Timpul, ianuarie 1992 (Anul 3, nr. 1-19)

1992-01-28 / nr. 16

POPOR ROMÂN. NU GREȘEȘTE CINE CREDE ÎN TINE COTIDIAN SOCIAL-POLITIC-CULTURAL INDEPENDENT Teme economice Temele economice domină în aceste zile aproape toate dezba­terile publice. Este o schimbare necesară de accent, logică, după un șir de hotărîri guvernamenta­le adoptate nu fără zgomot, dar și la începutul unui an care es­­­­te dorit ca o primă etapă de re­venire la normalitate, fără ca nimeni să facă eroarea de a pro­mite populației că va fi cel mai bun cu putință. Pînă săptămîna trecută, preocupante au fost problemele referitoare la salarii. De cîteva zile, pe ordinea de zi au intrat, într-o formă sau alta, prețurile. Tocmai sintem­ într-un moment în care, prin operațiu­nea de decontare prin compensa­rea plăților restante din econo­mie, agenții economici cu capi­tal integral sau majoritar de stat ajung încet-încet în situația de a-și măsura cu precizie matema­tică șansele de viitor. Alte cîte­va legi și hotărîri guvernamen­tale își așteaptă rîndul pentru a concura la punerea în mișcare a mecanismelor economiei de piață, în fond nodul esențial al reușitei reformei. Se caută in­strumente și soluții pentru con­trolul inflației, sau cel puțin pentru menținerea ei în limite admisibile. Nu este cel mai op­timist tablou cu putință , dimpo­trivă. Cum toate acestea implică noțiunile de efort și sacrificiu, nu sînt puțini cei care contează nu pe stabilizare, ci pe continua­rea și accentuarea declinului în economie. Or, indiferent din ce unghi privim problemele socie­tății românești, ceea ce se întîm­­plă în economie determină stan­dardul de viață al populației. Cadrul general de mișcare — să-l numim așa — a fost, cît de cu­, conturat. Totul depinde a­­cum de felul in care agenții e­­conomici cu capital de stat per­cep grilele de valori rezultate și știu să-și stabilească strategiile proprii. Este o cerință care im­­­plică doi factori : restructurarea și optimizarea. în fața acestora, este de dorit să se reacționeze printr-o dublă acțiune decisă : renunțarea consiliilor împuterni­ciților statului și a consiliilor de administrație la viziunea de tip sindicalist și dimensionarea producției în funcție de presiu­nea resurselor și de cererea pie­ței. Prima implică, în mod ine­vitabil, o anumită limitare personalului. Ar fi însă o imen­a­să eroare ca inițiative de conce­dieri să fie declanșate fără ana­liza lucidă a tuturor implicații­lor. A doua înseamnă, cu un ter­men devenit uzual, stabilizarea producției, flexibilizarea acesteia în funcție de resurse, de impor­turi, de costuri, de cerere, de concurență. Este aproape inutil să mai adăugăm că restructura­rea și optimizarea se află în cel mai direct raport cu putință, pre­­supunînd un maximum de efort pe coordonatele managementului, marketingului, capacității condu­­cătorilor de a anticipa evoluțiile conjuncturale. în Caraș-Severin există socie­tăți comerciale cu capital de stat care — in contextul menționat — sînt privilegiate de o netă im­portanță strategică: industria extractivă, siderurgia, o parte din construcția de mașini. Locul lor în economia națională este clar stabilit. Oricît de lovite sînt de efectele recesiunii, tom­ai de la ele se așteaptă inițiative alter­native care pot proba fără ac­cente demagogice că există șan­sa de a merge mai departe Timotei JURJICA Dacă ar veni un an mai bun... Dificultățile în asigurarea e­­nergiei și a unor materii prime, care au creat întreruperi în pro­ducție sau oprirea totală a unor capacități cursul anului ,înregistrate pe par­1991, au avut ca efect scăderea producției în toa­te ramurile industriale din județ. Deși în luna decembrie s-a obținut o producție de 2,9 mili­arde lei, nivel atins doar în luna octombrie, ceea ce reprezintă un record, producția industrială finele anului 1991 in valoare de la 27,2 miliarde lei reprezintă doar 69,6 la sută din producția anului 1990. Din aceasta s-a livrat be­neficiarilor 92,8 la sută, din care celor externi 7,7 la sută. Contractele neonorate la fine­le anului se datorează în general nerealizării producției, urmare, în mare parte, a neasigurării bazei materiale (74,1 la sută) cît și a lipsei mijloacelor de trans­port (17,6 la sută). Productivitatea muncii în luna decembrie