Timpul, iulie 1993 (Anul 4, nr. 127-149)
1993-07-01 / nr. 127
POPOR ROMAN, sau greșește cine crede în tine ANUL IV NR. 127 (894) REȘIȚA JOI 1 IULIE 1993 COTIDIAN SOCIAL-POLITIC-CULTURAL INDEPENDENT ISSN 1221-1184 4 pagini 20 Iei II Î 1 IERI. m . hîine ț 0 In centrul I ieri a Guvernului ședinței de României , stat discuțiile referitoare la , campania agricolă, la sectorul energetic și situația flotei românești. Se apreciază că România va realiza, în 1903, o producție totală de cereale de 15 milioane de tone. Specialiștii au estimat o producție de 2400-2500 kg gm/ ha. în ce privește sectorul energetic, se preconizează ca, pînă la finele anului 1994, Centrala Nucleară de la Cernavodă să intre în funcțiune. De asemenea, în ședința de ieri a executivului, au fost discutate măsurile de corelare a pensiilor sociale, de stat, SOVR, avîndu-se în vedere o majorare a acestora între 15 și 20 la sută. 0 Ieri, în ședința sa de dimineața, Senatul României a adoptat proiectul de lege privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și a Societății Române de Televiziune, precum și proiectul de lege privind abilitarea guvernului de a emite ordonanțe și autorizarea contractării și garantării unor credite externe . Președintele României, dl Ion Iliescu, a primit ieri la Palatul Cotroceni delegația parlamentară a Republicii Moldova, condusă de dl Petru Lucinschi, președintele parlamentului. Ministrul român de externe, dl Teodor Meleșcanu, va face o vizită la Tirana, în zilele de 5 și 6 iulie, pentru a parafa Tratatul de Inteleg .ore. colaborare și bună ver Iutate între România și Albania. 0 Azi încep la Kiev consultări între terne român ministerele de și ucrainean. ■I. Convorbirile se vor încheia j simbătă. 3 iulie. 0 Reunită ieri. Comisia Politică a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a amînat din nou, pînă azi, decizia în ceea ce privește admiterea României în Consiliul Europei, deoarece, în pofida ’’repunerii raportului pentru România, dl Friedrich König, ‘ in favoarea admiterii țării noastre, mai există opozanți ’ care afirmă că în România nu au fost rezolvate toate problemele legate de drepturile omului. 0 Ca răspuns la afirmațiiile lansate de Congresul SUA, potrivit cărora Irakul și-ar fi reconstituit, în esență, programul privind armele convenționale, șeful unei echipe de experți a Națiunilor Unite,care a efectuat o misiune de șase zile în această țară, a VREMEA. AZI Vremea va fi" în continuare răcoroasă, cu noroi Cu totul cerul temporar izolat, vor cădea averse de ploaie. Temperaturile minime se vor situa între 10 și 14 grade, iar cele maxime între 20 și 27 de grade Celsius. De astăzi, IVA 0 Interviu cu dlec. loan MATEI, director la D.G.F.P. Caraș-Severin — Domnule director, începînd cu 1 iulie a.c, se aplică taxa pe valoarea adăugată de probleme considerați că au rămas nelămurite în legătură cu implementarea acestei noi forme de impozitare ? — Avem actele normative elaborate pe linie de TVA așa că, din punctul de vedere teoretic al nostru, al organelor fiscale, nu avem probleme neclare. Firește că pe parcursul aplicării practice a TVA s-ar putea să apară situații specifice, neprevăzute din start în textul legii. Agenții economici ar putea să ridice o serie de probleme specifice activității lor. Pe măsură ce vom fi sesizați vom încerca să le soluționăm în mod corespunzător. — Care sunt acum problemele importante de rezolvarea cărora depinde aplicarea corectă a TVA? — O primă problemă o constituie corectarea prețurilor de cumpărare aferente mărfurilor existente în stoc la 30. V. a.c la agenții economici din rețeaua comercială (comerț cu ridicata, mic gros, comerț cu amănuntul, alimentație publică), operațiune prevăzută a se face în conformitate cu Normele metodologce nr. 41453.VI.1993 ale Ministerului Finanțelor. Corectarea respectivă se face în scopul evitării unei creșteri explozive a prețurilor și are în vedere eliminarea impozitului pe circulația mărfurilor inclus în prețurile cu ridicata, facturate de către furnizori pentru mărfurile livrate efectiv pînă la data de 30.VI.1993, inclusiv cele rămase in stoc în rețeaua comercială la finele acestei zile. Este absolut necesar să se excludă ICM-ul din prețul cu ridicata pentru a nu se aplica TVA la ICM, adică impozit la impozit. Agenții economici au posibilitatea să efectueze operația de corectare a prețurilor prin trei metode de calcul prezentate în Normele metodologice ale ministerului nostru. Indiferent