Timpul, iulie 1992 (Anul 3, nr. 127-149)

1992-07-01 / nr. 127

POPOR ROMÂN. NU GREȘEȘTE CINE CREDE ÎN SINE COTIDIAN SOCIAL-POLITIC-CULTURAL INDEPENDENT I De 35 de bani speranță ■ Dincolo de discuțiile in legă­ Breira cu aspectul constituțional­­ al problemei, în fond fără temei, abererea domnului Theodor Sto­­­lojan ca Parlamentul României și s ă abiliteze guvernul de a gestio­­­na treburile publice ale țării prin ■ordonanțe, în perioada 1 iunie — 30 noiembrie a­c., pune în lu­­­mină cel puțin două aspecte. Pe ■ de o parte, executivul își recu­­­inoaște radical slăbiciunile și ■poate chiar incapacitatea — nu ^fieapărat organică, cu­ conjunctu­­— de­ a pune ordine în sta­­■area generală de haos a economiei finanțelor. Pe de altă parte, imul-ministru a lansat cel mai­­ semnal privind necesitatea într-o perioadă cînd puterile legislativului însuși par să se e­­­puizeze, un anumit autoritarism înlocuiască dulcea „democra­­■ie“ anarhică ce domnește ne­ strînjenită în toate sferele vieții­­ Societății. Cum obiectivul dom­­nfeului Stolojan este de a obține ■fe anumită consolidare a stabili­­­tății economiei și de a stopa spi­ Btala tot mai vertiginoasă a infla­­mrației, ținta cererii domniei sale ■feste de crezut ca rumine econo­­mKnia națională. [ Nu întâmplător. Știm cu toții ■cii de profund sînt dereglate ■toate mecanismele din economia sa națională și în ce măsură a scă­­■zut capacitatea industriei de a­­ produce, iar cea a leului de a se­­produce. După un prim și scurt eseu de relansare în primul tri­mestru al anului, sub impulsul cîtorva măsuri ceva mai ferme.E­ste la mijlocul toamnei trecu­­obiectivul „creșterii zero", sta­ut pentru 1992, se pierde din ou în ceață. De fapt, față de­­ perioada similară din anul tre­cut, rata­­ descreșterii producției industriale în primele cinci luni este de 17,6 la sută, chiar dacă luna mai a fost un progres față de aprilie, de 1,4 la sută. Perspec­tivele în energetică sunt din nou 5 sumbre. Este adevărat că expor­­tul — esențial în „programul Stolojan“ — s-a mărit cu 13,3 la sută, dar balanța externă ră­­mîne deficitară, iar rezerva va­lutară nu depășește 200 milioa­ne dolari (față de o cerere de va­lută a agenților economici, de B64 milioane dolari).­­ Nodul — parcă imposibil de dezlegat al problemei — rămîne producția. S-ar putea ca cineva­­ să-și manifeste optimismul știind că gradul de acoperire a fiecărui leu disponibil s­ a mărit de la 0,23 la... 0,35. Mărfurile existen­te stau într-un raport de 0,75 fa­ță de leul în circulație ; la fine­le lui 1991, acoperirea fiecărui leu aflat în circulație era, ce e drept, de 1 : 0,55 Dar între timp rata creșterii veniturilor salaria­­le nominale medii nete. a fost de 210.9 la sută, iar prețurile a­berante de pe piață au făcut a cererea să scadă față de ofer­­­tă în proporții îngrijorătoare. Rămîne de văzut dacă o gu­vernare prin ordonanțe — solu­ție extremă, dar reglementată i­nconstituțional — ar putea asigura cutivului o pîrghie cu care sună totuși în mișcare un sis­­economic marcat de criză de dezorganizare. Câtă vreme erele birocratice și sălbăticia tinerilor din sectorul de stat care ar dori să coopereze fac atențiile unei părți a sectoru­­privat de a trece la producție fie Inoperante, nu ne putem­­­pla la prea mult. Í ! Timotei­ul R.Il6A i Start: 751,7 milioane lei La Societatea Comercială „Hercules“ S.A. — firmă bal­neară și de turism aflată pînă nu de mult pe unul din pri­mele locuri în