreptate. Nu toți călătorii înțelegem să ne procurăm bilet, întreprinderea nu-și realizează planul decît 60 la sută, iar angajații nu-și iau salariul. Unii dintre noi, călătorii, nu se poartă cuviincios, civilizat, jignesc, apostrofează și chiar bruschează vatmanii, șoferii, personalul de control. Astfel de scene, din păcate, inexplicabil, se mai petrec: înființarea unor echipe de control mixte, cu participarea poliției, intervenția opiniei publice și aplicarea unor amenzi usturătoare se impun de urgență. Acestea — ca și alte revendicări discutate judicios — arată că și cei de la I.J.T.L. au dreptatea lor. S-o respectăm. Acum ne-au oferit „refrenul“: „Ți-am dat o grevă ghiocel“. Să-l interpretăm ca pe o justificată invitație la cinste și civilizație. Nicolae SIRBU E bine . Astăzi, 1 martie, în calendarul ortodox figurează : Cuv. Mc. Evdochia. Calendarul popular consemnează ziua Dochiei. Iar primele zile din martie sînt „zilele Babei", schimbătoare, dar deschizînd drum primăverii. A apărut „Hercules“ — „gazetă săptămînală independentă — social-cultural-turism — afiliată la Liga culturală pentru unitatea românilor de pretutindeni“. Redacția este — firesc — la Băile Herculane (director Ilie Ștefan Domașnea), tipografia la Turnu Severin. Primul număr — datat 28 februarie 1990 — anunță înscrierea în tradiția presei turistice. încă trei membri ai Cepeex — ultimii — au fost arestați: Ion Toma, Iosif Szász, Paul Niculescu Mizil, pentru complicitate la genocid, să știm . La Timișoara a luat ființă prima agenție particulară de turism . Primim, cu intermitență, anexele cu cărțile ce intră în librării. Notăm : 1918 la români (vol. IX-X) . Desen tehnic industrial, de C. Dale , Gargantua și Pantagruel, de Fr. Rabelais. Țiganii caute din nou au început să prin gunoaie. Unii. Alții vînd haine străine în piață (probabil primite ca ajutoare). Ne-a scris comitetul de inițiativă al Sindicatului liber învățămînt. Deși se anunță 400 de semnături, nu apare nici un nume. Reprezentanții autorizați ai comitetului sînt invitați la redacție. Începînd de la 1 martie, d-na juristă Maria Popescu este noul secretar al primăriei municipiului Reșița. De la Sindicatul liber al brigăzii 5 I.A.C.M.M.R. Reșița, primim precizarea că una din afirmațiile ce-l vizau pe maistrul Petru Lala nu trebuie înțeleasă în sensul că dumnealui personal anumite sume și-ar fi însușit de bani din garanții. Ne amenință inundațiile Continuăm dialogul cu dl. Ion Bălu, directorul Oficiului de Gospodărire a Apelor, pe tema inundațiilor (v. numărul 40 din „Timpul“). — Ce măsuri ar trebui să ia, în virtutea Legii apelor primăriile ? — în primul rând să-și reorganizeze comisiile locale de apărare (conform Decretului 155/1975), care au ca sarcină mobilizarea întregului potențial uman,material pentru intervenții sau (Continuare In pag a 3-a) Miracolul unei primăveri timpurii a făcut ca cireșul din fotografie, aflat în fața Oficiului Poștal Nr. 1 din Reșița să înflorească încă în luna februarie. Oare ce va fi mai departe ? Foto Marius POPESCU