însă de metoda folosită de agentul economic, valoarea mărfurilor la care se aplică reducerea se determină pe bază de listă de inven- Iosif IMBRI (Opțiunware mo*aalat Poluarea sub tirul amenzilor Ravagiile produse asupra mediului înconjurător de către Termocentrala de la Anina sunt, desigur, bine cunoscute. întreaga construcție, ca și decopertarea jalnică a unor mari suprafețe de teren pentru extragerea șisturilor bituminoase a însemnat pentru întreaga zonă o adevărată catastrofă ecologică Impactul periculos al acestei monstruoase plăsmuiri faraonice din vîrf de munte s-a extins pînă in perimetrul Reșiței. Cariera Doman a lucrat cu toate motoarele în plin pentru același obiectiv aiuritor : extragerea șisturilor bituminoase. Odată cu trecerea în conservare și desființarea Termocentralei de la Anina, s-a sperat că s-a pus cruce și acestei exploatări poluante a șisturilor din zona Reșița. Dar n-a fost să fie așa. E.C. Anina și-a găsit un alt beneficiar , Renel Timișoara, interesat de șisturile bituminoase extrase de Cariera Doman. Că se face negoț cu acest zăcămînt energetic n-ar fi un bai prea mare, grav este însă că se perpetuează și se amplifică fenomenul poluării, chiar în Transportul municipiul Reșița, acestui zăcămint și împrăștierea lui zilnică pe drumul public dintre Cariera Doman și Depozitul de livrare Moniom constituie un periculos atentat la sănătatea reșițenilor. In plus, acest zăcămînt a fost depozitat în cantități mari chiar pe marginea drumului Reșița- I. IOSIF (Continuare în pag a 4-a) SOȚII VENIGER, „CETĂȚENI DE ONOARE AI REȘIȚEI“ Ieri, în cadrul unui moment festiv ce a avut loc la Casa Municipală, domnul Mircea Popa, primarul municipiului Reșița, a înminat soților Ding și Wolfgang Weniger din Venlo, Olanda, diplomele de „Cetățeni de Onoare“ ai Reșiței. Au participat domnii Traian Zamfir, prefectul județului Caraș-Severin, Ilie Mustăcilă, vicepreședintele Consiliului Județean, alte oficialități, consilieri municipali. Cuplul olandez, căruia Consiliul Local al Municipiului Reșița i-a conferit aceste titluri, printr-o hotărîre, încă din 15 aprilie a.c., este inițiatorul, după decembrie ’89, al unui amplu program de ajutorare umanitară pentru unități școlare și de ocrotire socială și medicală pentru copii și bătrîni, a altor instituții, acțiune derulată cu contribuția unui larg număr de cetățeni olandezi prin intermediul Fundației „Hulp-organisatie Roemenie“ și materializată pînă acum, în parte și prin cele 15 convoaie umanitare aduse din Olanda la Reșița. Vara la Sălbăgel Nou Nume de sat cu un parfum semantic aparte, parcă predestinat să-și exprime istoria. Un sat cu multe artere, situat în punctul cel mai nordic al județului, aproape de granița cu Timișul, pe care n-ai cum să-l contactezi la telefon pentru că el, telefonul, nu există. Inițial, Sălbăgelu Nou, cu mici case din lut și lemn, înconjurat de terenuri fertile, a fost locuit de familii de naționalitate germană care, de-a lungul timpului, s-au tot răzlețit și împuținat, ajungînd prin anii 1975-1976 aproape pustiu. O pustietate căreia i-a supraviețuit, ca o ironie a soartei, doar o singură femeie astăzi octogenară, dna Iohana Stanec. De atunci insă, ca printr-un miracol, așezarea a început să renască din propria-i singurătate, rînd pe rînd aici stabilindu-se lucrători săraci de naționalitate ucraineană de pe potrivnice și abandonate plaiuri maramureșene. Pe vetre vechi, oameni noi, cu alte obiceiuri și credințe — salbe de neliniște omenească ce aveau să dureze o nouă întemeiere. Imaginați-vă cît de greu le-a fost (și ce greu le mai este încă ..) celor 45 de familii — cît numără în prezent comunitatea — pînă cînd au reușit să-și spună „vecine“ ori „consătean“, să ia totul de la capăt să-și înalțe case trainice din cășirămidă arsă, să-și păstorească laolaltă cele 72 de vaci și cele peste 400 de oi. Să existe, în fond. Și nu într-o perioadă oarecare, d intr-un moment cînd satul românesc începea să intre el însuși, ca entitate, în spectrul nefast al incertitudinii. Iată-mă, așadar, acum la sfîrșit de iunie, pe ulițele sale, străjuite de duzi bătrîni, printre oameni pe care destinul i-a hărăzit să devină „de-ai locului“, într-o zi cînd — după spusele dlui prof. Ioan Boico, directorul Școlii Generale — oile se măsoară pentru a treia oară. Dl director e bucuros și încrezător pentru că din toamna anului trecut cei 32 de elevi ai ciclului gimnazial au fost scutiți să mai parcurgă pe jos cițiva