Timpul, februarie 1991 (Anul 2, nr. 21-40)

1991-02-01 / nr. 21

ANUL a NR. 21 (284) RESITA VINERI 1 FEBRUARIE 1991 COTIDIAN SOCIAL-POLI­TIC-CULTURAL INDEPENDENT 4 pagini — 2 lei Actualitatea • Președintele României, dl. Ion Iliescu, a sosit ieri la Ve­neția, în prima etapă a unei vizite de lucru de două zile în Italia. în programul vizitei a figurat întîlnirea cu minis­trul italian al Afacerilor Ex­terne, Gianni de Michelis. De la Veneția, președintele Ro­mâniei s-a deplasat la Roma, unde au fost programate întîl­­niri cu președintele Republi­cii Italia și cu președintele Consiliului de Miniștri; • în lucrările de ieri ale Adunării Deputaților a fost adoptată legea privind scuti­rea de plată a valorii neamor­tizate aferente autovehiculelor scoase din funcțiune de între­prinderile de transport local în anii 1983—1985. Apoi a fost adoptată legea pentru aproba­rea volumului de masă lem­­n, ce se va recolta în anul 19­­. • In ședința Guvernului , României a fost prezentată o­­ informare, de către prefectul județului Ialomița, în legătu­ră cu modul în care a acționat Prefectura acestui județ pen­tru materializarea măsurilor cuprinse in programul guver­nului. în ședință s-au mai discutat o serie de proiecte de legi și hotărîri difuzate mem­brilor guvernului pentru e­­ventuale observații și propu­neri. • în conferința de presă săptămînală a purtătorului de cuvînt al Ministerului Aface­rilor Externe al României, dl. Traian Chebeleu a enunțat una dintre concluziile Grupu­­­lui celor 24, reunit la Bruxel­les la 30 ianuarie. Este vorba despre aprobarea eforturilor țărilor est-europene, între ca­­­re și România, vizînd înainta­­:e linia reformelor econo­mice și politice. Grupul celor 24 a fost de acord să extindă asistența sa economică și la­­ țara noastră. • Primul ministru al Ro­mâniei, dl Petre Roman, va participa la reuniunea anuală a Forumului Economic Mon­dial ce se va desfășura între 1 și 3 februarie în Elveția. • 11 infanteriști marini a­­mericani au fost uciși și doi au fost răniți în noaptea de marți spre miercuri, în cursul luptelor terestre cu trupele irakiene — au anunțat ofițeri ai Statul­ui Major american. • Luînd cuvîntul la ședința plenară a Parlamentului U­­niunii Sovietice, președintele acestuia, Boris Elțîn, a spus că a fost acuzat de declanșa­rea unei campanii active pen­tru discreditarea Sovietului Suprem al Rusiei și a sa per­sonală.­­ La Phenian s-a încheiat prima rundă de convorbiri nord-coreano-japoneze în ve­derea normalizării relațiilor bilaterale. Delegația nord-co­­reană a cerut Japoniei, cu acest prilej, să intervină pen­tru angajarea unor convorbiri directe între Phenian și Wash­ington, în legătură cu inspec­tarea facilităților nucleare co­reene de o echipă de experți americani. • Noua conducere somaleză a lansat un apel la un aju­tor internațional de urgență pentru reconstrucția țării. Piața muncii își deschide tarabele Dintr-o sursă guvernamentală aflăm că, anul acesta, rata șo­majului va ajunge, pe ansam­blul economiei românești, la cir­ca 10 la sută. O operațiune de aritmetică elementară duce la concluzia că, la sfîrșitul lui 1991, vom avea 800 000 de Previziunile ar putea fi șomeri,­zate de evoluțiile cu totul infir­de necontrolat ale crizei energeti­ce. Evident, într-o situație mult mai proastă decît în momentul de față, numărul șomerilor va spori. Cei tentați să privească efectele tranziției exclusiv într-o perspectivă catastrofală, vor tre­sări : iată încă un argument în sprijinul ideii că reforma trebu­ie să fie încetinită la maximum. Se știe : potrivit concepției ca­tastrofice, amînarea schimbări­lor a început să fie privită ca o altă soluție miraculoasă pen­tru diminuarea costurilor socia­le inerente trecerii spre econo­mia de piață. Problema șomajului se cuvine să fie abordată — la fel ca a­­ceea a recesiunii ■ — cu lucidita­te. Nimeni nu va pleda pentru inițiative de restructurare, în