Timpul, ianuarie 1991 (Anul 2, nr. 1-20)

1991-01-15 / nr. 8

Pagina 2 • TIMPUL 15 Ianuarie 1991 Procesul de la Reșița Colonelul vrea Prima parte a procesului celor 11 foști milițieni din Caransebeș s-a încheiat cu un episod sem­­nificativ pentru întreaga atmos­­feră în care el se desfășoară. Inculpatul Marcu a făcut cerere de punere în libertate, își moti­vează acest gest, la care îi dă dreptul legea, prin faptul că, în cele peste 12 luni de cînd e ares­tat, acuzarea n-a putut să-i pre­zinte nici măcar o probă a vi­novăției sale. Și totuși, instanța i-a respins cererea, pe care chiar apărătorul celui în cauză — avo­catul Adrian Ișfan — o consideră prematură. Pentru ce a fost res­pinsă cererea ? . Deoarece proce­sul este abia în faza cercetării judecătorești, încheindu-se doar audierea inculpaților. Nu s-a a­­juns încă la administrarea pro­belor și judecarea temeiniciei a­­cestora Pentru moment proce­sul a fost întrerupt, urmînd să se reia in 4 februarie, cînd va începe audierea celor 41 de mar­tori. Pînă atunci, să ne oprim un pic asupra celor ce-au reieșit din dezbaterile de pînă acum. „Declar că îmi mențin în în­tregime declarațiile date în fața procuraturii militare și a ins­tanței“. Așa a început, inevitabil, depoziția fiecăruia din cei 11 in­culpați. De ce amintim acest lu­cru ? Pentru că, spre deosebire de alte cauze — inclusiv unele privind zilele Revoluției — în­ să se împuște care asistăm la oscilațiile penibile de poziții, la retractar­ea declara­țiilor, sub diverse motive, cei implicați în Procesul de la Re­șița dau dovadă de o anumită ți­­nută în relatarea și interpretarea celor întîmplate în ziua de 21 decembrie 1989. Se mai constată receptivitatea și solicitudine în a face noi precizări, în scopul stabilirii cu cet mai mare exac­titate a celor întîmplate, pentru descoperirea adevărului. Izbuc­­niri ale stării tensionale despre care vorbeam într-un articol an­terior se mai produc, dar coope­rarea întru adevăr și dreptate este și ea lesne de remarcat. Este desigur, prematur să ne pronunțăm asupra veridicității stării de fapt ce se conturează în urma declarațiilor făcute de in­culpați Sunt însă cîteva lucruri asupra cărora merită să stăruim cu anticipație: întrebări nume­roase se nasc din aceste precizări de mare dramatism. Se spune că, așa cum era de așteptat, în­tregul efectiv al fostei miliții a participat la apărarea unității. Este atunci d­e neînțeles pe ce criterii au fost trimiși în judecată numai cei 11 inculpați. Trebuie clarificată, în întregime, proble­ma acelei misterioase liste. Nouă parcă ni se pare nu știu cum, să se demareze o cercetare de-o asemenea complexitate și gravitate, pe baza unei liste. A fost un denunț penal ? Ce a fost de fapt, această listă ? între strigătele celor care au atacat fosta miliție din Caran­sebeș, multe persoane au reținut îndemnul: să le luăm armele și să mergem la aeroport! Ce ur­mau să facă cu ele la aeroport ? Dincolo de eliberarea arestaților și alte revendicări social-politice, armele constituiau un laitmotiv al atacului. Aprecierea exactă a evenimentelor trebuie făcută ple­­cînd de la violența și absurdul celor petrecute. Au ars case, do­cumente, dosare, lucruri perso­nale. Au fost umiliți și molestați cetățeni. Ce s-ar fi putut­­ întîm­­pla dacă se punea mina pe ar­me ? La un moment dat, cineva de afară îi prezintă lui Vasile Ploș­­tinaru o cămașă plină de sînge, spunîndu-i că sînt răniți. Atunci, pe loc, se hotărăște părăsirea unității. Mai devreme, prin ple­carea lui Gheorghe Roseți, la comandă a rămas, în fapt, nominalizare, doar ca grad, fără lt. col. Popa, de la Securitate. Apoi, retragerea­ lor precipitată, foștii milițieni îl iau cu ei, la o uni­tate militară a M.A.N. Surprin­zător, aici lt. col. Popa vrea să se sinucidă. A trebuit să se intervină hotărit, pentru a fi de­­zarmat, luîndu-i-se din