Timpul, ianuarie 1992 (Anul 3, nr. 1-19)
1992-01-28 / nr. 16
POPOR ROMÂN. NU GREȘEȘTE CINE CREDE ÎN TINE COTIDIAN SOCIAL-POLITIC-CULTURAL INDEPENDENT Teme economice Temele economice domină în aceste zile aproape toate dezbaterile publice. Este o schimbare necesară de accent, logică, după un șir de hotărîri guvernamentale adoptate nu fără zgomot, dar și la începutul unui an care este dorit ca o primă etapă de revenire la normalitate, fără ca nimeni să facă eroarea de a promite populației că va fi cel mai bun cu putință. Pînă săptămîna trecută, preocupante au fost problemele referitoare la salarii. De cîteva zile, pe ordinea de zi au intrat, într-o formă sau alta, prețurile. Tocmai sintem într-un moment în care, prin operațiunea de decontare prin compensarea plăților restante din economie, agenții economici cu capital integral sau majoritar de stat ajung încet-încet în situația de a-și măsura cu precizie matematică șansele de viitor. Alte cîteva legi și hotărîri guvernamentale își așteaptă rîndul pentru a concura la punerea în mișcare a mecanismelor economiei de piață, în fond nodul esențial al reușitei reformei. Se caută instrumente și soluții pentru controlul inflației, sau cel puțin pentru menținerea ei în limite admisibile. Nu este cel mai optimist tablou cu putință , dimpotrivă. Cum toate acestea implică noțiunile de efort și sacrificiu, nu sînt puțini cei care contează nu pe stabilizare, ci pe continuarea și accentuarea declinului în economie. Or, indiferent din ce unghi privim problemele societății românești, ceea ce se întîmplă în economie determină standardul de viață al populației. Cadrul general de mișcare — să-l numim așa — a fost, cît de cu, conturat. Totul depinde acum de felul in care agenții economici cu capital de stat percep grilele de valori rezultate și știu să-și stabilească strategiile proprii. Este o cerință care implică doi factori : restructurarea și optimizarea. în fața acestora, este de dorit să se reacționeze printr-o dublă acțiune decisă : renunțarea consiliilor împuterniciților statului și a consiliilor de administrație la viziunea de tip sindicalist și dimensionarea producției în funcție de presiunea resurselor și de cererea pieței. Prima implică, în mod inevitabil, o anumită limitare personalului. Ar fi însă o imenasă eroare ca inițiative de concedieri să fie declanșate fără analiza lucidă a tuturor implicațiilor. A doua înseamnă, cu un termen devenit uzual, stabilizarea producției, flexibilizarea acesteia în funcție de resurse, de importuri, de costuri, de cerere, de concurență. Este aproape inutil să mai adăugăm că restructurarea și optimizarea se află în cel mai direct raport cu putință, presupunînd un maximum de efort pe coordonatele managementului, marketingului, capacității conducătorilor de a anticipa evoluțiile conjuncturale. în Caraș-Severin există societăți comerciale cu capital de stat care — in contextul menționat — sînt privilegiate de o netă importanță strategică: industria extractivă, siderurgia, o parte din construcția de mașini. Locul lor în economia națională este clar stabilit. Oricît de lovite sînt de efectele recesiunii, tomai de la ele se așteaptă inițiative alternative care pot proba fără accente demagogice că există șansa de a merge mai departe Timotei JURJICA Dacă ar veni un an mai bun... Dificultățile în asigurarea energiei și a unor materii prime, care au creat întreruperi în producție sau oprirea totală a unor capacități cursul anului ,înregistrate pe par1991, au avut ca efect scăderea producției în toate ramurile industriale din județ. Deși în luna decembrie s-a obținut o producție de 2,9 miliarde lei, nivel atins doar în luna octombrie, ceea ce reprezintă un record, producția industrială finele anului 1991 in valoare de la 27,2 miliarde lei reprezintă doar 69,6 la sută din producția anului 1990. Din aceasta s-a livrat beneficiarilor 92,8 la sută, din care celor externi 7,7 la sută. Contractele neonorate la finele anului se datorează în general nerealizării producției, urmare, în mare parte, a neasigurării bazei materiale (74,1 la sută) cît și a lipsei mijloacelor de transport (17,6 la sută). Productivitatea muncii în luna decembrie a