kilometri buni de drum desfundat pînă la Sacu, alăturîndu-se firesc ciclul primar, școala celor 28 din devenind de 8 ani. De altfel, a continuat interlocutorul, din datele statistice pe care le avem, rezultă că numărul elevilor va crește anual cu circa 2-3 la sută. Dnii Ioan Axuc, consilier comunal, Ion Buciuță, membru în comisia locală de aplicare a Legii nr. 18, Ioan Boico doresc să transmită prin intermediul „Cuvîntului satelor“, în numele obștii, mulțumiri Consiliului Județean pentru faptul că a acceptat să suporte contravaloarea proiecului a patru noi săli de clasă pentru construcția cărora ei și-au procurat deja țigla, lemnăria, cărămida, balastrul, cimentul și varul. Nu departe de școală, prin eforturi proprii dar și cu unele ajutoare din Germania, în sat se Nicolae IRIMIA (Continuare în pag 2) Cu acerbă nvidie Prin vremi, unul sau altul, s-a spus despre „aleargă omul după o bucată de pane“ sau „se sperește pentru un ban“. Sintagme cu înțelesuri limpezi, exprmînd generic lupta pentru existență. Zilele noastre, presărate de întîmplări derutante, scot la iveală modalități de-a dreptul surprinzătoare, circumscrise aceleiași lupte pentru existență. Chiar săptămîna aceasta, ne-a fost dat să fim martorii unei asemenea scene. In periferia umană, acolo unde se produc efectele bombelor sociale. Este bine cunoscut reșițenilor băiatul cel orb și acordeonul său, aflat aproape zilnic, în calea trecătorilor, la podul de la Cultural. Și el aleargă după o bucată de pîine și se sperește după un han. Se numește Mihăiță și are 23 de ani. Pe ploaie, pe sau ger, cîntă la acordeon arșiță ore în șir. Nu este cerșetor. El are sentimentul că muncește și așteaptă ca munca să-i fie plătită. Și îi este. Pînă seara, adună în șapca-i foioasă un număr de monede. Dar Mihăiță trăiește în suma efectelor zilelor noastre. Și simte, așa oric cum este, chiar înaintea multor directori de firme sau contabili șefi, că astăzi funcționează alte legi ale supraviețuirii. Legi cărora dacă nu te adaptezi, dispari. Dispari pînă și fizic. Mihăiță muncește pentru bani. Banii se folosește pentru a-și cumpăra mîncare. Un lucru i-a devenit însă cert : din momentul în care primește banul și pînă îl oferă negustorului de hrană, banul și-a pierdut din valoare Ce-i de făcut ? deja El n-are de ce să-l investească într-un mijloc de producție, conservîndu-i astfel valoarea. Acordeonul îi ajunge Și atunci. Mihăiță, inteligent și mobil, pentru a nu-l pierde, elimină din relație tocmai ... banul. Drept pentru care nu mai muncește pentru bani. Ci direct pentru hrană. Se oprește prin piețe, la tarabe și cîntă. Iar munca îi este prețuită în natură. Țăranii sînt miloși, cu frica în Dumnezeu, nu stau pe gînduri și îi umplu traista. Ceapă, cartofi roșii, fasole, un morcov, un castravete, varză, un pumn de cireșe. Eficcient, practic, rentabil. Și culmea, traista lui plină este privită cu acerbă invidie. Mircea CAVADIA Servicii și deservcii la Oravița După ultima noastră discuție (vezi „Timpul“ nr. 190-705 din 1992) la SC „Servicii Publice“ Oravița lucrurile intrau pe un curs ascendent și, cel puțin în preajma bilanțului de la finele anului, situația părea încurajatoare. Chir că primăria a rămas — același e și azi marele „bai“ — datoare unității pentru unele servicii prestate. „Acum ne aflăm în contextul acelui H.G. 597 — ne spunea dl director Al. Căprariu — după tentativele repetate, și care nu ne aparțin de fuziune cu sere de flori de sub tutela primăriei și consiliului local Or, fuziunea nu se putea face, bătind din palme, întrucît un serviciu ca al nostru fusese înființat de prefectura județului. Avem însă reprezentanți ai consiliului local între împuterniciții din CIS. Ceea ce nu ne-a împiedicat să pregătim acțiunea de dare în judecată a primăriei pentru cele peste două milioane ,ei pe care ni-i datorează. Patru lucrări în raza orașului, amînarea de doi ani jumătate a plății acestora provocînd nu o dată dezechilibre in propria noastră activitate“. Intre activitățile unității, cofetăria „Afrodita“, după cîteva luni mai dificile, la începutul anului, a reintrat în zona cîștigurilor constante și importantei așișderi atelierul de reparat umbrele, de încărcat brichete, de confecții metalice, chiar dacă materia primă se găsește foarte greu. O mare lucrare a contractat firma cu filiala Băncii Agricole (3 milioane lei), ea adăugîndu-se onorării deselor comenzi care vin de la particulari (persoane individuale sau firme). (Ionel BOTA)