Timpul, octombrie 1990 (Anul 1, nr. 201-222)

1990-10-02 / nr. 201

COTIDIAN SOCIAL-POLITIC CULTURAL INDEPENDENT Actualitatea • In timpul ședinței de ieri a Adunării Deputaților, o dele­gație a Uniunii Asociațiilor Răniților Revoluției din De­cembrie și a urmașilor celor care și-au dat viața în lupta cu represiunea totalitară a cerut să fie audiată. In numele celor 8 asociații a vorbit dl. Marin Mladenovici, care a prezentat situația în care se află la ora actuală îngrijirea răniților, modul defectuos în care se plătesc pensiile pentru urmași. Reprezentantul Uniunii a cerut să se intervină pentru deblo­carea Contului Libertatea pen­tru finanțarea îngrijirii în străinătate a răniților. • Tot în ședința de ieri a Adunării Deputaților s-a ridi­cat problema gravă a crizei de conducere în domeniul e­­conomic, solicitîndu-se urgen­tarea prezentării proiectului de Lege a sindicatelor și a proiectului de Lege privind grevele. • Premierul român, domnul Petre Roman, l-a primit pe deputatul Benedetto Cotone, președintele Băncii italo-ro­­mâne. Au fost discutate aspec­te ale dezvoltării relațiilor ro­­mâno-italiene privind banca italiană, a implicării ei în cre­ditele ce trebuie acordate firmelor italiene care urmează să investească în România.­­ Universitatea Ecologistă din București și-a deschis cursurile în marea sală a Pa­latului, unde, alături de cei 1 700 de studenți ai primei in­stituții de învățămînt superior privat, au participat numeroși oameni de știință, șefi de par­tide, membri ai corpului diplo­matic, ziariști.­­ La punctele de trecere a frontierei s-au înregistrat în ultimele zile ale lunii septem­brie noi tentative ale unor­­ cetățeni de a scoate peste gra­niță bunuri în vederea co­mercializării. Mărfurile au fost confiscate, iar cei în flagrant au pierdut dreptul de a călă­tori în străinătate pe diverse perioade, fiindu-le reținute și pașapoartele. De altfel, prin­­tr-o hotărîre a guvernului, de la 1 octombrie au fost stabi­lite măsuri care sperăm să stă­vilească elanul bișniței. (11) Cu ocazia audierilor efec­tuate în această etapă a pro­cesului de la Timișoara, s-a stabilit că cele peste 40 de cadavre sustrase de la spitalul județean Timiș și arse la cre­matoriul de la București au fost demonstranți din toate categoriile timișoreni, sociale, împușcați în noaptea de 17/18 decembrie 1989. Membrii fa­miliilor acestora, în instanță, au depus cutremurătoare măr­turii. La procesul început pe data de 3 martie, au fost au­diați pînă în prezent peste 200 de martori. " Ieri, la Ateneul Român au au avut loc festivitățile prile­juite de aniversarea celor 75 de ani de la înființarea Comi­tetului Olimpic Român. La manifestare au fost prezenții domnii J.A. Samarand­, pre­ședintele Comitetului Interna­țional Olimpic, Petre Roman, premierul României, Robert Helmick, președintele Comite­tului Olimpic American, nu­meroși campioni și medaliați olimpici din țara noastră. Au­­­ fost înmîntate importante me­dalii, distincții și însemne de către C.I.O. Șomajul — între proiect de lege și realitate Așteptat cu interes, proiectul legii privind ajutorul de șomaj și reintegrarea profesională a șo­merilor reglementează măsurile de protecție materială a persoa­nelor apte de muncă și care nu pot fi încadrate sau cuprinse în forme de calificare sau recalifi­care profesională. în sensul pro­iectului legii sînt considerați șo­meri absolvenții institutelor de învățămînt în