înregistrat o creștere față de luna anterioară, dar nivelul atins, de 521 380 lei/pers. în anul 1991, comparativ cu anul trecut, reprezintă 82,7 la sută. Investițiile au înregistrat un regres, valoarea de 3,9 miliarde lei cheltuite fiind cu 686 milioane mai redusă decît în anul 1990. La export s-a înregistrat o depășire cu 419 mii dolari în luna decembrie față de luna anterioară, dar cumulat, deficitul este de peste un milion de dolari (92,5 la sută) față de 1990, iar pe total export de 56,2 la sută. Apartamentele din fondurile statului date la cheie în timpul anului 1991, în număr de 393, sunt cu 32 mai puține decît în anul trecut. Faptul că aceste rezultate au avut și efecte negative asupra veniturilor și vieții sociale populației, la care, dacă mai a adăugăm că se înregistrează în jur de 6 000 șomeri, că media lunară a inflației este de 10 sută, din care 12 la sută la proodusele alimentare, că indicii prețurilor de consum în luna noiembrie 1991 erau de 420,4 la produse alimentare, 404,1 la produse nealimentare și 301,4 la servicii, n-ar trebui să ne pară rău după anul ce a trecut, dacă... ar veni altul mai bun. ec. Florin IORDACNESCU Director al Direcției Județene de Statistică Iarăși „fierberi" la Oțelărie . Un „personaj misterios” și problema fumatului în timpul programului (? !) Ieri, la prima oră a dimineții, ne-a vizitat la redacție, foarte supărați și derutați, un grup de oțelari reșițeni. Știu cum îi cheamă, dar cred că, de data asta, numele lor nu are prea mare importanță. Semnificative sunt, prin ele însele, susținerile și dilemele lor. Neînțelegerile și temerile lor. Fierberea din singurul cuptor în funcțiune este prea mică pentru numărul de oameni și pentru pretenții. „Fierberile“ oamenilor sunt mai grave. De o vreme, un domn austriac poate fi văzut mereu prin secție. Și ei, muncitorii, nu știu clar cei cu el. Sunt luați la întrebări dacă fumează o țigară (? !)... în timpul programului. S-au făcut deja liste pentru trecerea la lucrul în patru schimburi. Și ei h-ar prea fi de acord, bănuind că asta se face numai pentru a se păstra niște posturi de maiștri și de ingineri de schimb. Ce spune dl Matei Mircioane, lider adjunct de sindicat la G.S.R. S.A. ? — S-a rupt legătura între sindicat și baza de masă a muncitorilor. Uneori au dreptate. Unde n-au dreptate, este din cauză că n-au acces la informație. Ei vor să știe tot și nimeni nu le mai spune de ce ce la o anume hotărire. — De acord că problema fumatului e rizibilă și dovedește vechea mentalitate a tragerii de timp și a lucrului în dorul lelii. Dar celelalte nemulțumiri ? — Există niște probleme interne ale oțelăriei, care constituie, la rîndul ei, marea problemă și marele necaz al nostru. Se apreciază că trecerea la 4 schimburi e bună. Se face o nouă organizare, fiecare om la locul lui, plătit în legătură directă cu munca. — Ce-i cu domnul austriac? Care-i rostul lui prin secție ? — Actuala conducere a G.S.R. S.R. l-a solicitat să participe la reorganizarea oțelăriei, propriu-zis Dumnealui nu este un investitor, ci reprezentantul unei firme de transfer tehnologic. Un intermediar necesar, în această perioadă de căutări. Dar asta nu-i problema celor care s-au adresat redacției. Reorganizarea pentru rentabilitate ține de alte niveluri de decizie. Nicolae SIRBU ANUL III NR. 16 (531) REȘIȚA MARȚI 28 IANUARIE 1992 4 pagini - 5 Iei „Dorința noastră este să aducem viața municipiului Reșița la parametri funcționali“ • Domnul Radu Rogin, candidat al Convenției Democratice pentru funcția de primar al municipiului Reșița, răspunde întrebărilor ziarului „Timpul“ Domnul Radu Rogin s-a născut la 18 mai 1944, în București. Este inginer fizician, absolvent al Facultății de Fizică din Cluj. Începînd din 1968 lucrează la Reșița, mai întîi în cadrul laboratoarelor de la UCM SA, apoi, din 1972, în laboratorul de cercetări hidraulice, și, în final, atelierul de cercetare și microproducție electronică a fostului CCSITEHR, atelier pe care l-a și înființat. Autor a două invenții, cercetător științific principal, șef de colectiv, actualmente la UCM SA Reșița. Căsătorit cu Ana Rogin, ajutor analist Banca Națională a României. Sub cursala Reșița , au împreună