mină arma sinucigașă. Un gest care, alături de multe altele, din acea zi, va trebui să ajute la stabilirea adevărului. S-avem răbdare, să-i așteptăm pe cei răniți și pe cei 41 de martori, care pot fi, după împrejurări, chiar mai mulți. Nicolae SÎRBU Spectrul (Urmare din par 1­­ icializare Apoi, între oamenii celor două linii au fost întotdea­una divergente. Au început de pe acum să ne pună întrebări de genul: Dacă n-au fost bani să ne dea nouă salariile, vouă cine și de unde vi­ le dă ? Știți, șefii se descurcă, dar marile di­vergențe tot intre noi, oamenii de rînd, sînt Și mai este un lu­cru pe care nu-l înțelegem, fonduri pentru noi, muncitorii, nu sînt, dar se menține Un personal TE­­SA imens Am colege, cu care am lucrat la utilaj, muncitoare de meserie, și care nu au lucrat o zi în producție“ (Dani­e Telescu lăcătuș) „Adevărul este că oamenii nu sunt pregătiți pentru această tre­­cere. Totul s-a făcut între șefi șomajului Nici eu, în calitate de lider sin­dical, nu văd de ce să fie oprită linia fină și nu linia mijlocie Oricum, se vor crea probleme foarte mari și nu știu cum vor fi soluționate. Sunt oameni care mai au 4-5 ani pînă la pensie La noi se puteau pensiona la grupa I. Dacă trecem la linia mijlocie, grupa de pensionare este a II-a Nu e drept că dică atîția ani de muncă să li se schimbe grupa de pensionare! Iar dacă li se schimbă, se vor crea alte conflicte. Așa că te­merile oamenilor sînt întemeia­te“ (Viorel Buda, macaragiu, li­der sindical) „Noi știm că sîntem într-o si­­tuație deosebit de critică. Vreau să spun combinatul. Știm și că dl. director general are un cu­raj­ deosebit, pred­înd conduce­rea într.un astfel de moment dar tot nu înțelegem cum sun­em rezilabili. Pentru că, nu în confruntările noastre am tot felul de calcule. Noi, făcut am putea produce pe lună 2 500 tone de tijă. Chiar și mai mult. Dacă tija s-ar livra la 20 000­ tonă, am realiza lunar 50 de milioane. Fondul de salarii este de 400 000 lei pe lună. Atunci, cum nu pu­tem obține rentabilitate ?“. (Du­mitru Bodin) Din lipsă de spațiu nu putem reda în întregime discuția pur­tată cu acest colectiv. Totuși, ne vedem datori moral să mai a­­dăugăm că și­ au spus punctul de vedere femei pe care — spuneau ele — nu mai vrea nimeni să le preia în combinat. A fost foar­te mult, cu temei sau fără, in­vocată lipsa de dialog între mun­citori și conducerea administra­tivă. într-o ediție viitoare, vom reda punctul de vedere al consi­liului de administrație al C.S.R Grevă sub (Urmare din pag 1) Cel pe care sînt înșirate sumele de bani cuvenite cabanierilor și ospătarilor după muncă, în principiu, greviștii de pe munte au pretenția să cîștige cu­ muncesc și nu cît se stabi­lește Consiliul de administrație, în mod concret, ei susțin că sa­lariul trecut pe statul de plată al lunii decembrie nu reflectă munca depusă. De pildă, colec­tivul restaurantului Nedeea realizat în luna iulie 805 200 lei a­ni i s-a calculat salariul 144 la sută. In decembrie a realizat 1 249 642 șî i s-a dat doar 102 la sută. Colec­tivul de la cabana Gozna, căruia îi revenea la sa­lariu pe decembrie doar 58 ln sută i s-a săltat arbitrar procen­tul la 95 la sută. Și alte aseme­nea necorelații, în demersul lor, greviștii sus­țin doar ideea pozitivă a mun­­cii: să li se dea salarii în func­ție de veniturile aduse. Dar ideea negativă a muncii, venituri cu cheltuieli să producă minime, n-o bagă în seamă. La unitățile unde lucrează ei Nedeea, Gozna și Cabana Centrală s-au înregis­­ tota 1447 tras cheltuieli cu mult mai mari decit veniturile. Au alunecat, cum se spune, spre faliment și nu spre rentabilitate. Au fost deci, fii risipitori și nu buni gos­podari. Iar prețul deficitului pe care le au mîncat lupii nepăsării și ai dezinteresului, se ridică pe ansamblul societății turistice la peste 7 milioane. Cum s-a ajuns aici ? Greviștii