a înregistrat o crește­re față de luna anterioară, dar nivelul atins, de 521 380 lei/pers. în anul 1991, comparativ cu a­­nul trecut, reprezintă 82,7 la su­tă. Investițiile au înregistrat un re­gres, valoarea de 3,9 miliarde lei cheltuite fiind cu 686 milioane mai redusă decît în anul 1990. La export s-a înregistrat o de­pășire cu 419 mii dolari în luna decembrie față de luna anteri­oară, dar cumulat, deficitul este de peste un milion de dolari (92,5 la sută) față de 1990, iar pe total export de 56,2 la sută. Apartamentele din fondurile statului date la cheie în timpul anului 1991, în număr de 393, sunt cu 32 mai puține decît în anul trecut. Faptul că aceste rezultate au avut și efecte negative asupra veniturilor și vieții sociale populației, la care, dacă mai a­ a­dăugăm că se înregistrează în jur de 6 000 șomeri, că media lunară a inflației este de 10 sută, din care 12 la sută la pro­­o­dusele alimentare, că indicii pre­țurilor de consum în luna noiem­brie 1991 erau de 420,4 la produ­se alimentare, 404,1 la produse nealimentare și 301,4 la servicii, n-ar trebui să ne pară rău după anul ce a trecut, dacă... ar veni altul mai bun. ec. Florin IORDACN­ESCU Director al Direcției Județene de Statistică Iarăși „fierberi" la Oțelărie . Un „personaj misterios” și problema fumatu­lui în timpul programului (? !) Ieri, la prima oră a dimi­neții, ne-a vizitat la redacție, foarte supărați și derutați, un grup de oțelari reșițeni. Știu cum îi cheamă, dar cred că, de data asta, numele lor nu are prea mare importanță. Semnificative sunt, prin ele însele, susținerile și dilemele lor. Neînțelegerile și temerile lor. Fierberea din singurul cuptor în funcțiune este prea mică pentru numărul de oa­meni și pentru pretenții. „Fierberile“ oamenilor sunt mai grave. De­ o vreme, un domn aus­triac poate fi văzut mereu prin secție. Și ei, muncitorii, nu știu clar ce­i cu el. Sunt luați la întrebări dacă fumea­ză o țigară (? !)... în timpul programului. S-au făcut deja liste pentru trecerea la lucrul în patru schimburi. Și ei h-ar prea fi de acord, bănuind că asta se face numai pentru a se păstra niște posturi de maiștri și de ingineri de schimb. Ce spune dl Matei Mircioa­­ne, lider adjunct de sindicat la G.S.R. S.A. ? — S-a rupt legătura între sindicat și baza de masă a muncitorilor. Uneori au drep­tate. Unde n-au dreptate, este din cauză că n-au acces la in­formație. Ei vor să știe tot și nimeni nu le mai spune de ce ce la o anume hotărire. — De acord că problema fumatului e rizibilă și dove­dește vechea mentalitate a tragerii de timp și a lucrului în dorul lelii. Dar celelalte nemulțumiri ? — Există niște probleme interne ale oțelăriei, care con­stituie, la rîndul ei, marea problemă și marele necaz al nostru. Se apreciază că trece­rea la 4 schimburi e bună. Se face o nouă organizare, fieca­re om la locul lui, plătit în legătură directă cu munca. — Ce-i cu domnul austriac? Care-i rostul lui prin secție ? — Actuala conducere a G.S.R. S.R. l-a solicitat să participe la reorganizarea o­­țelăriei, propriu-zis Dumnealui nu este un investitor, ci reprezentantul unei firme de transfer tehnologic. Un inter­mediar necesar, în această perioadă de căutări. Dar asta nu-i problema celor care s-au adresat redacției. Reorganiza­rea pentru rentabilitate ține de alte niveluri de decizie. Nicolae SIRBU ANUL III NR. 16 (531) REȘIȚA MARȚI 28 IANUARIE 1992 4 pagini - 5 Iei „Dorința noastră este să aducem viața municipiului Reșița la parametri funcționali“ • Domnul Radu Rogin, candidat al Convenției Democratice pentru funcția de primar al municipiu­lui Reșița, răspunde întrebărilor ziarului „Timpul“ Domnul Radu Rogin s-a năs­cut la 18 mai 1944, în București. Este inginer fizician, absolvent al Facultății de Fizică din Cluj. Începînd din 1968 lucrează la Reșița, mai întîi în cadrul labo­ratoarelor de la UCM SA, apoi, din 1972, în laboratorul de cer­cetări hidraulice, și, în final, ate­lierul de cercetare și micropro­­ducție electronică a fostului CCSITEHR, atelier pe care l-a și înființat. Autor a două inven­ții, cercetător științific principal, șef de colectiv, actualmente la UCM SA Reșița. Căsătorit cu Ana Rogin, ajutor analist Banca Națională a României. Su­b­ cursala Reșița , au împreună un băiat. Membru al Partidului Na­țional Liberal din România, din 12 ianuarie 1990, dl Rogin este președintele organizației muni­cipale. Locuiește într-un aparta­ment cu două camere, la etajul IV, într-un bloc din cartierul Lunca Pomostului.