Timpul, ianuarie 1993 (Anul 4, nr. 1-20)
1993-01-15 / nr. 9
ilBLIOTF.CA JL'D TF- A CAPAS s»V*;»tN COTIDIAN SOCIAL-POLITIC-CULTURAL INDEPENDENT ISSN 1221-1184 4 pagini 15 lei IERI. flZl. lillNE Alt prefect al județului? Dintr-o sursă autorizată, am fost informați că, în ședința guvernului de miercuri, 13 ianuarie a.c., a fost discutată și aprobată propunerea FDSN privind numirea dlui Traian Zamfir în funcția de prefect. Vom reveni cu amănunte în momentul instalării noului prefect. Dacă va fi cazul, (d.s.) NOI PREȚURI TELEFONICE Incepind de astăzi, pe întreg teritoriul țării, posturile telefonice interurbane vor funcționa doar cu monede de 20, respectiv 50 de lei, tariful unui impuls în aceste condiții fiind de 5 lei. Deci și telefoanele interurbane din județul nostru vor avea regim. Avînd în vedere același însă că trecerea la noul sistem de funcționare necesită o perioadă de timp, dl Ing. Ilie Găină, directorul ROM POST TELECOM, ne-a asigurat că pînă la înlocuirea totală a plăcuțelor și canalelor respective, posturile telefonice vor putea fi folosite cu monedele de 10 și 20 lei. în ce privește telefoanele urbane, tariful impulsului se menține la 3,50 lei. Telefoanele publice urbane vor funcționa, de asemenea, aceeași monedă, adică cea de 10 lei/3 minute. TELEX . După primele raiduri de miercuri seara împotriva Irakului, avioane de vînătoare și bombardament „Tornado“ ale coaliției antiirakiene au întreprins ieri o nouă misiune în sudul Irakului, pentru evaluarea efectelor. Deși se pronunță pentru relații mai bune cu președintele Saddam Hussein dacă acesta își va schimba atitudinea, președintele ales al Statelor Unite, Bill Clinton, a declarat că nu exclude ipoteza unui nou război terestru împotriva Irakului, care ieri și-a activat radarele bateriilor antiaeriene. • Președintele bulgar Jeko Jelev s-a declarat de acord cu o intervenție militară a statelor occidentale în fosta Iugoslavie, dar țara sa nu va interveni în nici un fel în acest conflict și nici nu va permite ca forțele turce să tranziteze Bulgaria. Datorită unui uragan dezlănțuit în Marea Baltică, un feribot polonez care se îndrepta spre Suedia a naufragiat ieri în largul insulei germane Rügen. VREMEA, AZI Vremea rămîne caldă și frumoasă. Cerul va fi variabil, mai mult senin dimineața. Vîntul va sufla slab. Temperaturile maxime se vor situa între +8 și +16 grade Celsius. Eminescu -143 Așadar, astăzi 15 ianuarie, spiritul românesc dăruit eternității prin harul lirei stelare, pe numele ei de etern MIHAI EMINESCU, se află in pragul celei de-a 143-a treceri. Luceafărul nostru înseamnă suma definirii etniei din mijlocul căreia s-a înălțat pe cerul literaturii universale. El înseamnă deopotrivă istorie și cultură, sărbătoare și cântec, renaștere și speranță. In orice anotimp al acestei țări, nimic deasupra deznădejdii. Simbol al festival la românilor Numeroase locuri din țară (clădiri, străzi, piețe publice, instituții școlare și de cultură) stau sub tutela onomastieprotectoare a acestui zeu liric. Și, în numeroase locuri, oamenii rememorează — cum e cazul Oraviței — clipele sfintei sale treceri. Dar, în comunitățile românești din lumea largă, numele lui Mihai Eminescu înseamnă toată istoria și cultura noastră la un loc, semnifică însăși ideea de românitate în plan universal. La Cașteiul din Serbia, activează Societatea Culturală „Mihai Eminescu", care susține un cor și o fanfară, sub bagheta animatori- Oravița . Au fost primite un număr de 76 plicuri pentru concursul de creație (poezie, proză, eseu) reprezentînd aproape trei sferturi din județele țării. Momentele zilei vor fi: un pelerinaj la monumentul poetului din parcul central al orașului (realizat de Romul Ladea în 1932 și inaugurat în 1933), jurizarea lucrărilor, festivitatea de premiere, un spectacol oferit de formațiile Casei de Cultură „Mihai Eminescu" din Oravița și ale Școlii de Muzică. # Ionel BOTA (Continuări în pag. a 4-a) Spionajcontraspionaj La începutul lui 1943, Moscova a primit o descriere amănunțită a obiectivului supersecret de la Los Alamos, unde se fabrica bomba americană. Cel care conducea biroul sovietic de informații din New York arăta că Los Alamos este învăluit în cel mai strict secret, dar „noi depunem în continuare eforturi pentru a infiltra acolo sursele noastre sigure". SERIAL Anatoli Iațkov, ofițer de informații în vîrsta de 28 de ani, ocupa la începutul lui 1941 o funcție minoră în cadrul Consulatului sovietic din New York. Pe pașaportul său sovietic figura numele de Anatoli Iakovlev și sub acest nume el a fost amintit în procesul intentat soților Rosenberg. Pe la începutul anului 1943, cînd Iul Iațkov i s-a ordonat să se implice total în activitatea legată de proiectul bombei atomice, Maurice Cohen a părăsit New York-ul și a intrat în armata americană. Soția sa, Lena, a acceptat însă să colaboreze cu serviciul sovietic de informații. După spusele lui Iațkov, Lena a călătorit de două ori la Albuquerque în calitate de curier pentru întâlnirile cu „Perseu“. Iațkov, care pînă la ieșirea la pensie, una dintre în 1985, a condus facultățile Școlii de informații a KGB de la Moscova, afirmă că nu-i cunoștea pe soții 'osenberg. Nu se știe dacă el este sincer sau pur și simplu susține nevinovăția celor doi. (Continuare în pag. a 4-a) O dramă în administrația orașului Bocșa Cîți dintre noi avem tăria să privim adevărul în față și n-am prefera oglinda fermecată pentru a ne face mai frumoși, mai inteligenți, mai buni, chiar dacă sîntem perfect conștienți de falsitatea imaginii ? !... Dați-nevoie ca, incepind de astăzi, pînă în jurul zilei de 9 februarie a.c., cînd se împlinește un an de la alegerile locale, să vă oferim un dram de adevăr, o imagine a „aleșilor“, într-un sistem democratic și pluripartid, așa cum este ea percepută de cei care le-au dat votul, pînă la urmă această învestitură. Așadar... CUM NI VAD CETĂȚENII I»E ALEȘII LOR — PRIMAR ȘI CONSILIERI ? I.Ca pensionar: „Nu l-am ales pe ăștia. Tot ei s-or ales. Primarul (Cristei Trandafir — n.n.) a avut un contracandidat mai bătrîn. Oamenii nu au votat pentru el, au votat să nu iasă celălalt. La uzină o fi fost bun. Aici îl omoară patima , băutura, îi pătimaș rău. Consilierii ?... Nici o mișcare. Nu știu, parcă-s legați la ochi, la mîini. De ce-or vîndut piața la O.C.L. 7 Terenul de la autogară l-au vîndut la un particular. Să se îmbogățească ăștia ? Primăria nu putea să ia banii și să-l folosească pentru gospodărire .“ I.G., muncitor: „Primarul? N-a făcut nimic bun săracu. Dar noi l-am ales. Te duci la el cu o problemă, răspunsul e: „vino inîine, vino mîine". „Die, i-am spus, nu te-am ales degeaba. Fă-ne și nouă măcar un bine“. Stau oamenii pe la ușile lui, ca ăi proști, el la birt. Să-l schimbe. Sau să renunțe singur. Uite acolo e o școală, în fața noastră, se distruge. Măcar pentru copii să facă ceva. Să renunțe, să lase pe dl Creangă. El ar face și ar pune și alimentările la punct, că nu înșeală...“ I.F., maistru: „Față de ceea ce am așteptat de a dl prima? Dorina SGAVERDIA (Continuare în pag. a 2-a) Pană de gaz la Oțelu Roșu In luna decembrie a anului trecut, firma „Easteel Siderurgica Romana" Oțelu Roșu, societate mixtă româno-italiană, constituită în vara anului 1992, avînd în prezent 4160 de salariați, a cunoscut momente tensionate, în prezent, după cum ne informează domnul Petru Moisescu, vicepreședintele român al societății, situația este ameliorată și cu importante și bune perspective, cu toate greutățile generale existente în economia românească. Mai precis, sectoarele importante — Oțelăria electrică și Laminorul de 550 mm — care dau cea mai mare pondere la capitolul producție marfă vîndută și