Timpul, august 1991 (Anul 2, nr. 148-170)

1991-08-01 / nr. 148

ȚOPOR ROMAN, IN GREȘEȘTE CINE CREDE IN TINE COTIDIAN SOCIAL-POLITIC-CULTURAL INDEPENDENT Pragul adevăruîu economic • Începînd de azi, pină la 31 august, se desfășoară ope­rațiunile de compensare glo­bală Astăzi se declanșează una din cele mai importante operațiuni menite, in concepția guvernului, să ducă la stabilizarea economiei naționale și apoi la relansare, E­ste vorba de decontarea prin compensare a plăților restante dintre agenții economici și dintre aceștia și bănci. Se așteaptă ca, in final, la 31 august, regiile au­tonome, societățile comerciale cu capital de stat, diverse unități din agricultură și beneficiari de investiții să atingă pragul adevă­rului economic, probindu-și fie capacitatea de a se mișca în di­na­mica specifică economiei de piață, fie o perspectivă în care oluții fiabile le-ar face apte să upraviețuiască, fie lipsa șanselor de viitor, împreună cu asanarea pierderilor din ultimii doi ani, preconizată pentru perioada ac­tuala, inițiativa compensării glo­bale poate face posibilă atît de mult așteptata deblocare a eco­nomiei naționale, curățind-o de reziduurile multiple acumulate. Intr-un moment în care lipsa generală a banilor a devenit apă­sătoare, mulți privesc spre pensare ca spre un miracol. com­fă­ră îndoială, numeroși agenți eco­nomici din categoria celor care iau parte la această operațiune sînt îndreptățiți să spere că în­casarea creanțelor le va permite nu numai să-și achite notele de plată restante, dar să și rămînă cu un cont bancar sănătos, cu disponibilități financiare, deci pe de altă parte,­­nu că decontarea prin trebuie omis compensare este limitată doar la plăți privind livrări de mărfuri, executări de )­­ări și prestări de servicii din­­ și din importuri. Din convorbirile purtate ieri cu băncile comerciale din județ, am aflat că pregătirile pentru a­­plicarea acestei măsuri sunt deja încheiate. Un calcul sintetic dfică, pe ansamblul agenților in­e­­conomici din județ, un volum de plăți către furnizori de peste 9,3 miliarde lei. Nu cunoaștem situa­ția creanțelor de încasat. Este cert însă că bilanțul preliminar diferă substanțial de la o între­prindere la alta. Ponderea prin­cipală o dețin societățile comer­ciale din metalurgie. Combinatul Siderurgic Reșița și „Socomet“ S.A. Oțelu Roșu dețin 2­1,75 la sută, respectiv 21,25 la sută din valoarea totală a plăților către furnizori, menționată. Declarații­le celor două firme sunt optimis­te : încasările din creanțe nu nu­mai că ar putea acoperi propriile plăți, dar le-ar crea și un dispo­nibil important. Alte comerciale — UCM SA societăți „Caromet“ SA Caransebeș, Reșița, „Co­mat“ SA Reșița, „Cross“ SA Re­­­­și­ța etc. — par să aibă șanse de mișcare chiar mult mai bune; în ecuațiile economiei de pia­ță, acest prag al adevărului eco­nomic, apare, simultan, ca un test managerial sever pentru a­­genții economici. în următoarele luni, vom ști mai bine cine va putea rezista și cine va falimen­ta, pentru că odată eliminate blocajele economice, fiecare fir­mă intră într-o altă etapă a re­structurării și reconstrucției eco­nomice. Timotei JUR.IICA Comerțul la Pucioarea (sau delicatețea in­teresată) cu care vechile organis­me de control tratau comerțul ca pe un ou cu coaja moale, ți­nut sub cloșcă să facă pui, a cam dispărut din această vară. Prin intrarea în arenă a Gărzii Fi­nanciare și a Corpului de Con­trol Comercial al înarmate cu tridentul prefecturii, ascuțit al noii Legi 12, vechile metehne și abuzuri ale unor comercianți ne­­duși la biserică încep să fie dez­­văluite fățiș și răsturnate de pe soclu. De pildă, bilanțul pe luna iunie a.c. al colectivului de con­trolori comerciali, condus de jurist Ion Imbrescu, înscrie o no­bi­lă pagină în lupta contra corup­­ției și a stării de brambureală din comerț. Cele 496 de controale efectuate în cursul lunii iunie în rețeaua comercială de la orașe și din județ, au dezvăluit defici­ențe și nereguli cu nemiluita. Au fost aplicate pentru combaterea acestora, 13 sancțiuni disciplina­re și încă 70 de sancțiuni contra­­venționale, în valoare de 679 950 lei. în plus, afacerile comercianți­­lor desfășurate în această peri­oadă, a­u fost socotite la bani mă­runți, iar sumele depistate ca în­­casate necuvenit, în valoare de 46 326 lei, au fost virate