Timpul, ianuarie 1991 (Anul 2, nr. 1-20)
1991-01-04 / nr. 1
COTIDIAN SOCIAL-POLITIC-CULTURAL INDEPENDENT Timpul în 1991 Tuturor cititorilor noștri — la mulți ani și pace! Cum se știe, de la Crăciun ziua începe să crească, iar noaptea dă înapoi. Chiar dacă ne așteaptă încă iarna și pînă va birui soarele va trece încă vreme, să ne mîngiiem cu credința că întunericul va fi învins. Căci, deși stă sub vremi. Omul va birui. Tuturor cititorilor noștri — succes! Am întreprins anul trecut un sondaj de opinie în rîndul cititorilor. Am aflat, cu acest prilej, multe aprecieri bune, și critici și sugestii. într-unul din numerele viitoare, vom oferi o sinteză a ridicate de cititori, problemelor promițîndu-le de pe acum că vom ține cont de ele S-a efectuat, de asemenea, o analiză sociologică de conținut, care, cu date riguros statistice, ne oferă o oglindă a ziarului. Unele probleme le știam și noi, altele mai puțin, sau, oricum, nu atît de riguros. Avem deci baze de cunoaștere la care vom apela mai ferm în noul an de activitate. Să mai adăugăm insă că în anul 1990 am primit circa 2 000 de scrisori la redacție. Deși nu le-am putut soluționa pe toate, ele ne-au ajutat și ne ajută în continuare pentru a sesiza pulsul vieții județului. De la aceste premise plecînd, dorim să asigurăm cititorii că vom încerca să facem mai mult, pentru a îmbunătăți structura ziarului și relația cu cei care ne scriu, ne citesc, ne solicită sprijin. Așteptăm cu încredere colaborarea tuturor. între speranță și îndoială La urma urmei, totul depinde de unghiul sub care privim lucrurile. Optimiștii vor spune că, după un an rău, nu se poate să nu urmeze un an bun. Cei care s-au obișnuit să vadă totul în negru au destule motive să anticipeze un an și mai prost decât cel pe care tocmai l-am aruncat In scrinul cu amintiri al vremurilor. Intre extreme, ar fi de știut, ca un posibil model de moderație a judecății, opinia scepticilor. Mă tem însă că scepticii pun în balanță și acum, ca întotdeauna, acel atît de sec și de șocant „Om trăi și am vedea“, in stare să amorțească orice entuziasm. Adevărul e că am intrat în 1991 cu o egală doză de speranță și îndoială. Era promisiunilor s-a încheiat. Crăciun și Anul Nou, nu între s-a petrecut nici un eveniment revelatoriu pentru mersul istoriei românești. Parlamentul și-a încheiat sesiunea de toamnă într-o stare de oboseală lipsită de convingere. Guvernul ne-a asigurat că a deschis toate supapele pentru garanta accelerarea reformei: a din cele 80 de inițiative legislative supuse dezbaterii Parlamentului, jumătate au și fost adoptata Rămîne de văzut cît de repede vor deveni palpabile efectele acestui boomgislativ. Deocamdată, mai plîng că statul nu renunță la monopol, iar privatizarea ori depășește stadiul bunelor intenții și al»rociei. Arborind o mască jovială, Însuși președintele a preferat unui mesaj către națiune, un toast jovial, din care nu au lipsit cîteva ingrediente polemice de circumstanță. Un membru al Parlamentului și-a suspendat mandatul. Un ministru a demisionat. Mult prea puțin, totuși, pentru a contura liniile unui proiect coerent în perspectiva primului dintre cei zece ani care ne mai despart de mileniul viitor. După agitațiile politice din decembrie — sterilă „iarnă a vrajbei“ —, este poate timpul să ne repliem asupra unor teme ceva mai terne, dar determinante pentru viața societății românești: începem un an economic incert, după unul de gravă recesiune. Resursele s-au subțiat Vistieria statului e goală. Problemele energetice devin din nou pentru industrie și stressanteturi. Firește, legile transporreformei și liberaizarea prețurilor ar trebui să concureze în a crea condițiile relansării atît de necesare. Dar soluțiile reale rezidă — vrem nu vrem — în rapida încheiere a restructurării, ordine, muncă. 