topul firmelor de profil din Europa —, bi­lanțul primului an de locație în gestiune pentru „Minerva“, „Diana“ și hotelurile „Afro­dită“ se cifrează la care însumează un total datorii de peste 21 milioane lei. Aceste trei hoteluri au intrat în pro­cesul de privatizare. O primă licitație a fost anunțată pen­tru marți, 7 iulie a.c. Potrivit prevederilor legale, la 27 iu­nie a.c., înscrierile solicitanți­lor ar fi trebuie să se încheie. La data respectivă însă, nici un licitator nu și-a manifes­tat interesul pentru hotelurile în cauză. Probabil că amîna­­rea inevitabilă a licitației — explicabilă în aceste — se datorează, între condiții altele, și prețurilor de start anunțate de S.C. „Hercules“ S.A. Din surse neoficiale, dar în gene­ral bine informate, am aflat că prețurile de pornire hotelurile în cauză se pentru ridică la 641,8 milioane lei pentru „Diana“, 647,2 milioane lei, pentru „Minerva“ și 751,7 mi­lioane lei pentru „Afrodita“. Invitație pe valea Rudăriei Foto: Aurel SANDULESCU CITIȚI ÎN EDIȚIA DE MÎINE O Pagina noastră săptăminală „Cuvîntul satelor": Adevăruri care dor ; Ajutor pentru „ajutoa­rele“ satelor: Cea mai bună caz­­ne-i tot leguma 0 Spectacol pol­it­ic și culise 0 O afacere aproa­pe curată. PRIMELE 100 DE ZILE ALE PRIMARULUI ORAȘULUI MOLDOVA NOUĂ „Poate la 200 să am ceva de spus. Deocamdată...“ • Ne declară dl Mihai Căra­baș primarul orașului Moldova Nouă —• Cu ce v-ați confruntat, d­e primar, de la depunerea jurămin­­tuului încoace? — Probleme mărunte. Cele mai grave, ca să zic așa, sînt cele crea­te de unele întreprinderi, care au avut în administrare clădiri și s-au apucat să le vindă. — Aveți asemenea cazuri? — Da.­ „PRESCOM“ a vîndut o baracă. Anul trecut s-a vîndut o curățătorie cu 250 000 lei, iar acum, cel care a cumpărat-o vrea să o revîndă cu 5 milioane. Mai mult de atît, primăria a fost ne­voită să-i atribuie și terenul. Mă rog, a fost o perioadă postrevo­luționară, plină de contradicții cu entuziasme spre privatizare. Astea însă sunt niște speculații cu imobile. — S-ar părea că nu sunteți par­tizanul privatizării. . . Interviu realizat de Dorina SGAVERDIA (Continuare în pag a 3-a) VOT­ARI­STUL DE STAT CERE SPRIJIN Notariatul de Stat al județului Caraș- Severin a primit un nou sediu. Pentru dotarea acestuia, in scopul creării condi­țiilor necesare servirii civilizate și ope­rative a cetățenilor care se adresează a­­cestei instituții, s-a deschis contul nr. 3001242900105 la Banca Română de Dez­voltare SA – Sucursala Garaș-Severin. Rugăm societățile comerciale și agen­ții privați din Reșița și din județ să con­tribuie, în măsura posibilităților lor fi­nanciare, la dezvoltarea acestei instituții importante, prin depuneri în contul sus­menționat. Emilia POIENARU notar șef 1 ANI I- III :­­ NR. 127 (642) REȘIȚA MIERCURI­I/IULIE pagini - 5 lei Dig rupt de plo­­ia Șosea Montană In seara zilei de 26 iunie a.c. ora 18, peste Șosea Montană s-a abătut o ploaie torențială cum­plită. O adevărată rupere de nori. A fost afectată îndeosebi zona Flotației de la Exploatarea Minieră. Sub năvala apelor de pe versanții dealurilor, digul din latura estică a iazului de decan­tare a fost rupt. Consecințele i­­vite sunt dintre cele mai grave. Halda de steril, de dimensiuni u­­­riașe, a fost luată la vale de iu­reșul apelor dezlănțuite. Activi­tatea la flotație, reîncepută cu data de 1 aprilie a.c., a fost din nou oprită Drumul spre Sasca Montană, pe o lungime de circa 200 m, a