Timpul, ianuarie 1993 (Anul 4, nr. 1-20)

1993-01-28 / nr. 18

POPOR ROMAN. NU GREȘEȘTE CINE CREDE ÎN TTNR ­------ -................... Ti ANUL IV REȘIȚA NR. 18 (785) JOI 28 IANUARIE 1993 COTIDIAN SOCIAL-POLITIC-CULTU­RAL INDEPENDENT ISSN 1221-1184 4 pagini 15 lei IERI..­­ . . MllNE •­ieri, Guvernul României a adoptat o declarație in le­gătură cu violarea flagrantă a embargoului impus de Con­siliul de Securitate, de către nave sub pavilion iugoslav. In concluzie, Guvernul Româ­niei a dispus ca organele competente să ia toate măsu­rile prevăzute în rezoluțiile Consiliului de Securitate ONU cu privire la respectarea stric­tă a embargoului, inclusiv măsuri de constrîngere în con­formitate cu prevederile aces­tor rezoluții. 9 Pentru a putea face să fie respectat embargoul împo­ia R.F. Iugoslavia, Bulgaria ... solicitat ajutor tehnic inter­național. In același scop, și-a manifestat dorința ca în toa­te porturile bulgare și române de la Dunăre să fie dispuse misiuni internaționale.­­ Artileria sîrbă a bombar­dat ieri intens capitala Bos­­niei-Herțegovina, Sarajevo. Ti­­rurile au fost considerate ca fiind cele mai intense din ul­timele săptămîni. • Zeri a sosit în apele Mă­rii Adriatice o forță expedi­­ționară destinată întăririi se­curității celor 2400 de „căști albastre“ britanice din Bosnia- Herțegovina. Pentru mîine sunt așteptate în largul portului croat Split portavionul „Arc Royal“, însoțit de alte cinci vase. • Astăzi este așteptat în­­ cea Adriatică grupul de line francez, compus din portavionul „Clemenceau“, în cadrul primului grup, cel de al doilea fiind așteptat la sfîrșitul zilei de azi. • In convorbirea telefonică purtată ieri cu președintele Ucrainei, Leonid Kravciuk, președintee american Bill Clinton și-a exprimat speran­ța că Ucraina va ratifica cît mai curînd tratatul START I și alte tratate asupra nepro­­liferării armelor nucleare. S.U.A. AU PREȘEDINTE, RACAȘDIA TOT NU ARE PRIMAR AU trecut aproape cinci luni de cînd fostul primar al co­munei Răcășdia, dl Mirco Leichici, și-a prezentat demi­sia. Intre timp, după el te știți, a fost ales și a depus jură­­mîntul pînă și noul președin­te al SUA. De unde se poate deduce că procedura alegerii unui primar la noi este cu mult mai complicată. VREMEA Vremea va continua să se răcească, devenind normală pentru această perioadă. Ce­rul va fi noros și pe alocuri va ninge. Temperaturile ma­xime se vor situa între —5 și +3 grade Celsius. „Nu sunt dispus să fac compromisuri la noile numiri“ declară dl Traian Zamfir, la prima conferință de presă a prefectului județului Ziariști și reprezentanți ai pre­sei locale au răspuns, ieri, in­vitației dlui Traian Zamfir la prima conferință de presă din e­­xistența Prefecturii județului Caraș-Severin. A fost o întîlni­­re promițătoare pentru transpa­rența acestei instituții. Să spe­răm că va dăinui. Expozeul dlui Traian Zamfir, răspunsurile la întrebările adre­sate au oferit informații de larg interes, precum și o imagine a­­supra preocupărilor prefectului și prefecturii, începînd cu data de 18 ianuarie o c Iată această sinteză. • In vederea urgentării apli­cării Legii Nr. 18, Legea fondului funciar, se mizează pe ajutorul M. Ap. N. Marți și miercuri, 30 de cadre militare din județ au fost instruite, pentru a sprijini activitatea de măsurări. De joi, 28 ianuarie, militarii vor fi repar­tizați la consiliile locale; • In preocuparea pe care a anunțat-o, încă din ziua instalării, pentru redresarea giganților din indus­tria județului, dl prefect dorește să pornească de la o intîlnire cu sindicatele­­ programată „Vreau să fiu mai receptiv luni), față de problemele oamenilor. Aceasta pentru că se potrivește concep­ției partidului pe care îl reprezint în prefectură, dar și sufletului meu, bănățeanului în general“. • La întîlnirea cu dna Grethe Knudsen, ministrul afacerilor sociale și al sănătății din Nor­vegia, s-au dus tratative în le­gătură cu construirea unei fa­brici de seringi cu folosință unică S-a discutat despre șansa unei colaborări între siderurgia re­­șițeană și cea din orașul natal al unei ministru — Bergen. g) Din întîlnirea cu consulul general al Iugoslaviei la Timișoara, rezultă că la