1991 debutează, ca peste tot în Est, sub zodia acestor imperioase Yimozei JURJICA (Continuare în pag. a 3-a).,„ Abonamentele la ziarul „Timpul“ rămîn relativ constante și în luna ianuarie 1991. Se cuvine să mulțumim din nou pe această cale diriginților și factorilor poștali care au depus un efort mai mare pentru realizarea unui număr sporit de abonamente la „Timpul“. Ei lucrează la oficiile poștale din comunele Zorlențu Mare, Bozovici, Răcășdia, Berzovia, Sichevița, Forotic, Ticvaniu Mare, Șosea Montană, Berzasca, Vărădia, Lupac, Ramna, Măureni, Berliște, Naidăș, Ciuchici și din orașele Oravița, Bocșa și Reșița. Vom reveni și cu alte exemple. Semne bune pentru România In ultimele săptămîni ale anului trecut, din diferite capitale occidentale ne-au parvenit știri care probează că viziunea Europei — îndeosebi a marilor puteri economice — asupra României cunoaște modificări substanțiale. Izolarea — chiar ostilitatea — care ne-a afectat timp de cîteva luni, pare să fi luat sfîrșit. Faptul este explicabil. Pentru principalele centre mondiale de decizie politică, este deja o certitudine că opțiunea puterii pentru democrație e ireversibilă In același timp, îndeosebi în cadrul Organizației Națiunilor Unite — dar nu numai aici —, în continuitatea unei tradiții istorice îndelungate, România s-a vădit a fi un partener loial și dinamic pentru marile puteri. In eforturile de soluționare a uneia din cele mai serioase crize internaționale La jumătatea lui decembrie 1990, a trecut oarecum neobservată o importantă hotărîre adoptată de Consiliul Europei, reunit la Roma și dacă presa românească de mare tiraj — fapt simptomatic pentru anumite orientări — nu i-a acordat atenția cuvenită, principalele cotidiene occidentale au reținut-o ca un element revelatoriu al relațiilor actuale între Vest și Est. Decizia respectivă constă în acordarea pentru România a unui ajutor alimentar de urgență în valoare de 65 milioane ECU (circa 100 milioane peste 3,1 miliarde dolari sau diferite compensări lei) și a care — potrivit unui comentariu publicat de „Le Monde“ — au menirea de a preveni „efectele conjugate ale crizei din Golf, destrămării COMECOM (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc, CAER) și ale unificării germane, care amenință anumite țări cu riscul de a deveni insolvabile și de a compromite reformele angajate“. Pe de altă parte, chiar la sfîrșitul anului, Germania a anunțat că ne va furniza, cu titlu de ajutor, 390 MW energie electrică în perioada ianuarie — martie 1991. Avantaje sau facilități economice imediate sau in perspectivă pentru țara noastră au fost formulate și de alte foruri sau Timotei JURJICA (Continuare in page 3-a) Fabulă și morală După toate evenimentele care au tulburat viața țării în ultima lună a anului trecut, aparent, atât de cețoase și incoerente, am ajuns totuși la o certitudine cu privire la sensul lor subteran. „Ultima soluție“, clamată patetic, pe toate glasurile, de diferite forțe politice și (doar declarat !) apolitice, nu era, nici pe departe, „o nouă revoluție“, ci o nouă restaurație. Precedenta s-a consumat acum peste șase decenii într-o manieră oarecum asemănătoare, dar cu rezultate diferite. Numai inocenții mai puteau crede, pînă în seara zilei de Crăciun, în judecata cumpănită a unei anumite constelații de interese din actuala opoziție. Cum s-a putut vedea, scenariul imaginat de aceasta viza stranie alternativă la procesele de reconstrucție politică declanșate în decembrie 1989, monarhia. Prea multe date coincid în a argumenta ideea că vizita