Timpul, septembrie 1992 (Anul 3, nr. 171-192)

1992-09-01 / nr. 171

Decizii și efecte Din informațiile de care dis­punem rezultă că prima reuniu­ne a Parlamentului de după va­canța de vară, prevăzută pentru astăzi, ar putea fi și prima din_ tr_un șir de confruntări între legislativ și executiv în jurul u­­nor ordonanțe și hotăriri emise In ultima lună de cabinetul Sto­­lojan. Cum este de așteptat, noua tranșă de eliminare a subven­țiilor, care intră în vigoare chiar de astăzi, se prevede a fi un su­biect de serioase dispute între cele două puteri, sau mai degra­bă între cîteva grupuri parla­mentare și guvern. Aceasta a fost anticipată încă de la înce­putul săptăminii trecute de de­clarațiile reprezentanților unor partide care au luat parte la consultările inițiate de primul­­ministru. Iar faptul că nu sîntem — ca de au­tea alte ori — în fa­ța unui zvon a fost confirmat chiar de domnul Theodor Stolo­­jan, miercuri seara, la brifingul cu presa. Dar asta e problema parlamentarilor — a spus dom­­inia_sa. Nu fără a adăuga, pru­dent și oarecum malițios . Sper că mi se va permite să fiu acolo. Indiferent însă de reacția Par­lamentului — dacă va fi —, în­­cepînd cu 1 septembrie intrăm sub zodia unei noi scăderi a ni­velului de trai. A doua etapă de liberalizare a prețurilor și tari­felor la puținele — extrem de puține, dar esențiale — produse și servicii care au mai rămas protejate, pare mai degrabă un act de scumpire decit de reducere a subvențiilor. Firește, nu i-ar putea fi negată, acestei măsuri, raționalitatea și motivația econo­mică. Sînt, totuși, cîteva ches­tiuni care bat de departe la ochi. Cea dinții ciudățenie rezidă în faptul că întreg programul de austeritate derulat de guvernul ptolejan în acest an reprezintă­fectul unei condiționări exter­­­ne. Fondul Monetar Internațio­nal s-a arătat deosebit de gene­ros în a cere îndeplinirea unui șir de criterii în vederea deschi­derii liniilor stand-by de finan­țare. Finanțarea a întîrziat me­reu — și va mai întîrzia —, în schimb condiționările sînt res­pectate punct cu punct. Nu mai puțin incitant la me­ditație este un alt aspect. Din toate componentele programului de consolidare a stabilității eco­nomice, singura realizată siste­matic este această reducere a subvențiilor. Restructurarea mi­croeconomică rămîne în conti­nuare un deziderat. Inflația ga­lopează cu viteze mai mari sau mai mici. Declinul eco­nomiei continuă pe a­­ceeași pantă periculoasă. Creș­terea zero — opțiune pe care au fost clădite proiectele fundamen­tale pentru anul în curs și de la care pornesc scenariile teoretice pentru cei următori — s.a dove­dit o imposibilitate logică. Pute­rea monedei naționale scade continuu. Cu alte cuvinte, în a doua parte a anului, complexi­tatea reformei cunoaște o ciuda­tă simplificare: efectele se re­duc la scăderea protecției so­ciale. Scumpirile care se declanșea­ză astăzi vor fi urmate, nu exis­tă nici o îndoială, de un șir de reacții mai mult sau mai puțin previzibile. Nu e vorba aici de reacția socială; populația s-a obișnuit cu asaltările tot mai deșănțate ale prețurilor. Este vorba de comportamentul siste­mului economic, care se pare că nu mai poate fi stăpînit. Timotei JURJICA De astăzi, la Reșița-apă caldă Conform promisiunilor, deși speram s-o facă mai devreme, CET Reșița și EGCS Reșița și-au dat mîna și au pornit sistemul de termoficare. După ce sîmbătă s-au efectuat ultimele probe în centrală (cele de apă de adaos), ieri au fost deblindate punctele termice. Deci, începînd de astăzi, în apartamentele din municipiu este apă caldă. Din discuțiile purtate ieri cu dnii ing. Aurel Matei și ing. Ioța Panici, directorii celor două unități, am reținut că, deocam­dată, se va merge cu programul cunoscut, s-ar putea deocamdată, deoarece să apară unele pro­bleme în rețeaua de distribuire a apei reci. Dar am fost asigurați că orice modificări vor fi aduse din timp la cunoștința consuma­torilor, prin intermediul ziarului .Timpul­, pînă atunci, atenție la robinetele de apă caldă ? Nu le lăsați deschise, ca să nu aveți surprize ! (M. Moraru) Compensarea-indexarea ca urmare a creșterii prețurilor In numărul de sîmbătă, 29 august a.c., ai ziarului „Timpul“, am prezentat cititorilor amănunte în legătură cu prevederile ho­­tărîrilor guvernamentale privind eliminarea subvențiilor la une­le produse și servicii din consumul populației, precum și la compensări și indexări. Astăzi, revenim cu noi precizări. # Pentru com­pensarea_indexarea medie a salariului la socie­tățile comerciale cu capital de stat, regiile autonome, instituțiile finanțate de la buget ș.a., de 3750 lei lunar, nu se percepe im­pozit suplimentar. Pentru luna septembrie, compensarea_indexa_ rea va fi plătită împreună cu avansul. In cazul unităților cu ca­pital majoritar privat, coopertiste și obșești, hotărîrea guvernu­lui are caracter de recomandare.­­ Pensiile de urmaș se majorează, față de compensația de 610 lei (stabilită pentru pensiile pentru limită de vîrstă cu ve­chime integrală și pensiile de invaliditate de gradul I), cu 50 la sută, 75 la sută sau 100 la sută, după cîți urmași sunt în plată , unul, doi sau mai mulți. # Ajutorul de șomaj și alocația de sprijin pentru persoa­nele aflate în plată la 1 septembrie ac., se indexează cu 15,3 la sută.­­ De la 1 septembrie a.c., alocația de stat pentru fiecare copil se majorează cu 160 lei. In județ, se propun 37 de comune noi . Ședința Consiliului Județean Căldura mare și sîmbătă libe­ră nu i-au făcut pe consilierii județeni să trateze în grabă pro­blematica ședinței de sîmbătă (29 august 1992). Cel puțin două puncte la ordinea de zi au fost amplu dezbătute. Explicabil, li­nul este de mare interes — avi­zarea propunerilor de reorgani­zare administrativ-teritorială a județului Caraș-Severin, iar ce­lălalt de mare actualitate — situația la zi din agricultură; măsurile ce se impun pentru rea­lizarea programului de însămîn­­țări în toamna anului 1992 ; pla­nul tehnico-operativ al campa­niei agricole. Pentru cititorii noștri se impu­ne să precizăm că, la cererea gu­vernului, Consiliul Județean a luat în discuție reorganizarea administrativ-teritorială a jude­țului. Comisia de organizare și dezvoltare urbanistică, în urma unui studiu în teren, a cercetării tradiției și istoriei administrației județului, a oferit ca punct de plecare în dezbatere, două pro­iecte, de fapt, două varianta de reorganizare a județului. Prima are în vedere înființarea a încă 17 comune, pe lângă cele exis­tente în prezent. Pentru stabili­rea acestora, dere respectarea s-au avut în ve­dererilor for­mulate de comunitățile rurale în 1990 și criteriile stabilite de Bu­curești. Comisia de specialitate însă, pornind de la principiul autonomiei locale, a propus o a doua variantă, care vizează în­ființarea a 37 de comune, din cele 40 desființate pe actualul teritoriu al județului Caraș-Se­verin, la reorganizarea adminis­trativ-teritorială din 1968. •Discuțiile purtate în jurul a­­cestui subiect au durat vreo pa­tru ore. Practic, s.au conturat Dorina SG A VERDI A (Continuare în pag­a 3.a) CITIȚI MÎINE : ț Cîștigătorii concursului nos­tru sportiv cu premii în bani # Un Interviu cu dl dr. Antonie Iorgovan, judecător la Curtea Constituțională, despre poliție, folclor, turism și știință . Scri­sori, opinii, semnale • Președintele Braziliei, Fernando Gáilor de Mello, fost acuzat oficial de o comi­­­sie de anchetă a parlamentu­lui țării de a fi profitat de corupție. Principalul cap de acuzare îl constituie faptul că președintele brazilian ar acceptat ca persoane din an­ti­turajul său să se lanseze trafic de influență și să tran­în­sfere fonduri de circa 8,5 mi­lioane dolari drept mită din martie 1990 și pînă anul a­­cesta. In 7 septembrie, ordi­nul avocaților din Brazilia va depune la camera deputaților o cerere oficială de destituire a președintelui. • 87 000 de copii sînt inter­nați în momentul de față in instituții de ocrotire socială din România. Aceștia provin din familii destrămate, sunt abandonați sau orfani. Un program de plasament fami­lial a fost pus la punct pen­tru recuperarea socială a co­piilor. Familiile interesate să ocrotească asemenea copii se pot adresa Asociației pentru orfelinatele din­­ România (str. Ion Câmpineanu nr. 20, Bu­curești, tel. 144129) sau Minis­terului Muncii și Protecției Sociale. Direcția de Asistență Socială. 