Timpul, ianuarie 1993 (Anul 4, nr. 1-20)

1993-01-15 / nr. 9

ilBLIOTF.CA JL'D TF- A CAPAS s»V*;»tN COTIDIAN SOCIAL-POLITIC-CULTURAL INDEPENDENT ISSN 1221-1184 4 pagini 15 lei IERI. flZl. lillNE Alt prefect al județului? Dintr-o sursă autorizată, am fost informați că, în ședința guvernului de miercuri, 13 ianuarie a.c., a fost discutată și aprobată propunerea FDSN privind numirea dlui Traian Zamfir în funcția de prefect. Vom reveni cu amănunte în momentul instalării noului prefect. Dacă va fi cazul, (d.s.) NOI PREȚURI TELEFONICE Incepind de astăzi, pe în­treg teritoriul țării, posturile telefonice interurbane vor funcționa doar cu monede de 20, respectiv 50 de lei, tariful unui impuls în aceste condiții fiind de 5 lei. Deci și tele­foanele interurbane din jude­țul nostru vor avea regim. Avînd în vedere același însă că trecerea la noul sistem de funcționare necesită o perioa­dă de timp, dl Ing. Ilie Găină, directorul ROM POST TELE­COM, ne-a asigurat că pînă la înlocuirea totală a plăcuțe­lor și canalelor respective, posturile telefonice vor putea fi folosite cu monedele de 10 și 20 lei. în ce privește tele­foanele urbane, tariful impul­sului se menține la 3,50 lei. Telefoanele publice urbane vor funcționa, de asemenea,­­ aceeași monedă, adică cea de 10 lei/3 minute. TELEX . După primele raiduri de miercuri seara împotriva Ira­kului, avioane de vînătoare și bombardament „Tornado“ ale coaliției antiirakiene au în­treprins ieri o nouă misiune în sudul Irakului, pentru eva­luarea efectelor.­­ Deși se pronunță pentru relații mai bune cu președin­tele Saddam Hussein dacă a­­cesta își va schimba atitudi­nea, președintele ales al Sta­telor Unite, Bill Clinton, a de­clarat că nu exclude ipoteza unui nou război terestru îm­potriva Irakului, care ieri și-a activat radarele bateriilor an­tiaeriene. • Președintele bulgar Jek­o Jelev s-a declarat de acord cu o intervenție militară a statelor occidentale în fosta Iugoslavie, dar țara sa nu va interveni în nici un fel în acest conflict și nici nu va permite ca forțele turce să tranziteze Bulgaria.­­ Datorită unui uragan dezlănțuit în Marea Baltică, un feribot polonez care se în­drepta spre Suedia a naufra­giat ieri în largul insulei ger­mane Rügen. VREMEA, AZI Vremea rămîne caldă și frumoasă. Cerul va fi varia­bil, mai mult senin dimineața. Vîntul va sufla slab. Tempe­raturile maxime se vor situa între +8 și +16 grade Celsius. Eminescu -143 Așadar, astăzi 15 ianuarie, spiritul românesc dăruit eternității prin harul lirei stelare, pe numele ei de etern MIHAI EMINESCU, se află in pragul celei de-a 143-a treceri. Luceafărul nostru înseamnă suma definirii etniei din mijlo­cul căreia s-a înălțat pe cerul literaturii universale. El în­seamnă deopotrivă istorie și cultură, sărbătoare și cântec, renaștere și speranță. In orice anotimp al acestei țări, nimic deasupra deznădejdii. Simbol al festival la românilor Numeroase locuri din țară (clădiri, străzi, piețe publice, instituții școlare și de cultu­ră) stau sub tutela onomastie­­protectoare a acestui zeu li­ric. Și, în numeroase locuri, oamenii rememorează — cum e cazul Oraviței — clipele sfintei sale treceri. Dar, în comunitățile românești din lumea largă, numele lui Mi­­hai Eminescu înseamnă toată istoria și cultura noastră la un loc, semnifică însăși i­­deea de românitate în plan universal. La Cașteiul din Serbia, activează Societatea Culturală „Mihai Eminescu", care susține un cor și o fan­fară, sub bagheta animatori- Ora­vița . Au fost primite un nu­măr de 76 plicuri pentru con­cursul de creație (poezie, pro­ză, eseu) reprezentînd aproa­pe trei sferturi din județele țării.