încasată lucrează continuu, și au asigurat în 1992 un profit de 300 milioane de lei. Uzina nu a concediat nici un salariat, dimpotrivă, a reușit chiar angajarea a încă 80 de proaspeți absolvenți ai școlii profesionale din oraș. Și totuși, in prezent, stau acasă cam 1500 de salariați, cu 75 la sută din salariu, motivul principal fiind lipsa la necesar a gazului metan. Același interlocutor ne asigură însă că, incepind de săptămîna viitoare, prin punerea în funcțiune a altor sectoare (laminoarele de profile mici, tablă și bare trase), un număr important de angajați vor fi rechemați la lucru. Demnă de reținut, în context, ni s-a mai părut și afirmația: „Pînă acum, salariații și-au luat drepturile bănești integral și la timp, chiar dacă au avut realizări modeste“. Deocamdată punem punct, informîndu-vă că, în privința intențiilor și aportului părții italiene puteți afla amănunte într-o ediție viitoare a ziarului, din interviul realizat cu domnul Carlo Vigano, asistent al președintelui societății, domnul Giannicola Bussoni. Mircea CAVADIA Sărăcie și scumpete Piața țărănească, acum, la mijlocul lunii ianuarie a.c., parcurge un moment de criză. Ne obișnuisem cu abundența producătorilor particulari și a mărfurilor lor, în zilele de piață și, dintr-o dată, parcă au intrat toți și toate în pămînt. De mai bine de două săptămîni, tarabele sunt pustii. Morcovii, albiturile, cartofii și ceapa, usturoiul, pînă și hreanul nu mai pot fi cumpărate din piețe, pentru că nu există, probabil, decit hambarele producătorilor. Țăînjanii și-au făcut socotelile, stau acum și ei pe cuptor și-și mănincă agoniseala. Mircea CAVADIA (Continuare în pag. a 4-a) Tâlhari cu pumnii lari In cursul anului 1992, Poliția orașului Caransebeș a avut 519 acțiuni și controale în care s-au constatat 266 infracțiuni și au fost aplicate 3 926 sancțiuni contravenționale, în valoare de 4 716 900 lei. După cum ne relatează dl căpitan Ioan Loga, comandantul poliției orășenești, lucrătorii de aici, prin activitățile întreprinse, au încercat să redea liniștea oamenilor și să descopere cu operativitate pe cei care, într-un fel sau altul, lezează viața și liniștea cetățenilor. In ansamblul activităților cu caracter preventiv, un loc aparte l-a ocupat prinderea cu operativitate a infractorilor, în rîndurile ce urmează, încercăm să relatăm două dintre cele mai recente acțiuni ale poliției orășenești. • Pe data de 18 decembrie 1992, Constantin Florea, muncitor zilier la Ocolul Silvic Păltiniș, împreună cu colegul său Nicolae Stoia, au venit la sediul instituției, pentru a-și ridica salariile. După ce au primit banii, au făcut unele cumpărături și au poposit la restaurantul privat „Mihaela“, din Caransebeș, pentru a mînca și a sta la un pahar de vorbă. La un moment dat, Constantin Florea s-a dus spre grupul sanitar. Aici a fost atacat de loan Pîrvu, de 17 ani, și loan Neagoe, 18 ani, care l au lovit cu pumnii și picioarele pînă a căzut la pămînt, după care loan Pîrvu i-a sustras din buzunar buletinul de identitate și 8 000 de lei. loan Neagoe, fire mai miloasă, văzînd in ce stare arată victima, l-a stropit pe față cu apă, Incercînd să-l ajute să-și revină. Constantin Florea, ajutat de colegul său, se deplasează la organul ee poliție, unde sesizează fapta ,și apoi este dus la Spitalul orășenesc, unde se constată că în urma agresiunii are trei coaste fisurate și un dinte rupt. Grupa operativă a poliției acționează rapid și îi găsește pe cei doi atacatori în același local, unde au reușit să consume în ÎLniște, ca și cum nimic nu s-ar fi întimplat, 2040 lei, din cei 8000 sustrași din buzunarul lui Constantin Florea. Acum, cei doi vajnici munuitori ai pumnului sunt arestați și își așteaptă răsplata pentru fapta lor, care se numește tîlhărie cu vătămare corporală gravă și Aurel SANDULESCU (Continuare în pag. a 2-a)