urma cărora mase imense de oameni sînt lăsate pe drumuri. Dar, nimeni nu poate fi nici a­­tît de naiv incît să accepte ca piața muncii să rămînă înghe­țată, din rațiuni fals umanitare, în vreme ce cheltuielile cu sa­lariile nu-și au suport într-o productivitate ridicată și în performanțe economice compa­tibile cu mecanismele pieței. In Occident, este o regulă implici­tă a managementului, ca promo- Timotei JURJICA (Continuare în pag. a 2-a) Daniel (trei) in — Alo, taxi-partit... Autoturismul 2 CS 1734 tra­ge pe dreapta și în el se ur­că trei puști, între 12 și 14 ani. Proprietarul — dl. Ion Hrițac, din Oțelu Roșu — își impune ușor punctul de ve­dere. îi duce pînă la Borlo­­va, la teleferic, contra sumei de 1 600 lei. Peste trei ore — timp în care Daniel Victor Pop, Daniel Dănciulescu Daniel Suru au servit o pră­și­uitură la Muntele Mic — îi aduce din nou la Caransebeș Numai că lui Daniel Victor Pop, conducătorul grupului, nu-i ajunge plimbarea. Drept pentru care, contra altor 800 de lei, dl. Hrițac îl duce pe vajnicul turist de 12 ani la Lugoj, unde-1 cazează la ho­telul „Dacia“. Intîmplarea fa­ce ca în acest moment să intervină un unchi de-al puș­tiului, punîndu-se astfel ca­păt acestor escapade. Cu numai două zile înain­te, cei trei Daniel au mai făcut un drum de plăcere, la groapa cu... lei Băile Herculane, pentru a ser­vi cîte un suc și o prăjitură. De data asta, cu taximetrul particular 1GS 368. Nimeni dintre cei cu care au intrat în legătură nu s-a întrebat de unde au copiii atiția bani de risipit ca niște nababi. Se putea pune mai devreme ca­păt aventurii și se descope­reau autorii furtului. Spuneam că liderul grupu­lui era Daniel Victor Pop, cel mai mic dintre ei. De ce? Pentru că el făcuse rost de valută ! Cum ? Furînd-o de la vecinii de scară, dintr-un bloc de pe Aleea Bujorului. Invitat la ziua de naștere a unei fetițe, el a sustras de la familia Nicolae Popa 400 de mărci, pe care le-au schimbat pe urmă în piața Caransebeș și la Timișoara. Deși cu întîrziere, s-a pus, totuși, capăt aventurii cu ta­xi-parti, iar cei trei Daniel au fost scoși din groapa cu .. .lei (procurați pe valută). Nicolae SIRBU întrebări incomode Plutim în derivă? Nu avem pretenția că ne a­­flăm în posesia tuturor elemen­telor care definesc actualele stări de lucruri din economia și din societatea noastră și nici măcar că am cunoaște — admi­­țînd că ar exista — soluția ma­gică pentru eliminarea rapidă a distorsiunilor și dis­funcțiilor din ce în ce mai evidente în plan micro și macroprofesional, în­grijorător pînă la angoasă este însă faptul că și intervențiile cele mai recente, prin mass-me­dia, ale unor factori ai puterii creează senzația stranie că asis­tăm la tentativele aleatorii ale unui ucenic vrăjitor de a limita consecințele dramatice ale pro­priei sale imprudențe. După ce a descătușat niște forțe insufi­cient cunoscute și evaluate, ge­­nerînd fenomene momentan in­­controlabile, învățăcelul prea în­crezător odinioară în puterile sale caută acum cu febrilitate remedii de ultim moment, beative, și nicidecum soluții pa­de lungă durată și cu efecte certe. Firește, nimeni la noi n-a mai traversat o asemenea experien­ță, precum nimeni nu stăpîneș­­te la perfecție mecanismul com­plex, implicind temeritate dar și chibzuință, al transformării radicale a sistemului economic Ion DIACONESCU (Continuare în pag . 