un băiat. Membru al Partidului Național Liberal din România, din 12 ianuarie 1990, dl Rogin este președintele organizației municipale. Locuiește într-un apartament cu două camere, la etajul IV, într-un bloc din cartierul Lunca Pomostului. Intrarea dv. în cursa electo(Continuare în pag. a 3-a) _______RAPORT ÎN FAȚA CETĂȚENILOR Primăria trebuie să sprijine agenții economici și cetățenii . Interviu cu dl ing. Gheorghe Cădariu, primarul orașului Băile Herculane . Domnule inginer Cădariu, ne știm deja din alte locuri de muncă ale dumneavoastră. Din toamna lui 1990, sunteți în fruntea orașului Băile Herculane. Ați învățat și meseria de primar? — Nu știu dacă-i chiar meserie și dacă ea se poate deprinde chiar așa ușor. Atîta de repede, în niște vremuri așa de grele și de tulburi, o perioadă dificilă pentru turism, ceva foarte cu siguranță a fost de învățat din secretele meseriei de primar. — Care ar fi cîteva din învățămintele celor 15 luni ale acestei funcții la Băile Herculane ? — Orașul nostru, cu specific balnear și turistic, a fost destul de greu de condus și gospodărit. Turismul românesc, pe care unii au zis că mizează, a trecut prin greutăți. Chiar și sosirea turiștilor români a devenit incertă. Se punea problema să mărești oferta, să ridici calitatea serviciilor și a dotărilor, să atragi investitorii și turiștii străini și români. Și acum învățămintele de care vorbeam. Primăria trebuie să se implice mereu, să sprijine și agenții economici și cetățeanul. Nu există domenii ale vieții social-economice în care să spui: nu-i treaba mea, nu mă bag, să se descurce. Lucrurile sînt atît de strîns legate între ele, nncit degeaba pui flori și păstrezi curat, să zicem, dacă firmele turistice nu reușesc să intereseze să atragă turiștii în oraș. Iar dași că oamenii vin și tu, gospodar, nu ești în stare să le asiguri confortul, serviciile necesare, îi pierzi, iți strici firma, e rău. In această perioadă grea s-a văzut că primăria vrea și chiar face cite ceva. — De exemplu? — Un pod peste Cerna, între Pecinișca Sat și blocurile cartierul nou. Am construit din și am acoperit o piață agro-alimentară, în aceeași zonă a blocurilor, cea mai dens populată din oraș. Trăiesc aici aproape 6 000 de locuitori. Am sprijinit privatizarea și privatizații. — Cum anume? Că, în multe locuri, aceștia se plîng de lipsă de sprijin. — Jumătate din spațiile Societății „Atlas“ au fost puse, prin locație in gestiune, la dispoziția particularilor cu liberă inițiativă. Prin faptul că trei bănci de preț-Interviu realizat de Nicolae SIABU (continuare in pag a 2-a) Medical Prest • Prima societate comercială cu profil medical la Reșița Nu fără dificultăți, privatizarea sparge totuși, încet-încet, blocul compact al monopolului de stat în domeniul serviciilor și asistenței medico-sanitare. O farmacie și cîteva cabinete au marcat începutul acestui proces. Duminică, la însă un Reșița, s-a consumat moment cu valoare de inedit și de premieră: inaugurarea oficială a dinții societăți comerciale celei cu capital privat în acest domeniu, „Medical Prost" SRL, specializată în necologie, dar cu obstretică șiposibilități de asigurare a unor servicii și în materie de medicină generală, internă și mică chirurgie. 15 societăți comerciale din sectorul privat al economiei reșițene — pentru care „Medical Press" va asigura asistență și servicii pe baze contractuale și care i-au sprijinit pe curajoșii asociați — au fost alături de dnii dr. Florin Borțun și dr. George Preoțescu la deschiderea cabinetului din Piața „1 Decembrie 1918“, KL 38, în care cei doi cunoscuți medici, împreună cu asistente de înaltă calificare, își așteaptă, începînd de ieri, pacienții. „Vom asigura consultații, diagnostic, tratamente, dar și mici intervenții chirurgicale, atît în cadrul acestui cabinet cît și, la nevoie, la domiciliul celor care ne solicită“, ne-a spus dl dr. Florin Borțun. Proiectele sînt generoase: laborator de analize, cooperări cu străinătatea, punct farmaceutic propriu, iar în perspectivă — de ce nu? — posibilitatea unei mici clinici. „Medical Press“ — ne-a asigurat dl dr. George Preoțescu — are deja o înzestrare bună cu aparatură și instru(Confinuare in pag. a 4-a)