vîrstă de 18 ani împliniți, care nu au surse de venit propriu la nivelul a jumă­tate din salariul minim stabilit pe economie și care, timp de 60 zile, pentru absolvenții învăță­­mîntului preuniversitar, și 30 zi­le, pentru învățămîntul superior, nu s-au putut încadra în muncă potrivit pregătirii lor profesiona­le , persoanele ale căror contrac­te de muncă au fost desfăcute din inițiativa unității pentru mo­tivele prevăzute la art. 130 lit. a­ f din Codul Muncii sau, după caz, le-a încetat calitatea de membru cooperator în cooperația meșteșugărească, din motive ne­imputabile, sau cele angajate pe durată determinată care le-a în­cetat contractul de muncă la ex­primarea termenului stabilit, pre­cum și tinerii care înainte de efectuarea stagiului militar nu e­­rau angajați cu contract de mun­că și într-o perioadă de 30 zile de la lăsarea la vatră nu au reu­șit să se angajeze. Pentru a putea beneficia de ajutorul de șomaj, persoanele res­pective trebuie să fie înscrise la Direcția Muncii — Oficiul Forței de Muncă, unde își au domiciliul sau, după caz, reședința, iar sta­rea sănătății să le permită să fie angajate. Proiectul legii prevede și categoriile de persoane care au Mircea POPESCU (Continuare în pag. a 3-a) ANUNȚ IMPORTANT Comisia județeană de analiză a documentațiilor depuse în vederea autorizării de activități în baza Decretului nr. 54/1990, anunță că începînd cu data de 4.X.1990 la aceste analize vor participa și persoanele care solicită autorizarea. Ședințele vor avea loc în fiecare joi, ora 8.00, la sediul Prefecturii. Automobiliștii reșițeni, campioni ai României Campionatul național de auto­mobilism viteză în coastă s-a în­cheiat odată cu etapa a opta care a avut loc pe traseul din Bistrița, de pe Tihuța. Echipa de la grupa Easter, reprezentînd clubul Olim­pia — A.C.R. Reșița a dominat din nou concursul, Werner Hirschvogel obținînd o noua vic­torie și realizînd al cincilea re­cord absolut pentru traseele de viteză în coastă din țara noastră. Pe locul II s-a situat Aurel Țu­­țuianu, din Moldova Nouă, repre­zentant al aceluiași club. La gru­pa C, orăvițeanul Constantin Do­­bre (tot de la Olimpia — A.C.R. Reșița) s-a situat pe locul V, în urma acestor rezultate, în clasamentul final al ediției 1990 Werner Hirschvogel obține un nou titlu de campion, medaliile de argint și bronz revenind lui Aurel Țuțuianu și Tiberiu Ge­dean. Totodată, echipa automobi­­liștilor reșițeni a cucerit titlul național. Pe podiumul de premiere Wer­ner Hirschvogel a primit un pre­miu de 800 de lei de la organiza­tori, în timp ce un sponsor din Franța al clubului auto „Autovi­­sport“ a acordat 1000 de lei fie­cărui cîștigător. Se încheie astfel un sezon com­­petițional nu prea bogat, dar ca­ Doru DINU (Continuare în pag. a 4-a) ANUL I NR. 201 REȘIȚA MARȚI 2 OCTOMBRIE 1990 4 pagini — I leu Copiii și jocul Jocul este înțelepciunea co­pilului, sună un cunoscut ada­giu pe care am avut prilejul să ni-l reamintim de curînd, în compania unor distinși oas­peți din Austria, reprezentînd LEBENSHILFE­NBERÖSTER­­REICH, prezenți in județul nostru în intervalul 23-28 sep­tembrie a.c. Este vorba despre doamenele Patricia Gross și Veronica Pinter, respectiv de domnii Lukesch Walter, Bernd Brands, Christian Theiss și Meimo Pinter, specialiști în­tr-un domeniu atît de subtil prin implicațiile sale, acela al valorificării valențelor jocului în procesul de specializare, de stimulare a