de pe munte aruncă pisica moar­tă la contabilitate în poartă. Oa­re contabilitate, deși are un cen­tru de calcul cu dotări sofisti­cate, merge l­a un melc. Nu reu­șește să-i arate nimănui ilustrele și neciȘrnoscutele ..cheltuieli va­riabile“. .Pe care le fac toți, ca din­tr,un buzunar fără fund, dar pe care nimeni nu le recunoaște la față Ca într-un joc de­ a ba ba oarba. Uite popa, nu e popa etc. Așa stînd lucrurile, greviștii sus­țin că nu pot stopa cheltuielile în necunoștință de cauză. Nu au instrumente necesare pentru face unitățile turistice rentabile. a Prin dezvăluirea socotelii lui Na­­stratin practt­cată de contabilitate s-a ridicat un colțuleț al vălului și de pe sectorul tehnic. Acesta aflat în plină degringoladă, se pare că trișează cel mai tare cu pisica moartă. Nu reușește nici cu partea tehnică a turismului pe care a lăsat-o în paragină, dar nici cu transmiterea datelor co­recte la contabilitate. Un adevă­rat cerc voios în care se învîrt foarte mulți fără să-i dea de capăt. Firește că spre economia de piață nu poți merge doar cîntînd și fluierînd ,cum mai procedează unii din­­ sectorul de îndrumare și control al societății Se mai cere mobilizat și umărul, nu numai stomacul. Și se mai cere și un dram de competență, adică de minte, care nu se mănîncă cu singura Snerăm ca adevărul spus verde și fără încon­jur de priu­ zi va determ­na­ Consiliul de admi­nistrație să taie nodul gordian Să-i pună adică la treabă pe unii din sectoarele tehnico.ad­­ministrative care și-au unit mîi­­nile pe burtă așteptînd doar să le cu­rpă laptele în păsat. In plin sezon de iarnă avalan­șa de mriști de pe frunte așteap­tă servicii de captare și nu greve. La greve se pricep și ei, turiștii, după formula „care pe care“ Și dacă se va ajunge totuși aici­ o să fie de tot hazul Cine are urechi de auzit să audă ! Direcția Generală a Finanțelor Publice Caraș-Severin organizează examen, în jurul datei de 10. 02. 1991, pentru atribuirea calității de ex­pert contabil, în condițiile Decretului 79/1971, avînd în vedere art. III și 212 din Legea 317 1990. Tematica pntru examen, condițiile de par­ticipare și alte informații se pot obține de la Biroul județean de expertize contabile, situat în clădirea Prefecturii, edj. IV, camera 401, tel. 16120, sau 11420, interior 212. 13. .T.T. Mari reduceri de prețuri Începînd de astăzi, FIRMA TT, din Reșița, a re­dus considerabil­ prețul excursiilor în Iugoslavia. La numai 25 DM și 600 de lei veți putea face o excursie în grup,­ cu autocare ROMTUR, moderne, confortabile, care vă fac să nu simțiți frigul iernii. Pentru ieșirile cu autoturismele proprietate per­sonală, Firma TT pune în vînzare vancere cu 2 și cu 3 locuri, la prețul de 18 DM, cu ieșire dirijată pe la Jimbolia. • Cele mai moderne autocare existente la noi — ROMTUR, vi le pune la dispoziție doar Firma TT. Administrația Financiară a municipiului Reșița ADUCE LA CUNOȘTINȚA întreprinderilor mici și asociațiilor cu scop lucrativ din Reșița că trebuie să prezinte la Administrația Finan­ciară a municipiului Reșița în perioada 15-20 ianuarie 1991 următoarele : — bilanțul contabil la 31.12.1990 cu anexe; — execuția bugetului de venituri și cheltuieli pe 1990; — raport explicativ la bilanț; — balanțele de verificare pe an și luna decembrie; — registru unic de control; — ultimul extras de cont; — registrul de casă. Administrația Financiară a municipiului Reșița organizează concurs pentru ocuparea următoa­relor posturi: — șef serviciu impozite-taxe; — șef birou buget și control bugetar; — inspector-studii superioare; — inspector principal-studii medii; — contabil principal. Concursul va avea loc în data de 1 februa­rie 1991, ora 9.00, la sediul Administrației Fi­nanciare Reșița, Piața 1 Decembrie 1918, nr. I. Informații la telefon: 12718, 14074. \ / .1 ît \ \ 4 V\ * * * * * i­ț * ** * \ I\sA

Next