0 în micul oraș Selce, de pe insula Brac, Croația, a fost pusă piatra de temelie a unei statui care urmează să fie ridicată în onoarea fostu­lui ministru de externe ger­man, Hans Dietrich Genscher. Statuia este concepută ca un semn de prețuire pentru poli­tica balcanică promovată de Genscher și va purta Inscrip­ția : „Ministrului Genscher Croația recunoscătoare“. • Numai trei din ierarhii bisericilor ortodoxă și greco­­catolică sunt agreați de opozi­ția politică — a declarat dl Corneliu Goposu, președintele PNȚCD, într-un Interviu a­­cordat revistei poloneze „Spotkania“. Aceștia sunt: mi­tropolitul Nicolae Corneanu al Timișoarei, mitropolitul Pimen al Sucevei și episcopul Ștefan de Alba Iulia. Toți ceilalți — a declarat liderul Convenției Democratice din România — „au fost colabo­ratori apropiați ai regimului (Ceaușescu — n.n.)".­­ Prețurile estimative pen­tru variantele noului model „Mercedes 190“, produs de firma „Daimler-Benz“, sunt: 38 500 DM pentru varianta de 1,8 litri (115 CP) și 54 000 DM pentru varianta de 2.8 litri (150 GP). ANUL 111 NR. 171 (680) REȘIȚA MARȚI 1 SEPTEMBRIE 1992 COTIDIAN SOCI­A­L* POLITIC-CULTUR­AL INDEPENDENT4 Pagini - IO lei Fotbal sub stare de asediu Meciul de duminică al re­­șițenilor avea toate datele pentru a fi o sărbătoare. Glo­ria Bistrița nu-i o echipă de care să tremuri necondiționat. Timp frumos și peste 10 000 de spectatori veniți să susțină echipa, să se bucure de victo­rie. Dar . .. n-a fost să fie. Prima impresie neplăcută a venit chiar la început, cînd crainicul stadionului, dl prof. Nicu Benga, îi menționează pe toți cronicarii prezenți, în a­­fară de .­ reșițeni. A venit pe urmă primul șoc, în minutul 6, cînd arbitrul George Ionescu își dă prima dată masca jos, fluierînd un fault imaginar. Este uitat re­pede acest iritant moment, din cauza bucuriei din mina-Nicolae SIRBU (Continuare în pag. a Varianta dinamită Ilie Sporea, vagonetar la In­­trepriderea Minieră Moldova Nouă, are o slăbiciune , să se joace cu dinamita. El zice că i se trage de la o altă slăbiciu­ne , îi place peștele. Dar cum nu are răbdare să dea la un­diță, iși satisface respectiva plăcere cu ajutorul bracona­jului. Gum de la cablul elec­tric în apă s-au abătut destu­le nenorociri peste braconieri, el a ales varianta cu dina­mită. Dar nici dinamita, ca ul­ciorul, nu merge de multe ori la apă. Așa că in ziua de 26 august, cineva avu curiozita­tea să-l întrebe d­e are el în bagaj. In loc de răspuns, Ilie Sporea lepădă totul la iuțea­lă, încercînd să se ia la între­cere cu cea mai rapidă vede­tă („Rachetă“) de pe Dunăre, tn respectivul bagaj s.au gă­sit 3 kg dinamită și 5 capse pi­rotehnice, pe care vagonetarul Ilie Sporea le-a sustras întreprindere. S-a stabilit din că Ie-a aruncat, deoarece dina­mita furată începu deodată să-l ardă N. SÎRBU (Continuare In pag a 3-a) Copiii și cinematograful Sîmbătă, 29 august a.c. a vut loc în tabăra școlară de an la Rîul Alb, închiderea primei Tabere Naționale a Ginecluburi­­lor Școlare organizată în județul nostru, la care au participat 57 de elevi din toată țara. „Deși cu puțini instructori prezenți, am parcurs în zece zile foarte multe probleme ale creației cinemato­grafice și am format mai multe echipe de filmare, cu concursul cărora am realizat patru filme experimentale“, a spus dl Radu Aneste, profesor la Academia de Teatru și Film, prezentînd un bilanț bogat în elemente de cre­ație, al taberei. „Ar fi grozav ca tabăra să se desfășoare în fieca­re an aici, legată de studioul ex­celent dotat, de la Clubul elevi­lor din Reșița", completa dl George Cornea, regizor, profesor la Academia de Teatru și Film, București. Manifestarea propru-zisa de închidere a fost suplimentată cu realizarea pe loc a unui „Film despre arta filmului“, precum și o serie de propuneri interesante, din care am reținut : cinemato­graful trebuie să ajungă neapă- Daniel BOTGROS

Next