­­ Momentele zilei vor fi: un pelerinaj la monumen­tul poetului din parcul cen­tral al orașului (realizat de Romul Ladea în 1932 și inau­gurat în 1933), jurizarea lu­crărilor, festivitatea de pre­miere, un spectacol oferit de formațiile Casei de Cultură „Mihai Eminescu" din Oravi­­ța și ale Școlii de Muzică. # Ionel BOTA (Continuări în pag. a 4-a) Spionaj­contraspionaj La începutul lui 1943, Mos­cova a primit o descriere a­­mănunțită a obiectivului su­­persecret de la Los Alamos, unde se fabrica bomba ame­ricană. Cel care conducea bi­roul sovietic de informații din New York arăta că Los Ala­mos este învăluit în cel mai strict secret, dar „noi depu­nem în continuare eforturi pentru a infiltra acolo sursele noastre sigure". SERIAL Anatoli Iațkov, ofițer de informații în vîrsta de 28 de ani, ocupa la începutul lui 1941 o funcție minoră în cadrul Consulatului sovietic din New York. Pe pașaportul său so­vietic figura numele de Ana­toli Iakovlev și sub acest nu­me el a fost amintit în proce­sul intentat soților Rosenberg. Pe la începutul anului 1943, cînd Iul Iațkov i s-a ordonat să se implice total în activita­tea legată de proiectul bombei atomice, Maurice Cohen a pă­răsit New York-ul și a intrat în armata americană. Soția sa, Lena, a acceptat însă să cola­boreze cu serviciul sovietic de informații. După­ spusele lui Iațkov, Lena a călătorit de do­uă ori la Albuquerque în cali­tate de curier pentru întâlniri­le cu „Perseu“. Iațkov, care pînă la ieșirea la pensie, una dintre în 1985, a condus facultățile Școlii de informații a KGB de la Moscova, afirmă că nu-i cu­noștea pe soții '­osenberg. Nu se știe dacă el este sincer sau pur și simplu susține nevino­văția celor doi. (Continuare în pag. a 4-a) O dramă în administrația orașului Bocșa Cîți dintre noi avem tăria să privim adevărul în față și n-am prefera oglinda fermecată pentru a ne face mai frumoși, mai in­teligenți, mai buni, chiar dacă sîntem perfect conștienți de fal­sitatea imaginii ? !... Dați-ne­voie ca, incepind de astăzi, pînă în jurul zilei de 9 februarie a.c., cînd se împlinește un an de la alegerile locale, să vă oferim un dram de adevăr, o imagine a „aleșilor“, într-un sistem democratic și pluripartid, așa cum este ea percepută de cei care le-au dat votul, pînă la urmă această învestitură. Așadar... CUM NI VAD CETĂȚENII I»E ALEȘII LOR — PRIMAR ȘI CONSILIERI ? I.Ca pensionar: „Nu l-am ales pe ăștia. Tot ei s-or ales. Prima­rul (Cristei Trandafir — n.n.) a avut un contracandidat mai bă­­trîn. Oamenii nu au votat pentru el, au votat să nu iasă celălalt. La uzină o fi fost bun. Aici îl omoară patima , băutura, îi pă­timaș rău. Consilierii ?... Nici o mișcare. Nu știu, parcă-s legați la ochi, la mîini. De ce-or vîndut piața la O.C.L. 7 Terenul de la auto­­gară l-au vîndut­ la un particu­lar. Să se îmbogățească ăștia ? Primăria nu putea să ia banii și să-l folosească pentru gospodă­rire .“ I.G., muncitor: „Primarul? N-a făcut nimic bun săracu. Dar noi l-am ales. Te duci la el cu o pro­blemă, răspunsul e: „vino inîi­ne, vino mîine". „Die, i-am spus, nu te-am ales degeaba. Fă-ne și nouă măcar un bine“. Stau oa­menii pe la ușile lui, ca ăi proști, el la birt. Să-l schimbe. Sau să renunțe singur. Uite acolo e o școală, în fața noastră, se dis­truge. Măcar pentru copii să fa­că ceva. Să renunțe, să lase pe dl Creangă. El ar face și ar pune și alimentările la punct, că nu înșeală...“ I.F., maistru: „Față de ceea ce am așteptat de­­ a dl prima? Dorina SGAVERDIA (Continuare în pag. a 2-a) Pană de gaz la Oțelu Roșu In luna decembrie a anului trecut, firma „Easteel Siderurgi­ca Romana" Oțelu Roșu, societa­te mixtă româno-italiană, consti­tuită în vara anului 1992, avînd în prezent 4160 de salariați, a cu­noscut momente tensionate, în prezent, după cum ne in­formează domnul Petru Moisescu, vicepreședintele român al socie­tății, situația este ameliorată și cu importante și bune perspecti­ve, cu toate greutățile generale e­­xistente în economia românească. Mai precis, sectoarele importan­te — Oțelăria electrică și Lami­norul de 550 mm — care dau cea mai mare pondere la capitolul producție marfă vîndută și