Timpul, octombrie 1993 (Anul 4, nr. 193-214)

1993-10-14 / nr. 202

POPOR ROMÂN. A­U GREȘEȘTE CINE CREDE ÎN TINE COTIDIAN SOCIAL-POLITIC-CULTURAL INDEPENDENT ISSN 1221-1184 % Președintele României, dl Ion Iliescu, s-a întîlnit ien, la Palatul Cotroceni, cu lide­rii partidelor reprezentate în parlament, întîlnire consacra­tă pregătirii manifestărilor de la 1 Decembrie, Ziua Națio­nală a României. Convorbiri­le au fost apreciate pozitiv de către liderii de partide participanți la discuții. • Intr-o declarație făcută ieri, Guvernul României a a­­nunțat că a luat notă cu sa­tisfacție de evoluția pozitivă a procesului de ratificare a acordului comercial bilateral, care include și acordarea clauzei națiunii celei mai fa­vorizate României, și și-a ex­primat speranța că și rezulta­tul dezbaterilor etapei ur­mătoare, din Senatul SUA, va fi, de asemenea, pozitiv. • Cu prilejul participării la Conferința care se va ține Francofoniei, în perioada 10-18 octombrie, în Insulele Mauritius, președintele Ro­mâniei, dl Ion Iliescu, va ple­ca azi într-un turneu diplo­matic african, care va cuprin­de Republica Zimbabwe, A­­frica de Sud și Kenia. • Ministerul Afacerilor Ex­terne al României a anunțat ieri că a luat cunoștință cu profundă preocupare de ce­rerea procurorului pentru pe­deapsa cu moartea în cazul a trei acuzați implicați în far­sa judiciară de la Tiraspol. Procesul intentat „Grupului Ilașcu“ se reia în cursul zi­­­lei de azi. • Ministrul român de ex­terne, dl Teodor Meleșcanu, aflat în vizită la Viena, s-a întîlnit și a avut ieri convor­biri cu ministrul francez al afacerilor externe. A fost pri­mită favorabil solicitarea ca Franța să ia inițiativa consti­tuirii unui fond de stabiliza­re, în cadrul „Grupului celor 24“, pentru echilibrarea ba­lanței de plăți și asigurarea convertibilității monedei na­ționale, de tipul fondului destinat Poloniei. • Surse ale președinției belgiene a Comunității Euro­pene au indicat ieri că o în­tîlnire la nivel inalt între Comunitatea Economică Eu­ropeană și Rusia, ce-i va reu­ni pe premierul belgian Jean- Luc de Rens, președintele Comisiei Europene Jacques Delors și președintele rus Bo­ris Elțîn, ar putea avea loc la începutul săptămînii vii­toare, la Moscova. VREMEA. AZI Vremea va fi caldă, cu ce­rul variabil. Izolat, sînt posi­bilă averse slabe de ploaie. Vîntul va sufla slab, la mo­derat, din sector sudic. Tem­peraturile minime ale zilei vor oscila între 9­­ și 14 grade, iar cele maxime vor fi cu­prinse între 25 și 30 de grade Celsius. Clauza, un succes previzibil După admiterea României în Consiliul Europei, ne surîde și șansa unui alt succes politico­­diplomatic cu consecințe econo­mice : obținerea sau, mai bine zis, reobținerea clauzei națiunii celei mai favorizate. Marți seara, în jurul orei 19 (ora Bucureștiului), Camera Re­prezentanților, din SUA, a decis să acorde Congresul Româ­niei clauza națiunii celei mai fa­vorizate. Hotărîrea camerei in­ferioare a Congresului american a fost precedată de două demer­­suri foarte importante: statutul vamal preferențial a primit avi­zul din partea subcomisiei pen­­tru comerț și a comisiei pentru căi și mijloace din Camera Re­prezentanților, iar președintele Bill Clinton a recomandat — cum a procedat cu ani în urmă și George Bush — acordarea clauzei națiunii celei mai favo­rizate pentru România. Discuțiile în cadrul Camerei Reprezentanților, pe marginea acordării pentru România clauzei națiunii celei mai favo­a­rizate, au durat 40 de Au intervenit 14 deputați minute, din diverse state ale SUA. Intre ei și deputatul Lantos, cunoscu­ nouă dintr-o împrejurare ante­rioară, cînd a fost respinsă clau­­za, dar și dintr-o vizită făcută în România, atunci cînd și-a re­așezat părerile despre noi, în general, opiniile au fost favora­bile. Deși deputatul Lantos a a­­vut cîteva observații, cu privire la respectarea drepturilor mino­rităților. Totuși, nu s-au propus și ca atare nu s-au aprobat, a­­mendamente la clauză. Cînd a fost vorba despre vot, Camera Reprezentanților nu a adoptat o procedură obișnuită. Votul nu a fost nominal. La „sînteți de acord cu întrebarea : aprobarea clauzei?