ex-regelui Mihai I — străin de 43 de ani de neamul românesc — nu a avut deloc un caracter privat, urmărind un smerit gest creștinesc. Dimpotrivă Aventura semnul ilicitului lui stă sub în ea s-au îmbinat un deficit de inteligență politică, o clasă lipsă de înțelegere a stărilor de lucruri din țară și un gust special pentru conspirație. Amănuntele sunt, de acum, în bună măsură cunoscute. Nu știm încă cine i-au fost adevărații complici, în logica desfășurărilor din România — și, în general, din lumea de azi —, eșecul era previzibil. Este de mirare cum ex-regele și răii (ca să nu spun proștii) lui sfătuitori, nu l-au anticipat. Dacă ar fi ceva de regretat, este doar faptul că această — sperăm — ultimă ieșire a fostului monarh, din istoria noastră națională, s-a petrecut pe ușa din dos. Pe vremea cînd era rege, domnul Mihai de Hohenzolern Sigmaringen scrisese cîteva pagini importante în cronica românească. Era deci de preferat să nu continue tradiția lăsată moștenire de regescul său tată. Fabula fiind recitată, rămîne de reținut morala. Dincolo de senzațional și anecdotic, afacerea a pus din nou în cauză capacitatea de previziune a puterii și compe Timotei JURJSCA (Continuare în pag a 3-a) ANUL NR. 1 (264) REȘIȚA VINERI 4 IANUARIE 1991 4 pagini — 2 lei Citiți zilnic ziarul TIMPUL Citiți zilnic ziarul TIMPUL Citiți zilnic ziarul TIMPUL Citiți zilnic ziarul TIMPUL Actualitatea . La Clubul Presei Străine s-a desfășurat iezi conferința de presă săptămînală, prima din acest an, a purtătorului de cuvînt al Ministerului Afacerilor Externe, dl. ambasador Traian Chebeleu. El s-a referit la ultimele evoluții ale situației din Golf, la eforturile României pentru o soluționare pașnică a crizei, anunțînd pentru săptămîna viitoare o vizită a ministrului român de externe, dl. Adrian Năstase, în Siria și Iordania. • S.U.A. au făcut o nouă propunere de dialog cu Irakul, calificînd-o drept un efort de a evita războiul în Golf. Purtătorul de cuvînt al Casei Albe a declarat că secretarul de stat, James Baker, este pregătit să se întîlnească cu omlogul său irakian, Tarik Aziz, în Elveția, între 7 și 9 ianuarie. Ambasadorul Irakului în Statele Unite a făcut o serie de declarații, dînd a se înțelege că există posibilitatea soluționării pașnice a crizei din Golf. El a mai declarat că Bagdadul este foarte flexibil în interesul discuta în direcția său de a păcii cu secretarul de stat James Beker. • Noi contingente de militari britanici așteaptă să fie aeropurtate în Arabia Saudită pentru construirea și paza unor tabere de prizonieri de război. In prezent, în zona Golfului se află circa 30 000 de militari britanici. • Norvegia a întărit măsurile de securitate în Marea Nordului, pentru a face față unor eventuale atentate teroriste irakiene împotriva instalațiilor petroliere în caz de război în zona Golfului. Purtătorul de cuvînt al Ministerului elvețian al Afacerilor Externe a anunțat că țara sa salută propunerea Statelor Unite ca Elveția să găzduiască convorbirile americano-irakiene de luna aceasta . Un nou post de radio, autointitulat „Vocea Irakului liber“, a putut fi auzit ieri de irakieni, transmițînd cu intermitențe în emisiunile sale. captate la Nicosia noul post de radio sugera ca președintele Saddam Hussein să fie răsturnat pentru atitudinea sa lipsită de flexibilitate. Trimiterea în Turcia celor 18 avioane de luptă geramane, pentru a preîntîmpina un eventual atac irakian, va începe sîmbătă. în afara celor 18 avioane germane, forța mobilă aliată va cuprinde 18 avioane de vînătoare-bombardament belgiene și 6 avioane italiene . La Moscova a avut loc ieri ceremonia Consulatului general deschiderii al Israelului.