Timpul, septembrie 1991 (Anul 2, nr. 172-191)
1991-09-04 / nr. 172
POPOR ROMAN, NU GREȘEȘTE CINE CREDE ÎN TINE COTIDIAN SOCAT -POLITIC-CULTURAL INDEPENDENT Putere bicefală ? Pe marginea proiectului de lege privind administrația publică locală. Proiectul legii privind instrația publică locală — adminilat, începind de ieri, în dezbaterea parlamentului — interesează deopotrivă publicul și pe specialiști. Experiența acumulată în cursul unui an și opt luni de tranziție în acest domeniu este definitorie pentru ce nu trebuie să fie o administrație modernă. locală a fost așteptată Autonomia ca o mană cerească ; lipsa generală de bani, de mijloace, combinată cu insuficienței legislative și mai ales cu deficitul de competență, au transformat autonomia intr-un spectacol al sărăciei și dezordinii vecină cu haosul. Am asistat nu la o progresie a autorității, ci la o regresiune. Starea de lucruri din multe localități s-a înrăutățit, n schimb, tărăgănările în solaonarea problemelor și în gestionarea patrimoniului public, abuzurile și corupția înfloresc ca pe moșia nimănui. Viitoarele reglementári — doresc cetățenii — s-ar cuveni să pună capăt acestei situații, garantind o autonomie reală, îmbinată cu o autoritate reală a administrației locale și cu o competență reală a celor care vor urma să poarte pe umeri responsabilitatea conducerii județelor și localităților. Ce instituții compun vîrful ierarhiei în administrația publică a județului în viziunea inițiatorului legii ? Ce raporturi se întrevăd între ele ? Cine reprezintă cu adevărat autoritatea ? Proiectul pare să nu clarifice decât o parte din probleme. Consiliul județean, de pildă, va fi rezultatul opțiunii cetățenilor, exprimată prin vot. Acesta va avea un președinte și va alege o delegație permanentă. Prefectul — numit, cum este firesc, de guvern — va reprezenta motivul, fiind un garant al legității. El poate denunța hotărîri și decizii ale administrației publice județene și locale atunci cînd nu au fost adoptate cu respectarea legii. Comisia admininistrativă, a cărei președinție o va deține prefectul, ar urma să aibă un rol de mediator și de moderator intre interesele naționale și cele locale, între consiliul județean și prefect nu se prevăd relații de subordonare. Prin contrast, ar trebui să fie raporturi de conlucrare. De fapt, după toate aparențele, avem de a face cu o dualitate a puterilor pe plan local dacă nu chiar cu o autonomie înzestrată cu autoritate bicefală. In aceste condiții, dincolo de litera legilor — care, oricum, sînt suverane —, cum se asigură gestionarea unui județ ? Vor putea fi acordate interesele politice, atît de diverse și divergențe, exprimate în consiliul județean, cu cele publice locale și cu cele guvernamentale ? Tradiția administrației românești interbelice și configurația administrației publice din țările avansate, nasc îndoieli. Este tocmai motivul datorită căruia o simplificare și precizări mai apăsate ar trebui să se regăsească în textul viitoarei legi. Timotei JURJICA In actualitatea imediată — Stimați spectatori, asistam la un moment rarisim , un cumpărător sare peste ștacheta prețului la salamul de Sibiu! Luna prețurilor Luna septembrie se anunță ca o lună a prețurilor. Luna a noua merită chiar să fie o nouă lună a prețurilor mari. Ne-am obișnuit deja cu salam de 278 lei Sau cu lămîi de 240 lei/kg. Așteptăm . .. restul în curînd vor intra pe piață alte produse necesare : mobilă, diferite obiecte electronice, textile etc, etc. Cei care au buzunarele doldora de afaceri pot să cumpere, de exemplu, televizoare de la 90.000 la 