“, din sală, deputații au răspuns într-o voce : „Yes!“. Pentru acest „yes“ au cîntărit cu siguranță poziția geostrategi­­că a României, stabilitatea țării noastre, aici, la porțile războaie­lor naționale, și ale restaurației comuniste sîngeroase, seriozita­tea cu care am vegheat la em­bargoul aplicat fostelor state iugoslave, recenta primire în Consiliul Europei și, nu în ulti­mul rînd, demersul politico-di­plomatic românesc corelat cu sprijinul loby-ului românesc din SUA. Acordarea clauzei națiunii ce­lei mai favorizate pentru Româ­nia urmează să fie supusă și dezbaterii Senatului Congresului SUA. Specialiștii văd însă ur­mătorul pas ca pe o nouă certi­tudine. (Dorina Sgaverdia) E toamnă iar ANUL IV NR. 202 (969) REȘIȚA JOI 14 OCTOMBRIE 1993 4 pagini 25 lei BflNflfSL ORTODOX Cuvioasa Paraschiva • Idealul desăvârșirii spirituale In­ toate domeniile de acti­vitate umană se vorbește de progres și bunăstare care vi­zează în general aspectele vieții trupești, pe când cu pri­vire la desăvârșirea in cele spirituale persistă doar reli­gia prin Biserică. Dacă prin tehnică omul își­­ ușurează munca, asigurându-și o viață mai ușoară, prin credință își găsește pacea sufletului, bu­curia inimii izvorâtă din li­bertatea ce o oferă detașarea de păcat, și izbăvirea de în­robirea ce o provoacă bunu­rile vremelnice, trecătoare (materiale). Sfinții Părinți, din experiența vieții lor pil­duitoare, trăind in consens cu învățătura propovăduită de Mântuitorul Isus H­ristos, au consemnat în nemuritoa­rele lor opere că omul spre a ajunge la desăvârșire trebuie să parcurgă trei trepte, res­pectiv : 1) Treapta curăției de toate poftele păcătoase și patimile, prin cultivarea pos­tului, rugăciunii, pocăinței, lacrimilor și a cum­unicăturii. 2) Treapta iluminării prin harul lui Dumnezeu, când lu­mina adevărului sfânt se re­varsă în sufletul nostru și-l umple de pace sfântă și bu­curie nespusă. 3) Treapta u­­nirii mistice cu Dumnezeu când sufletul ajunge la uni­rea cu Dumnezeu prin dra­goste negrăită. S-ar putea replica că la a­­ceastă stare pot ajunge doar monahii care au făcut de bu­năvoie cele trei voturi, res­pectiv : votul ascultării, vo­tul castității și votul sărăciei. A crede astfel înseamnă să ignori istoria Bisericii întru­cât privind doar calendarul creștin ortodox poți găsi su­ficiente nume de mireni care au fost încoronați cu nimbul sfințeniei. Și e suficient, apoi, Prot rlr. Vasilc PETRICA (Continuare in pag a 2-a> Toamna în Valea Alm­ăjului Ca să ajungi în Valea Almă­­jului cu atît de popularele noas­tre mijloace din transport auto și trebuie răbdare și... tutun. Pentru că, din Autogara Bozo­­viei autobuzele, deși au ore fi­xe de plecare, în după-amiaza zilei de 30 septembrie a.c., a­­cestea au pornit din Autogara Bozovici înspre punctele termi­nus cum a dat Dumnezeu și șo­ferii. Cel înspre Dalboșeț, spre exemplu, a avut o întîrziere de o oră. Observînd probabil că nu sunt localnic, șoferul „a uitat“ să-mi înapoieze restul. L-am trecut la capitolul „pierderi pla­nificate", pentru că ce pot să fac eu cu 30 de lei, cînd un pa­chet de țigări „BT“, la bufetul din centrul comunei, costa 650 de lei? I înainte de asfințit, valea imi pare un adevărat miracol, încît gîndul că aș fi putut copilări în­­tr_un asemenea peisaj de nease­muită frumusețe îmi produce o mare bucurie. Prin livezi, prin top de mere roșii și mici sălașe din lemn nou, pierdute sub frun­ze ruginii de viță, spre care poartă mireasma de otavă proas­te păr­rosită, îmi reînvie în memo­rie frînturi de vers ce poartă pecetea înconfundabilă a unor poeți ca Ion Budescu, Nicolae și Petru Dolângă, Iosif Băcilă (pe care aveam să-l găsesc a­­proape de miezul nopții la masa de scris), a unor prozatori pre­cum Ion Marin Almăjan și Iosif Maria Bâta, cu toții născuți aici. Dl Nicolae Baba, un tînăr de curînd ales viceprimar, îmi mărturisește că „Timpul“ este un ziar citit în satele din Almăj. Dna Elena Calancea, diriginta Of­ciului Poștal, îmi spunea la rîndu-i : „Aici și la agențiile din Boina, Șopotu Nou și Ravensca, există aproape 200 de abona­mente. Pină acum o săptămină, ziarul sosea în comună la data apariției. In prezent, îl primim a doua