în­casată lucrează continuu, și au asigurat în 1992 un profit de 300 milioane de lei. Uzina nu a con­cediat nici un salariat, dimpotri­vă, a reușit chiar angajarea a încă 80 de proaspeți absolvenți ai școlii profesionale din oraș. Și totuși, in prezent, stau acasă cam 1500 de salariați, cu 75 la sută din salariu, motivul princi­pal fiind lipsa la necesar a ga­zului metan. Același interlocutor ne asigură însă că, incepind de săptămîna viitoare, prin punerea în funcțiune a altor sectoare (la­­minoarele de profile mici, tablă și bare trase), un număr impor­tant de angajați vor fi rechemați la lucru. Demnă de reținut, în context, ni s-a mai părut și a­­firmația: „Pînă acum, salariații și-au luat drepturile bănești in­tegral și la timp, chiar dacă au avut realizări modeste“. Deocamdată punem punct, in­­formîndu-vă că, în privința in­tențiilor și aportului părții ita­liene puteți afla amănunte în­­tr-o ediție viitoare a ziarului, din interviul realizat cu domnul Carlo Vigano, asistent al preșe­dintelui societății, domnul Gian­­nicola Bussoni. Mircea CAVADIA Sărăcie și scumpete Piața țărănească, acum, la mijlocul lunii ianuarie a.c., parcurge un moment de criză. Ne obișnuisem cu abundența producătorilor particulari și a mărfurilor lor, în zilele de piață și, dintr-o dată, parcă au intrat toți și toate în pă­­mînt. De mai bine de două săptămîni, tarabele sunt pus­tii. Morcovii, albiturile, carto­fii și ceapa, usturoiul, pînă și hreanul nu mai pot fi cumpă­rate din piețe, pentru că nu există, probabil, decit hambarele producătorilor. Ță­în­janii și-au făcut socotelile, stau acum și ei pe cuptor și-și mănincă agoniseala. Mircea CAVADIA (Continuare în pag. a 4-a) Tâlhari cu pumnii lari In cursul anului 1992, Poliția orașului Caransebeș a avut 519 acțiuni și controale în care s-au constatat 266 infracțiuni și au fost aplicate 3 926 sancțiuni contravenționale, în valoare de 4 716 900 lei. După cum ne relatează dl căpitan Ioan Loga, comandantul poliției orășenești, lucrătorii de aici, prin activitățile întreprinse, au încercat să redea liniștea oamenilor și să descopere cu ope­rativitate pe cei care, într-un fel sau altul, lezează viața și li­niștea cetățenilor. In ansamblul activităților cu caracter preventiv, un loc a­­parte l-a ocupat prinderea cu operativitate a infractorilor, în rîndurile ce urmează, încercăm să relatăm două dintre cele mai recente acțiuni ale poliției orășenești. • Pe data de 18 decembrie 1992, Constantin Florea, muncitor zilier la Ocolul Silvic Păltiniș, împreună cu colegul său Nicolae Stoia, au venit la sediul institu­ției, pentru a-și ridica salariile. După ce au primit banii, au fă­cut unele cumpărături și au po­posit la restaurantul privat „Mi­­haela“, din Caransebeș, pentru a mînca și a sta la un pahar de vorbă. La un moment dat, Constantin Florea s-a dus spre grupul sani­tar. Aici a fost atacat de loan Pîrvu, de 17 ani, și loan Neagoe, 18 ani, care l au lovit cu pumnii și picioarele pînă a căzut la pă­­mînt, după care loan Pîrvu i-a sustras din buzunar buletinul de identitate și 8 000 de lei. loan Neagoe, fire mai miloasă, văzînd in ce stare arată victima, l-a stropit pe față cu apă, Incercînd să-l ajute să-și revină. Constantin Florea, ajutat de colegul său, se deplasează la or­ganul e­e poliție, unde sesizează fapta ,și apoi este dus la Spita­lul orășenesc, unde se constată că în urma agresiunii are trei coaste fisurate și un dinte rupt. Grupa operativă a poliției ac­ționează rapid și îi găsește pe cei doi atacatori în același local, unde au reușit să consume în ÎL­niște, ca și cum nimic nu s-ar fi întimplat, 2040 lei, din cei 8000 sustrași din buzunarul lui Con­stantin Florea. Acum, cei doi vajnici munui­­tori ai pumnului sunt arestați și își așteaptă răsplata pentru fap­ta lor, care se numește tîlhărie cu vătămare corporală gravă și Aurel SANDULESCU (Continuare în pag. a 2-a)

Next