­­ Intrarea dv. în cursa electo­(Continuare în pag. a 3-a) _______RAPORT ÎN FAȚA CETĂȚENILOR Primăria trebuie să sprijine agenții economici și cetățenii . Interviu cu dl ing. Gheorghe Cădariu, prima­rul orașului Băile Herculane . Domnule inginer Cădariu, ne știm deja din alte locuri de muncă ale dumneavoastră. Din toamna lui 1990, sunteți în frun­tea orașului Băile Herculane. Ați învățat și meseria de primar? — Nu știu dacă-i chiar meserie și dacă ea se poate deprinde chiar așa ușor. Atîta de repede, în niște vremuri așa de grele și de tulburi, o perioadă dificilă pentru turism, ceva foarte cu siguranță a fost de învățat din secretele meseriei de primar. — Care ar fi cîteva din învă­țămintele celor 15 luni ale aces­tei funcții la Băile Herculane ? — Orașul nostru, cu specific balnear și turistic, a fost destul de greu de condus și gospodărit. Turismul românesc, pe care unii au zis că mizează, a trecut prin greutăți. Chiar și sosirea turiști­lor români a devenit incertă. Se punea problema să mărești ofer­ta, să ridici calitatea serviciilor și a dotărilor, să atragi investi­torii și turiștii străini și români. Și acum învățămintele de care vorbeam. Primăria trebuie să se implice mereu, să sprijine și a­­genții economici și cetățeanul. Nu există domenii ale vieții so­­cial-economice în care să spui: nu-i treaba mea, nu mă bag, să se descurce. Lucrurile sînt atît de strîns legate între ele, nncit degeaba pui flori și păstrezi cu­rat, să zicem, dacă firmele turis­tice nu reușesc să intereseze să atragă turiștii în oraș. Iar da­și că oamenii vin și tu, gospodar, nu ești în stare să le asiguri confor­tul, serviciile necesare, îi pierzi, iți strici firma, e rău. In această perioadă grea s-a văzut că pri­măria vrea și chiar face cite ce­va. — De exemplu? — Un pod peste Cerna, între Pecinișca Sat și blocurile cartierul nou. Am construit din și am acoperit o piață agro-alimen­­tară, în aceeași zonă a blocuri­lor, cea mai dens populată din oraș. Trăiesc aici aproape 6 000 de locuitori. Am sprijinit priva­tizarea și privatizații. — Cum anume? Că, în multe locuri, aceștia se plîng de lipsă de sprijin. — Jumătate din spațiile Socie­tății „Atlas“ au fost puse, prin locație in gestiune, la dispoziția particularilor cu liberă inițiativă. Prin faptul că trei bănci de preț-Interviu realizat de Nicolae SIABU (continuare in pag a 2-a) Medical Prest • Prima societate comer­cială cu profil medical la Re­șița Nu fără dificultăți, privati­zarea sparge totuși, încet-în­­cet, blocul compact al mono­polului de stat în domeniul serviciilor și asistenței medi­­co-sanitare. O farmacie și cî­teva cabinete au marcat înce­putul acestui proces. Dumini­că, la însă un Reșița, s-a consumat moment cu valoare de inedit și de premieră: i­­naugurarea oficială a dinții societăți comerciale celei cu capital privat în acest dome­niu, „Medical Prost" SRL, specializată în necologie, dar cu obstretică­ și­­posibilități de asigurare a unor servicii și în materie de medicină ge­nerală, internă și mică chirur­gie. 15 societăți comerciale din sectorul privat al economiei reșițene — pentru care „Me­dical Press" va asigura asis­tență și servicii pe baze con­tractuale și care i-au sprijinit pe curajoșii asociați — au fost alături de dnii dr. Florin Bor­­țun și dr. George Preoțescu la deschiderea cabinetului din Piața „1 Decembrie 1918“, KL 38, în care cei doi cunoscuți medici, împreună cu asistente de înaltă calificare, își așteap­tă, începînd de ieri, pacienții. „Vom asigura consultații, diagnostic, tratamente, dar și mici intervenții chirurgicale, atît în cadrul acestui cabinet cît și, la nevoie, la domiciliul celor care ne solicită“, ne-a spus dl dr. Florin Borțun. Proiectele sînt generoase: la­borator de analize, cooperări cu străinătatea, punct farma­ceutic propriu, iar în perspec­tivă — de ce nu? — posibili­tatea unei mici clinici. „Medical Press“ — ne-a asi­gurat dl dr. George Preo­țescu — are deja o înzestrare bună cu aparatură și instru­(Confinu­are in pag. a 4-a)

Next