2.aj Cum se difuzează ziarul? Mai multe scrisori sosite Pe adresa redacției sesizează ace­lași lucru : difuzarea cu totul defectuoasă a ziarului „Timpul“. Dl Beceneagă, din Goruia, nr. 103, veteran și invalid de răz­boi, ne scrie că ziarul sosește cu întîrziere, uneori la 2-3 zile, ba în fiecare lună mai și lip­sesc 3-4 numere. Poșta ar­e liber sîmbăta și duminica, lunea are mașina pană, în rest se-ntîmplă cum se scrie mai sus. Oamenii sunt nemulțumiți și nu-și mai fac abonamente, dacă nu vin ziarele la timp și integral. Ceva mai departe, la Bogîltin (comu­na Cornereva), ziarul „Timpul“ sosește cu și mai mare întîrzie­re: „ziarele de marți și miercuri­­ le primesc vineri, iar cele de joi și vineri­le primesc miercurea viitoare“ — ne scrie dl. Ion So­­rescu. Iar numerele de după 22 decembrie 1990 nu le-a primit; abia după 8 ianuarie 1991 a pri­mit numărul din 4 ianuarie, iar din 11 ianuarie pînă în 17 ia­nuarie nu a apărut ziarul. Dăm aceste date exacte pen­tru ca să știe și poșta cum își face datoria. Sperăm că tot ea va restitui abonaților banii pen­tru ziarele neprimite. De la Berzasca ne-a scris Ra­dovan Nicolae, în etate de 66 de ani. El e pasionat cititor, dar poșta nu respectă datele de a­­bonare, pretinde să se facă a­­bonamente pe un trimestru (și nu toți oamenii au bani pentru o perioadă mai mare); nu se mai aduc ziare la vînzare li­beră ; nu sînt nici alte de vînzare ; autodubele și forme­șinile poștei circulă la voia sa­în­­tîmplării; oficiul poștal înca­sează 0,25 lei pe ziar în fiecare zi, dar le aduce cu întîrziere sau comasat etc. De ce s-a sis­tat vînzarea liberă ? întreabă ci­titorul nostru. Nu se poate găsi o altă soluție ca ziarul să ajun­gă repede și corect la destina­tar ? Sînt întrebări la care și noi am vrea să aflăm un răs­puns. Alte necazuri cu ziarele ne sînt aduse la cunoștință de la Berliște, Pătaș și din alte sate. Ca să nu se creadă sumva că difuzarea ziarului întîmpină greutăți doar în localitățile înde­părtate și că situațiile prezenta­te mai sus ar fi o întîmplare, ne oprim și mai aproape de se­ sediul Oficiului Județean de Difuzare a Presei și al D.J.P.Tc. De la Bocșa­ni se sesizează că abonamentele se distribuie cu întîrziere de o zi, iar în fie­care lună lipsesc cîte 1-2 exem­plare. „Dacă aș merge pe jos la Reșița după ziar, aș ajunge mai repede înapoi la Bocșa, de­cît mașinile și factorii poștali“, scrie un abonat. Iar de la Reșița ne scriu Ion Jurma și Ana Gotz, propunînd încă o dată ca „sîmbăta liberă“ pentru poștași să fie lunea, pen­tru ca abonații să primească ziarele la timp și nu cu 3 zile întîrziere. Mai mult, și la Reși­ța lipsesc frecvent ziare. Am fi curioși să aflăm cine le fură. Pentru astăzi — atît. Restul — altăda­tă. G. BOBDA P.S. Ni s-a telefonat ieri, că abonații din Cîlnic nu au pri­mit nici un ziar în această săp­­tămînă. Deocamdată, pămîntul Ieri a avut loc la Casa de Cultură din Reșița o intilnire de lucru cu primarii și se­cretarii primăriilor din comu­nele județului, directorii I.A.S. și A.E.S., inginerii șefi și contabilii șefi din C.A.P. și șefii posturilor de poliție din comune. Au participat, de asemenea, dl. Liviu Spă­­taru, prefectul județului, domnii deputați Vasile Ma­tei și Antonică dl. Gheorghe Tinu, Dijmărescu, director în Ministerul Agriculturii și Alimentației, cadre de con­ducere de la instituțiile agri­cole județene. Scopul acestei întîlniri a fost prezentarea regulamen­tului de aplicare a Legii fon­dului funciar și dezbaterii proiectelor Legii arendei și Legii înființării exploatații­­lor agricole. INCEPIND DIN 4 FEBRUARIE 1991. Curse spre Oradea și Turnu Severin cu autocare „GAMTUR” Pentru a veni în întîmpinarea cererii publi­cului din Reșița, agenția „Gamtur“ oferă, înce­­pînd din 4 februarie a.c., servicii de transport pentru călători, pe rutele: • REȘIȚA — LUGOJ — TIMIȘOARA — ARAD — ORADEA. Plecarea din Reșița, în zi­lele de luni, miercuri și vineri, la ora 6.00, din parcarea C.S.R. Prețul biletului de călătorie: 246 lei. Plecarea din Oradea, în zilele de marți, joi și sîmbătă, la ora 6.00, din parcarea hotelului Doich­i** • REȘIȚA — TURNU-SEVERIN Plecarea din Reșița, zilnic, la ora 5.30, din parcarea C.S.R. Prețul unui bilet : 148 lei. Plecarea din Turnu- Severin, zilnic, la ora 14.00, din parcarea hote­lului „Parc“. „GAMTUR“ asigură călătorii confortabile. Informații, înscrieri, comenzi: Reșița, Bu­levardul Republicii, nr. 8, tel. 964/3­30 20.

Next