capacităților inte­­lective ale preșcolarilor și ale copiilor de vîrstă școlară mică. Iată deci că, venind în întîm­­pinarea noii deschideri româ­nești spre lume, Austria prie­tenă contribuie și pe această cale la consolidarea unor rela­ții aflate sub atît de prielnice s auspicii. Al. BARSESCU I (Continuare în pag. a 3-a) îeri s-a deschis anul universitar --------------------------------------1 Citiți în pagina a 3-a o relatare de la ceremonia desfășurată la Institutul de învățămînt Superior din Reșița. O cale ferată scumpă, dar necesară O mai veche dorință a locuito­rilor Văii Almăjului și Clisurii Dunării, aceea de a avea o linie ferată, consemnată într-un am­plu memoriu, a fost adusă la cu­noștința Guvernului României de către domnul senator Antonie Iorgovan la începutul lunii au­gust a.c. printr-o adresă a Comi­siei juridice de numiri, disciplină și imunități a Senatului României (la data respectivă dl. senator în­deplinea funcția de președinte al acesteia), în baza celor consemnate, Mi­nisterul Lucrărilor Publice, Tran­sporturilor și Amenajarea Teri­toriului, prin adresa nr. 182,­DP. 15.09.1990, a comunicat studiul a trei variante de construcție traseului feroviar Moldova Nouă­­ — Bozovici — Iablanița, și punc­tul său de vedere în acest sens. Pen­tru a da posibilitatea celor direct interesați în analizarea condiții­lor de realizare a liniei ferate a­­mintite, prezentăm în cele ce ur­mează răspunsul ministerului respectiv. VARIANTA A. Traseul Iabla­­nița — Lăpușnicel — Borlovenii Noi — Prigor — Bozovici — Șo­­potu Nou — Moldova Nouă, in­clusiv racordul Lăpușnicu Mare — Anina, va avea o lungime de cca. 110 km. Zona geografică pe care o străbate traseul căii ferate este deosebit de accidentată, tre­­cînd din Valea Glodului în Va­lea Osvinei și de aici în Valea Nerei, apoi după localitatea Șo­­potu Nou, spre Valea Boșneagu­­lui (zona Moldova Nouă) și Du­năre (zona Moldova Veche). Ca­racteristicile reliefului, precum și condițiile tehnice de realizare a traseului feroviar generează un volum important de lucrări de terasamente și lucrări de artă (poduri, viaducte, tuneluri, ziduri de sprijin). Este important de reținut că aceste lucrări sunt re­partizate pe întreaga lungime traseului, iar tunelul cel mai m­­a­re are lungimea de cca 9 km și apare necesar la trecerea dintre Șopotu Nou și Moldova Nouă. Astfel, analizînd linia ferată Ia­blanița — Borlovenii Noi — Bo­zovici — Șopotu Nou — Moldova Nouă, din cei 80 km de traseu, lucrările de artă reprezintă: tu­neluri — 17 Km, poduri și via­ducte — 3 Km, ziduri de sprijin — 40 Km. Evaluînd această variantă, pe baza rezultatelor recentului pro­iect întocmit în Institutul de Pro­iectări Căi Ferate pentru linia Răcășdia —­ Naidăș — Moldova Nouă, pentru realizarea liniei Ia­ Marius MORARU (Continuare In pag. a 2-a) Un scenariu de sinucidere ji Un accident de circulația­ poate fi calificat ca fiind unui „eveniment fortuit“, imprevi­­­zibil. Fiecare astfel de eveni­­­ment rutier își are particula­ritățile lui, ce-l individuali­zează, îl disting, trăsături proprii, conferind«!­?­­Accidentul, care a avut loc duminică, 30­ septembrie 1990, în jurul oreîi 5.30 în orașul Oravița, poate fi considerat totuși ca ... „in­credibil, dar adevărat în cir­culația rutieră“. „Șe să fie, șe să fie / Doam­ne, mare remegie / Cu sfîrșit Cpt. Valentin HOMESCU Poliția rutieră­­ Caraș-Severin I (Continuare In pag a 2-a) •jjfc

Next