fost blocat, devenind impracticabil vreo cinci ore. Peste terenurile agricole din­ lunca rîului Nera, circa 1 000 tone steril s-au depus Această nouă pătură groasă de steril s-a adăugat, de fapt, rămase pe aceste locuri de celei la avaria produsă în august 1991, tot în urma unei ruperi de nori, cu mult mai cumplite. Conducerea Exploatării minie­re Șosea Montană acționează în prezent pentru curățirea zonei de material steril poluant și pen­tru închiderea breșei ivite în di­gul iazului de decantare. Flota­­ția va putea fi pusă în funcțiune abia după remedierea avariei din iaz și obținerea avizului Agen­ției pentru Protecția și Suprave­gherea Mediului. (I.I.). Vor fi locuințe ? E tot mai mare cererea de locuințe în orașele județului și tot mai puțini sunt banii de care ar avea nevoie construc­torii pentru a le înălța. In­tr-o recentă discuție, dl ing. Octavian Mîndru, directorul SC RECONS SA, ne-a pre­zentat situația „la zi“ a blo­curilor care au șanse reale de a fi terminate și predate la beneficiar, în funcție, firește, și de banii oferiți în acest sens. în Reșița, toate forțele sunt concentrate la finalizarea blo­curilor A1, A2, A3, A4 și A5, din zona Libertății, cu un to­tal de 61 apartamente. Sunt perspective și pentru blocuri­le B3 ,comandat de CET B4, solicitat de „RENEL“, în și cel mult o lună va fi predat, la Băile Herculane, în cartie­rul Pecinișca, un bloc cu 20 de garsoniere, precum și blo­curile B1 și B2, cu 23 aparta­mente. La Oravița, bătălia se­­ dă pentru terminarea celor­­ două „B“-uri ridicate vizavi de stația PECO, cu 21 apar­tamente. Și în cartierul „Nu­fărul“ din Bocșa urmează să se predea blocul C8, cu 14 apartamente. După discuții ce păreau că nu se mai termină, s-au găsit, și la Oțelu Roșu, fonduri pentru finalizarea blocurilor 29 A și 29 G, cu 20 apartamente. Singurul oraș în care pare să nu se mai în­­tîmple nimic este Caransebeș. Intervenția primarului ar fi cît se poate de binevenită. Gheorghe DOLOT Pistoale, puști, mitraliere Că în cronica Serviciului Antidrog, Arme și Explozibili din cadrul Poliției Ju­dețene nu e vorba de onorabilii vînători, ci de un soi aparte de infractori, este lim­pede. Așa cum ne informează dr­ept. Mir­­cea Goiceanu, șeful serviciului, numai în primul semestru al acestui an au fost i­­dentificate și confiscate pe raza județului 38 de arme cu muniția aferentă. Un re­cord comparabil doar cu confiscările de arme din Gara de Nord a Capitalei, unde se intîlnesc frecvent traficanți de anver­gură internațională, îndeosebi. Pe meleagurile noastre, cei aflați în cursa trăznită a deținerii ilicite de arme sînt împărțiți în mai multe categorii, du­pă modul cum și le-au procurat. De pildă, în prima categorie intră cei care acuză o amnezie profundă și întîmplător nu-și a­­duc aminte ce duh a sfînt le-a adus puș­­coacele la domiciliu. Paradoxul constă în aceea că respectivele arme sunt totuși în­treținute și lustruite frumos, și se află în stare perfectă de funcționare. In categoria deținătorilor amnezici se află Ion Saviță, din Oravița, care avea un pistol Steyr de 8 mm calibru, păstrat în dormitor, sub dușumea. Tot la domiciliu își păstra pisto­lul militar de calibru 8 mm, și Mircea Pavel, din Reșița. Iar Petru Gotârșan, tot din Reșița, a găsit culcuș pentru arma sa, un Browing de 6,35 mm calibru, în podul casei. Unde mai avea la păstrare și 11 cartușe de 6­35 mm și încă 160 cartușe de 5,6 mm. I. IOSIP (Continuare în pag. a 3­a)

Next