la buge­tul statului. Cu un profesionalism sur, controlorii comerciali fără cu­șt_au sporit vigilența și față de mărfu­­rile degradate, care pot pune în pericol sănătatea publică, elimi­­ nani mărunți , nîndu-le din magazine. De pil­dă, la Oravița, dl Constantin Trăistaru, din Corpul de Control Comercial al orașului, a depistat în unitățile „Orăvițeana“ S.A., 762 kg salam alterat, în valoare de 83 118 lei, pe care l-a distrus, evitînd astfel o toxi­infecție gra­vă a populației. Pomelnicul cu actele de comerț ilicite sau bramburite, depistate în cursul lunii iunie, este extrem de întins. Unii comercianți țin să fie foarte secretași și nu afișează prețurile la mărfurile puse în vînzare (ex. la magazinul de pre­zentare al cooperativei „Bîrzava“, magazinul industrial Doman, to­­neta cooperativei „Prestarea“ Băile Herculane, restaurantul „Tibiscum“ din Caransebeș etc.). Alții mai nărăvași aruncă pre­țurile în sus spre cerul speculei, ca pe niște baloane, uitînd de ce­le stabilite legal peste prețul legal a (ex: vînzarea cafelei la „Mudava“ SRL și a salariului la alimentara 5, ambele din Mol­dova Nouă etc.). Un alt nărav al dosirii mărfurilor îi mai stă­­pînește încă pe diverși lucrători din comerț (unitatea 71 Oțelu Roșu, magazinul din Giurgiova etc.). Dar și tentativa de căpătu­ială rapidă pe spatele consuma­torilor, prin achiziționarea de I. IOSIF (Continuare în pas . 2.a) ANUL II NR. 148 (411) REȘIȚA JOI 1 AUGUST 1991 ---------------------------­ 4 pagini — 3 lei Începînd de astăzi, cresc pensiile ieri, la ora închiderii ediției, am aflat amănunte pri­vind hotărîrea guvernului de asigurare a unei protecții so­ciale sporite pensionarilor. Potrivit comunicatului oficial, începînd cu 1 august a c., pensiile vor înregistra următoare­le creșteri: Nivel actual — lei Nivel după majorare — lei Minim Maxim Pînă la 2600 lei 3700 Intre 2601—2800 3700 3910 — 2801—3000 3910 4090 — 3001—3200 4090 4270 — 3201—3500 4270 4540 — 3501—4000 4540 4990 4001—4500 4990 5440 — 4501—5000 5440 5890 — 5001—5500 5890 6340 — 5501—6000 6340­­ 6790 6001—6500 6790 7240 Peste 6500 Zei ' 7240 Prețul benzinei Potrivit unui comunicat ofi­cial al Guvernului, difuzat a­­seară, prețurile la benzină și motorină pentru populație ră­­mîn neschimbate și în cursul lunii august a.c. Bonurile ne­consumate pentru lunile mai — august, vor asigura automo­­biliștilor posibilitatea de a cumpăra benzina premium cu 15 lei/litrul, iar motorina cu 12 lei/litrul. Prețul la ben­zina premium consumată pes­te cotele stabilite, rămîne de 30 lei/litrul, iar motorina de 24 lei/litrul. Prețurile la carburanți vor fi adaptate, începînd de la 1 septembrie a.c., la prețurile mondiale. Se estimează că, în­­ Continuare în pas­a 4-a> Caransebeșul văzut noaptea Fiecare oraș din lume, fie el metropolă sau oraș de provincie, își are particularitatea lui, noap­tea. Ceva anume vine, neținînd cont de ce se întîmplă ziua, și-i conferă o altă identitate, îi modi­fică aproape în totalitate habitu­sul. Fie că forfota stressantă din timpul zilei este preluată de o liniște aproape patriarhală, fie că străzile înțesate de lume de­vin goale și scăldate în lumină, unde focul umbrelor combinate cu firmele luminoase dau o altă haină orașului, fie toate la un loc. Caransebeșul, cu statutul lui de oraș vechi, nu face excepție de la aceste reguli. Ba, putem spune că are și ceva în plus. Imediat ce coboară întunericul, pe stră­zile lipsite de lumină, batalioane de dini își dispută cu îndîrjire teritoriile arondate, războindu-se din motive de rasă sau în urma vreunei trădări amoroase a cite unei „infidele“. Călătoria prin aceste teritorii devine mai nesi­gură decît în Golf, unde belige­ranții nu au teamă nici de hingheri care, ce-i drept, există doar în stadiul de intenție. Nenea Iancu ar fi spus, desigur, altfel. Intr-o deplasare prin oraș, ca pieton, dacă nu ai memoria locu­lui sau dacă nici radarul nu­ ți funcționează la perfecție, este in­dicat să circuli pe mijlocul stră­zii, deoarece trotuarele sunt ocu­pate, din loc în loc, cu materiale de construcție diverse (nisip, pietriș, cărămidă),­care așteaptă să intre în lucru. Bineînțeles, cind se vor găsi constructori și capital. Prin jurul blocurilor sau pe scările acestora, șobolani zurba­gii și nepăsători circulă în șir indian, abuzînd de ospitalitatea­­. primăriei. Ba, se