960.000 lei (da, da, chiar atita !). Pentru a veni în întâmpinarea actualelor (și viitoarelor) tendințe ale vieții, Banca Națională a emis bancnote de 1000 de lei și monezi de 20 și 50 de lei. Acestea vor intra în circulație de la 9 septembrie. Se precizează că scoaterea lor din țară este interzisă. Ar putea fi, măcar aceasta, un semn bun pentru luna prețurilor ... „Parlamentul a fost minimalizat. Interviu cu dl. prof. Marin Balaban, deputat din partea Partidului Național Liberal Citeva încercări de a-l întîlni s-au dovedit infructuoase. Pentru dl. Marin Balaban, deputat din partea Partidului Național liberal, scurtul interludiu estival dintre două reprize ale activității parlamentului a însemnat mai degrabă o reîntîlnire cu sine, decit prilejul unui contact, cu lumea. Nevoia de a fi cu ai săi, la Buzău, dar și oarecari probleme de sănătate l-au ținut mai mult în casă. Am reușit să stăm de vorbă abia în preajma reîntoarcerii d-sale la București. Sediul din Reșița al partidului nu e prea propice unui dialog liniștit. Câțiva cetățeni doresc convorbiri cu reprezentanți ai P.N.L. O femeie cere avizul... sindicatelor pentru o lichidare. Tocmai a sosit un colet cu gazeta partidului și se organizează difuzarea. „La deficitul de informație e Reșița acut, datorită intîrzierii presei", remarcă interlocutorul. — tu ce sentimente veți reintra in activitatea parlamentară, după vacanță ? — Va fi o agendă de lucru încărcată. Proiectele de legi privind alegerile și administrația publică locală vor genera discuții serioase. Opoziția este interesată să le dezbată atent și să le îmbunătățească. Este apoi proiectul Constituției, care nu va trece prea rapid. Sunt și alte inițiative legislative solicitante. Vom avea foarte mult de lucru. Dar întrebarea dv cere un alt răspuns. Ei bine, revin în Camera Deputaților cu un anumit sentiment de amărăciune. Anul acesta mi s-a confirmat părere pe care mi-am făcut-o înotă din iunie 1990 : au fost forțe, persoane care au încercat să minimalizeze rolul parlamentului și să dea prioritate executivului. Au observat, probabil, că în împrejurările puciului de la Moscova, centrul de rezistență a fost Parlamentul Federației Ruse In Republica Moldova, toate evenimentele importante din ultimul timp s.au petrecut in jurul parlamentului. Sunt argumente care îmi confirmă teza că, în actuala fază foarte dificilă și complexă de tranziție, nu numai că trebuie respectat principiul democratic al echilibrului politic și separării puterilor, dar parlamentul trebuie să aibă interviu realizat de Timotei JURJICA (Continuare în pag a 3-a) Reșița în inima Europei începind cu data de 8cembrie 1991, la Bruxelles sese va desfășura al XII.ea Congres Internațional de Numismatică. Cu acest eveniment se celebrează împlinirea a 150 de ani de la întemeierea Societății Regale de Numismatică a Belgiei și a revistei Revue Belge de Numismatique et de Sigillographie și totodată 100 de ani de la primul Congres Internațional de Numismatică, desfășurat în 1891 la Bruxelles. Organizatorii acestui prestigios congres care va beneficia de înaltul patronaj al regelui Baudouin, sunt: Biroul Comisiei Internaționale de Numismatică, Asociația Internațională a Numismaților Profesioniști și Banca Națională a Belgiei. Congresul va fi inaugurat prin expoziția „EUROPA ÎN CAUTAREA MONEDEI SALE“, patronată de Jacques Delors, președintele Comisiei Comunității Europene. Cele 1.100 de comunicări anunțate, ca și mesele rotunde, vor aprofunda teme generoase, vizînd: monetăria vikingă, cruciată, circulația monetară greacă, elenistică, romană, medievală, informatică