zi. Necazul este că zilnic ne lipsesc din pachete 8-10­xemplare. Și mulți dintre citi­­­­tori vă acuză pe dv., ziariștii.. Pe una din străzi, dl Petrișor Bâta, gestionar la Consumcoop, descarcă frigidere și congelatoa­re aduse direct de la uzina pro­ducătoare, în principal pentru locuitorii satului Boina, recent racordat la rețeaua electrică. Dl Busuioc Papistaș este unul din beneficiari și ține neapărat sa transmită colegului Mircea Ca­­radia mulțumiri pentru articolul publicat despre eveniment, pen­tru ziarele trimise în dar săten Nicolae IRIMIA (Continuare în pag a 3-a) Cartea, cu pumnul în gură In cadrul procesului formativ din învățămînt, bibliotecile șco­lare au avut un cuvînt greu de spus. Un elev care nu-și com­pletează instruirea prin lec­turi suplimentare adecvate va deveni, cu certitudine, un infirm intelectual, în condițiile în care astăzi pe piața liberă carte a ajuns un lux, puțini părinți pu­t­â­nd asigura copiilor cartea ne­cesară, importanța și necesitatea funcționării bibliotecilor școlare, înzestrate cu un extraordinar fond de carte și constituite cu multă greutate pină și în înde­părtate cătune, apare de o evi­dență categorică. Și numai minte bolnavă poate gîndi alt­o fel. De ce spunem acest lucru ? Pentru că o diabolică manopera de distrugere a bibliotecilor șco­lare este pe cale de a se produ­ce. In luna august a.c., cu adresa nr. 34053 Ministerul Invățămîn­­tului a trimis către inspectora­tele școlare „Criteriile de nor­­mare a personalului nedicta o­­perațiuni, întregul fond de car­­tic din învățămîntul preuniver­ te. Și-apoi, ce investiție mai de (Continuare In pag a 2-a) sitar“, criterii stabilite în baza Legii nr. 21/1993, privind buge­tul de stat pe anul acesta. Prin­tre altele, găsim aici și condiții­le necesare existenței unui post de bibliotecar școlar. Citim și ne frecăm la ochi, pentru că a­­berația este totală, dovedind, da­că nu rea credință, o­­ iremedia­bilă ruptură de realitate. Pentru un post de bibliotecar, glăsuiesc „documentele“, trebuie să exis­te un număr de peste 10 000 de volume înregistrate și cel puțin 1000 de elevi cititori, înregistrați și ei ca atare. Și pentru că ase­menea situații sunt rarisime, a­­ce­eași norme prevăd și jumă­tăți de posturi și chiar fracțiuni, adică bibliotecari cu ora, ca la piață, Ia cărat cartoafe. In toa­te cazurile sunt necesare mii de volume și sute de cititori cu fișă. Păi,, chiar dacă am avea un sin­gur elev, tot­­ credem că se jus­tifică un bibliotecar, deoarece a­­cesta nu doar dă o carte, ci ges­tionează, cu tot cortegiul de o­preț poate fi decit aceea a unui tînăr în formare ? Nici un mi­nerit, nici o siderurgie și nici o altă bazaconie megalomană și înghițitoare de-a surda de bani cu vagonul . Chiar și Inspectoratul Jude­țean Școlar Caraș-Severin a do­vedit reticență în aplicarea „i­­mediată“ a normelor pentru că a realizat periculozitatea unor asemenea măsuri. După mai bine ministerul, presat de două luni probabil de semnale alarmante din teritoriu, vine cu ... îmbunătățiri numite „Completări ale criteriilor de nor­mare etc“. Ultima inovație este de și mai mare rîsul și chiar ar fi dacă n-ar fi de plîns. Aplica­rea normativului, sună din coa­dă „Completările“ au în vedere că se pot norma posturi de bi­bliotecari și renunțîndu-se la fracțiuni de normă de bibliote­cari plătite cu ora la alte insti­tuții de invățămînt. Fraza asta îmbîrligată înseamnă că mai multe școli trebuie să renunțe Mircea CAV­ADIA „Patronul“ a fost găsit înecat Marți, in jurul orei 13.30, poliția din Oravița a fost a­­tertată de Ion Rotărescu. Du­pă spusele domniei sale, pe fundul Lacului Mare se ză­rea un cadavru. Imediat, un echipaj de intervenție,­­ înso­țit de o echipă de pompieri militari, s-a deplasat la fața locului. După ce l-au recuperat, ca­davrul a fost identificat ca fiind al lui Ion Craiciu, zis „Patronu’“, născut în 1948, do­miciliat in comuna Frățești, județul Giurgiu. Alcoolic no­toriu, „Patronu'“ era cunoscut în lumea interlopă a Oraviței ca fiind „proprietarul“ sub­solurilor, al locurilor părăsite, unde adăpostea hoți de buzu­nare, cerșetori, oameni fără păpău­l. (Continuare in pag a 4-a)

Next