pare că mai dau și cu tifla locatarilor. Pisici­le au pactizat și ele cu dușmanul (așa cum se mai întîmplă și în alte domenii, nu întotdeauna cu patrupede), cu tot îndemnul nostru stă­ruitor, ele refuzînd să iasă la a­­tac. Se­ aude că, deunăzi, cineva de la Sanepid i-ar fi amenințat strașnic pe șobolani. Dar ei o țin pe placa libertății lor și uite că le merge. Or fi existînd undeva, ce vreți, și luptători pentru drep­turile șobolanilor. Dacă plimbarea sau interesul te fac să treci pe lingă muzeul orașului, atenția trebuie să-ți fie mărită. Muzeul, proaspăt renovat, cu munții săi de moloz rezultat din săpături, pare o redută încre­menită din vremuri apuse, mă­­rindu-i astfel, valoarea turistică. Nicolae NICOLAE (Contin­ lar* In pa* s l­a) Scrisoare deschisă Direcției Județene de Telecomunicații STIMATE DOMNULE REDACTOR ȘEF. Vă rog să­ mă acordați un mic spațiu în cotidianul dvs., unde doresc să relatez unul din aspectele care îngreunează viața locuitorilor comunei Si­­chevița. Centrala telefonică a poștei are un număr de 105 abonați și este deservită de patru te­lefoniste. Grav este faptul că din 30 iunie 1991 și pînă în ziua de 17 iulie 1991, legături­le telefonice cu alte localități din județ și țară au fost în­trerupte. Aceasta, cu toate in­tervențiile făcute de Primăria comunei Sichevița la mai mul­­te nivele. Pe bună dreptate, locuitorii comunei Sichevița, prin inter­­mediul cotidianului „Timpul“, ii întreabă pe domnii de la Direcția Județeană de Teleco­municații, din ce fonduri o să plătească retribuțiile pe luna iulie 1991 celor patru tele­foniste, deoarece, toți abonații telefonici din comună au ho­­tărît să refuze plata taxelor pe luna iulie 1991 pentru ser­viciile efectuate de centrala telefonică. Vorba aceea „cum e munca, așa-i și plata“. De aceea, noi,­ locuitorii a­­cestei comune, cărora centrala telefonică ne-a creat multe dureri de cap, adresăm rugă­mintea conducerii Direcției Ju­dețene de Telecomunicații, da­­că nu este în stare să asigure buna funcționare a centralei telefonice din comuna Sichevi­ța, să-i facă transferul la Re­șița unde este mai aproape de domniile lor, iar prin aceasta noi vom scăpa de durerile de cap. decît cu așa telefonie, mai bine fără. Pe această cale dorim să aflăm și răspunsul celor care răspund de activitatea telefo­niei în județul Caraș-Severin și dacă noi, abonații telefonici, plătim numai 1/3 din valoarea abonamentului pe luna este legal, atunci să ne iulie răs­pundă la următoarea întreba­re : este legal să încaseze va­loarea integrală a abonamen­tului telefonic pe luna iulie 1991, în condițiile în care te­lefonia a funcționat doar 8.10 zile din numărul total de 31 zile ? Vă mulțumim anticipat pen­tru ajutorul acordat. Sing. Ion DRAGOMIR Primarul comunei Sichevița ­ CIVILIZAȚIA STRĂZII Orașul ca o piață La fiecare pas ne întîmpină, zîmbitori, concetățenii noștri de culoare care comercializea­ză, pe baza unei autorizații e­­liberate de primărie în care este speeficiat și pătrăț­elul de trotuar aprobat pentru desfa­cere, tot ce-ți trece sau nu-ți trece prin cap. Și pînă la a­­ceasta oră s.au eliberat de autorizații, deci sute sute de metri pătrați au fost reparti­zați comerțului stradal. La liniștea noastră nu s.a gîndit nimeni, la curățenia orașului numai șeful sectorului ploi, la poluarea morală poate numai Dumnezeu, săracul, că el tre­buie să le știe pe toate. Acești comercianți, care oferă o a­­bundență de produse, se în­­trunesc la reuniuni la nivel înalt, sîmbăta și duminica, pe terenul de zgură al AS. Glo­ria Reșița, în așa­ numitul tal­cioc, unde o­menii vin și stau ca la ușa ce­tului, pe jos, sau pe măsuțe pliante închiriate. De ce nu punem umărul, să găsim o soluție, ca acest talcioc de sîmbătă și duminică să se transforme într-o piață per­manentă, civilizată, cu grupuri sociale și apă disponibilă pen­tru salubrizare,­­ iar comerțul stradal cotidian să fie luat cu „ridicata“ și mutat în acel loc. Am împușca mai mulți iepuri dintr-un singur foc : primăria ar cîștiga datorită taxelor per­cepute la intrare, strada și-ar recăpăta menirea ei normală, murdăria și poluarea ar dis­părea parțial, iar omul își va putea vinde marfa în mod igienic și civilizat. Sînt­ destu­le spații în municipiul Reșița care ar putea fi transformate într.o astfel de piață­­ Mario UAI.INT

Next