și numismatică, analize nedestructive și conservarea monedelor, iar pentru prima oară vor fi deschise secțiuni noi pentru America și America Latină. La acest congres participă personalități de marcă ale cercetării numismatice, autori ai unor cataloage și lucrări celebre. România este reprezentată printr-o delegație, compusă — deocamdată — din cercetători de la Academi : dr. Constantin Preda (președintele Societății Numismatice Române), dr. Gheorghe Poenaru Bordea (București) și dr. Virgil Mihăilescu-Bîrliba (Iași), iar rețeaua muzeografică va fi reprezentată de : Luana Popa (Brașov), Radu Ardean (Cluj-Napoca) Alexandru Sușianu (Oradea) și Dana Bălănescu (Reșița). Muzeografa reșițeană va susține o comunicare care valorifică numeroasele descoperiri monetare din secolul IV, mai ales cele din așezările or, marile tezaure de pe Valea Dunării. Din mărturisirile Danei Bălănescu, ea s-a bucurat de multă înțelegere din partea Ministerului Culturii, a Ia(continuare în pag a 4-a) Abandon Familii destrămate din tot felul de pricini și copii lăsați in voia soartei aM întîlnit și vom mai întîlni, cu siguranță. Cea mai des întîlniă situație este însă aceea a abandonării unor copii de către unul dintre părinți în urma divorțului. Dintr-o cazuistică deosebit de bogată, constatăm că în general copiii sînt încredințați spre creștere și educare mamei, tatăl avînd obligația săpârtiei, pe corespunzător la aceeași creștere și educare, dar el uită adesea, dispărind fără să trimită chiar și acea urmă, minimă pensie de întreținere datorată propriilor copii. Fapta de a nu participa mai mult de două luni cu sumele stabilite de lege, drept pensie alimentară, este infracțiune și se pedepsește, în cazul pe care vrem să vi-l prezentăm nu este vorba însă de un tată de rea-credință, ci de o mamă, Ecaterina Bursuc. Din căsătoria cu fostul soț au rezultat trei Mircea CAVADIA (Continuin* in pag . 3-a) ANUL II NR. 172 (435) REȘIȚA MIERCURI 4 SEPTEMBRIE 1991________ 4 pagini — 3 lei Oricifld, pămîntul O revistă care arborează un orgolios panaș aristocratic, (ne întrebăm, de unde atita morgă nobiliară?) ironizează cu inutilă și excesivă cruzime intervenția, nu importă în ce anume împrejurare, a unui modest profesor, care-și exprima de curînd omeneasca neliniște în legătură cu zecile de mii de hectare lăsate în paragină. Desigur că spusele dascălului cu pricina erau și și sunt departe de a constitui niște modele de prozodie, că fraza rămînea la mare distanță față de eleganța cursivă a oratoriei din vocație sau măcar de rutină. Și totuși de ce atita venin, revărsat cu inexplicabilă patimă, asupra unor stângăcii de exprimare, cită vreme realitatea se încăpățînează să-i dea dreptate tocmai celui pe nedrept umilit? Oare distinsul director al publicației, care semna, pînă nu demult, entuziaste reportaje despre izbînzile noii revoluții agrare, n-a sesizat că întrebarea hamletiană nu vizează termenii, ci fondul chestiunii? Contează mai mult disonanțele stilistice decit dramatica realitate că, în acest an, n-am recoltat decît jumătate din necesarul depline al țării? Riscînd să ne atragem fulgerele de minte ale celor care, pare-se, ignoră meschinele probleme ale existenței materiale, evoluind în sferele nalte, rezervate exclusiv percepțiilor spirituale, și dispensîndu-se, deci, de amarnica nevoie de a mînca, ne vom situa hotărît de partea colegului de breaslă, supus unor intonațiuni care frizează pe Al. BÂRSESCU (Continuare în pag. a 2-a) Frumoasele tradiții populare din Valea Almăjului se păstrează in actualitate. Și e bine așa.