Belgrad există un program de construire a unei căi ferate spre România. Proiectul pre­supune și aportul CSR . La tra­tativele provocate de mineri la Moldova Nouă (care vor fi re­luate în 18 februarie a.c.), s-a pus din nou problema liniei ferate O­­ravița—Moldova Nouă. „N-am pregetat să mă angajez. Nu pen­tru că doresc să intru în istoria județului, ci pentru că o consi­der utilă“. • Vorbind despre com­petența și răspunderea colabora­torilor din prefectură, dl Zam­fir a ținut să precizeze: „Nu sunt dispus să fac compromisuri, pen­tru a întrona un spirit de mai mare răspundere. Dlui D. Buda, director general al prefecturii, i-am semna­t transferul. Guver­nul a hotărît ca, după numirea prefecților, să se treacă la numi­rea subprefecților. Eu colaborez bine cu dl subprefect Barbu. Se știe, există o propunere a parti­dului (FDSN-n.n.), în persoana dlui Enache Barbu. Tot așa cum există și pentru director general. La aceste numiri, voi avea și eu un cuvînt de spus Voi cîntări foarte mult calitățile morale și profesionale ale persoanelor în cauză“. Dorina SGAVERDIA (Continuare ta pag. a 4-a) Disputa contif’öä ^ Se pulverizează nu re­giile de servicii ? După ce în 22 ianuarie a.c., RA „Loctrans“ Caraș-Severin (în­că!) a anunțat mărirea tarifului la transportul de călători, de la 20 la 23 lei biletul, luni, 25 ia­nuarie a.c., a cerut aprobarea De­legației Permanente a Consiliului Județean. Ni se pare nouă sau era firesc să se procedeze invers? Nu cumva membrii Delegației Permanente au fost aduși în si­tuația de a face un act formal? Formal și „dictat“ de o regie subordonată. Nu ar fi primul. Avînd în față o documentație a Direcției de Programe, Prog­noze, Buget și Finanțe, consilie­rii nu s-au opus măririi tarifului. Dimpotrivă. Probabil că ședința ar fi fost foarte scurtă și liniară dacă nu ar fi intervenit dl Ion Imbrescu, secretarul Consiliului Județean, cu o întrebare : este cazul să mai aprobăm noi aceste tarife, în condițiile în care exis­tă o hotărîre guvernamentală ce prevede trecerea secțiilor RA „Loctrans“ sub autoritate și ad­ministrație locală?... Subliniind faptul că devine o­­bositoare campania de presă și sensul politic care se dă neapli­­cării acestei hotărîri, dl preșe­dinte a cerut părerea consilieri­lor — se aplică sau nu hotărîrea guvernului? Nu dorim să intrăm în polemici pe tema statului de drept. Preferam să spunem că aplicarea sau neaplicarea — nici noi nu știm cum este mai corect — a generat o dispută între două tabere. Pe de o parte primarii și consilierii de la orașe, pe de alta cere să opteze — pentru regie „Prescom" și „Loctrans”, susți­nute de Consiliul Județean. In ședința Delegației Perma­nente s au exprimat păreri di­verse, cam contradictorii. Uneori una și aceeași persoană a avut păreri diametral opuse. Dl Gheor­­ghe Pavel Bălan, la un dat a fost de părere că , moment „Deo­camdată, noi sîntem în afara ca­drului legal. Propun să aplicăm Dorina SGAVERDIA „Să nu rămină pămîntul nelucrat și cintecul neciitat“ • Dialog cu trompetistul Sandu Florea, din Armeniș Nu mică ne-a fost bucuria cînd, pe ulițele satului Armeniș, l-am întîlnit pe dl Sandu Florea, as­tăzi pensionar în vîrstă de 64 de ani, trompetist de frunte al Ba­natului, un virtuoz purtător de cuvînt al cîntecului popular din aceste locuri. Pentru că el, „nana Florea-Armenișanu“, s-a făcut încă de mic copil frate de cruce cu doina, a căutat-o și a găsit-o la cele mai autentice și curate izvoare ale sale, a dezmierdat-o și a descîntat-o cu apă vie. A în­tinerit-o și a gătit-o ca pe o mi­reasă pentru logodirile dintot­­deauna ale frumuseții cu sufletul omului de la sat. Și nu numai. — Spuneți-mi, vă rog, ce vă mai face trompeta? — Mulțam de întrebare, tot ca și înainte, foarte bine. Pentru ea, de mai multă vreme, am renun­țat și la fumat. — De umblat în lume, mai um­blați ? — Peste tot unde sîntem che­mați, la petreceri, la nunți, la botezuri. De sărbători a venit aici, acasă la noi, și Ion, fiul meu din Olanda. Ce mă bucură pe mine e că acum nu ne mai înva­ță nime­ ce și cum să cîntăm. O facem așa cum am învățat de la ai bătrîni, românește. — Dumneavoastră de la cine ați învățat ? — De la tata mea, care cînta la mai multe instrumente. Dar eu am vrut să fac ceva mai mult, și am început cu copiii, cîntă la acordeon și orgă. Florea Ion, din Olanda, și Gheorghe, de aici, la trompetă, Simion la saxofon. Mircea Dobre, un nepot, cîntă la acordeon. Iar ginerele de nepoa­tă, Constantin Florea zis Pițigoi, la saxofon și fluier. Nu vi-l laud, dar vreau să știți că e de neîn­trecut. — Cu o așa orchestră în fa­milie, doina, hora, dor­urile și ardelenele au o adresă sigură și putem trăi fără teama de a le uita și pierde. Convorbire realizată de Nicolae IRIMIA (Continuare în pag a 3-a) Domnului profesor, cu uimire Am parcurs cu firesc inte­res volumul „Generația iro­sită“, semnat de dl Silvia Brucan, în speranța că nu se vor descifra măcar o parte din misterele perioadelor an­te și postdecembriste, la care autorul a avut acces nemijlo­cit. însemnările de față nu-și propun să stabilească dacă și în ce măsură cartea oferă niște răspunsuri plauzibile nenumăratelor întrebări deli­cate, poate chiar riscante, li­­mitîndu-se la niște obiective mai modeste. Ceea ce ne-a surprins, din capul locului, sînt frecventele și impardonabilele stîngăcii de exprimare, ba încă și une­le mostre antologice de umor involuntar. Lăsăm la o parte eleganța unor enunțuri de ti­pul „că cel“ ori „că comuniș­tii“ (p. 117), deși asemenea sintagme abundă în text. Dar cînd aflăm că Lucrețiu Pă­­trășcanu „nu știa ce-i am­ lip­suri materiale“ (p. 93), sau că Stalin a fost „unul dintre cei mai feroce și mai cinici criminali din istorie“ (p. 95), zîmbetul ironic lasă locul con­sternării. Numit ambasador în SUA, autorul a declarat că va a­­ștepta „o lună, pînă se va libera chiar două, secretarul de stat“ (p. 121), de parcă John Foster Dulles s-ar fi a­­flat în preajma... lăsării la vatră. Cineva foarte apropiat dlui Silviu Brucan „făcea fu­rori în crema societății ame­ricane“, mai ales că poseda și diploma de „inginer de pe­trol“ (p. 123). Monumentală prin desăvîrșita... candoare rămîne alăturarea hilară a u­­nor termeni care se exclud ori sînt pleonastici: „o epide­mie de epizootie la animale“ (p. 117). Referindu-se la cuplul E­­lena și Nicolae Ceaușescu, dl profesor constată pe drept cu­vînt : „El nu știa să vorbească corect, ea nu știa să citească corect“ (p. 127). De acord, cu adaosul că, din păcate, alții nu știu să scrie corect. Să fie adevărat că „profesorul mul­tilateral“ Brucan n-ar prea fi în ordine cu diploma de stu­dii ? Al. BARSESCU Jocul de-a judecata și oase rupte · Un nou proverb actualizat: justiție și d­­e fel. Faptele, în derularea lor, s-au petrecut ast­­n seara de 14 iunie 1991, la orele 21.30, în timp ce se întorceau în căruță pe un drum public spre locuința lor din Iaz. dl Titu Cioabă, împreună cu soția, suferă un groaznic accident de circulație. La ora amintită, oră ce se va do­vedi deosebit de importantă, dl Cioabă declară că aude venind din urmă o mașină în plină vi­teză. Căruța este semnalizată cu ochi de pisică, dar precaut, trage și oprește atelajul în margi­nea șoselei. Se produce însă aproape imediat un impact deosebit de puternic, după care au­tovehiculul agresor, o autocisternă de transpor­tat oxigen, cu număr de înmatriculare 3­CS 839 și aparținînd de S.G. Caromet S.A., dispare. La volan,se afla Florin Metea, pectivă, însoțit în cabină de șofer la firma res­Nicolae D­rateo, Filip Puraci și Ion Buvilă domiciliați tot în Iaz. Din unele declarații ulterioare, reiese că în acea zi, dar anterior accidentului, autocisterna fusese văzută staționînd pe lingă bufetul Obreja, res­taurantul Nord din Caransebeș și restaurantul turistic lezana. In tot cazul, șoferul nu a fost cercetat în acele împrejurări și nu i s-au recoltat probe de sînge, deci nu se poate afirma cu certi­tudine dacă era sau nu băut, deși circumstanțele arătate ar putea dovedi că fusese turmentat de-a binelea. Cu chiu, cu val, se încep totuși și, în urma rechizitoriului procuraturii, cercetările dosarul ajunge la Judecătoria Caransebeș, unde începe să se petreacă un adevărat circ. Deși inculpatul își recunoaște vina și fuga de la locul accidentu­­lui (s-a prezentat la poliție după trei zilei), in­ Mircea CAVADIA (Continuare in pag. a 2-a)

Next