Timpul, octombrie 1993 (Anul 4, nr. 193-214)
1993-10-14 / nr. 202
POPOR ROMÂN. AU GREȘEȘTE CINE CREDE ÎN TINE COTIDIAN SOCIAL-POLITIC-CULTURAL INDEPENDENT ISSN 1221-1184 % Președintele României, dl Ion Iliescu, s-a întîlnit ien, la Palatul Cotroceni, cu liderii partidelor reprezentate în parlament, întîlnire consacrată pregătirii manifestărilor de la 1 Decembrie, Ziua Națională a României. Convorbirile au fost apreciate pozitiv de către liderii de partide participanți la discuții. • Intr-o declarație făcută ieri, Guvernul României a anunțat că a luat notă cu satisfacție de evoluția pozitivă a procesului de ratificare a acordului comercial bilateral, care include și acordarea clauzei națiunii celei mai favorizate României, și și-a exprimat speranța că și rezultatul dezbaterilor etapei următoare, din Senatul SUA, va fi, de asemenea, pozitiv. • Cu prilejul participării la Conferința care se va ține Francofoniei, în perioada 10-18 octombrie, în Insulele Mauritius, președintele României, dl Ion Iliescu, va pleca azi într-un turneu diplomatic african, care va cuprinde Republica Zimbabwe, Africa de Sud și Kenia. • Ministerul Afacerilor Externe al României a anunțat ieri că a luat cunoștință cu profundă preocupare de cererea procurorului pentru pedeapsa cu moartea în cazul a trei acuzați implicați în farsa judiciară de la Tiraspol. Procesul intentat „Grupului Ilașcu“ se reia în cursul zilei de azi. • Ministrul român de externe, dl Teodor Meleșcanu, aflat în vizită la Viena, s-a întîlnit și a avut ieri convorbiri cu ministrul francez al afacerilor externe. A fost primită favorabil solicitarea ca Franța să ia inițiativa constituirii unui fond de stabilizare, în cadrul „Grupului celor 24“, pentru echilibrarea balanței de plăți și asigurarea convertibilității monedei naționale, de tipul fondului destinat Poloniei. • Surse ale președinției belgiene a Comunității Europene au indicat ieri că o întîlnire la nivel inalt între Comunitatea Economică Europeană și Rusia, ce-i va reuni pe premierul belgian Jean- Luc de Rens, președintele Comisiei Europene Jacques Delors și președintele rus Boris Elțîn, ar putea avea loc la începutul săptămînii viitoare, la Moscova. VREMEA. AZI Vremea va fi caldă, cu cerul variabil. Izolat, sînt posibilă averse slabe de ploaie. Vîntul va sufla slab, la moderat, din sector sudic. Temperaturile minime ale zilei vor oscila între 9 și 14 grade, iar cele maxime vor fi cuprinse între 25 și 30 de grade Celsius. Clauza, un succes previzibil După admiterea României în Consiliul Europei, ne surîde și șansa unui alt succes politicodiplomatic cu consecințe economice : obținerea sau, mai bine zis, reobținerea clauzei națiunii celei mai favorizate. Marți seara, în jurul orei 19 (ora Bucureștiului), Camera Reprezentanților, din SUA, a decis să acorde Congresul României clauza națiunii celei mai favorizate. Hotărîrea camerei inferioare a Congresului american a fost precedată de două demersuri foarte importante: statutul vamal preferențial a primit avizul din partea subcomisiei pentru comerț și a comisiei pentru căi și mijloace din Camera Reprezentanților, iar președintele Bill Clinton a recomandat — cum a procedat cu ani în urmă și George Bush — acordarea clauzei națiunii celei mai favorizate pentru România. Discuțiile în cadrul Camerei Reprezentanților, pe marginea acordării pentru România clauzei națiunii celei mai favoarizate, au durat 40 de Au intervenit 14 deputați minute, din diverse state ale SUA. Intre ei și deputatul Lantos, cunoscu nouă dintr-o împrejurare anterioară, cînd a fost respinsă clauza, dar și dintr-o vizită făcută în România, atunci cînd și-a reașezat părerile despre noi, în general, opiniile au fost favorabile. Deși deputatul Lantos a avut cîteva observații, cu privire la respectarea drepturilor minorităților. Totuși, nu s-au propus și ca atare nu s-au aprobat, amendamente la clauză. Cînd a fost vorba despre vot, Camera Reprezentanților nu a adoptat o procedură obișnuită. Votul nu a fost nominal. La „sînteți de acord cu întrebarea : aprobarea clauzei?“, din sală, deputații au răspuns într-o voce : „Yes!“. Pentru acest „yes“ au cîntărit cu siguranță poziția geostrategică a României, stabilitatea țării noastre, aici, la porțile războaielor naționale, și ale restaurației comuniste sîngeroase, seriozitatea cu care am vegheat la embargoul aplicat fostelor state iugoslave, recenta primire în Consiliul Europei și, nu în ultimul rînd, demersul politico-diplomatic românesc corelat cu sprijinul loby-ului românesc din SUA. Acordarea clauzei națiunii celei mai favorizate pentru România urmează să fie supusă și dezbaterii Senatului Congresului SUA. Specialiștii văd însă următorul pas ca pe o nouă certitudine. (Dorina Sgaverdia) E toamnă iar ANUL IV NR. 202 (969) REȘIȚA JOI 14 OCTOMBRIE 1993 4 pagini 25 lei BflNflfSL ORTODOX Cuvioasa Paraschiva • Idealul desăvârșirii spirituale In toate domeniile de activitate umană se vorbește de progres și bunăstare care vizează în general aspectele vieții trupești, pe când cu privire la desăvârșirea in cele spirituale persistă doar religia prin Biserică. Dacă prin tehnică omul își ușurează munca, asigurându-și o viață mai ușoară, prin credință își găsește pacea sufletului, bucuria inimii izvorâtă din libertatea ce o oferă detașarea de păcat, și izbăvirea de înrobirea ce o provoacă bunurile vremelnice, trecătoare (materiale). Sfinții Părinți, din experiența vieții lor pilduitoare, trăind in consens cu învățătura propovăduită de Mântuitorul Isus Hristos, au consemnat în nemuritoarele lor opere că omul spre a ajunge la desăvârșire trebuie să parcurgă trei trepte, respectiv : 1) Treapta curăției de toate poftele păcătoase și patimile, prin cultivarea postului, rugăciunii, pocăinței, lacrimilor și a cumunicăturii. 2) Treapta iluminării prin harul lui Dumnezeu, când lumina adevărului sfânt se revarsă în sufletul nostru și-l umple de pace sfântă și bucurie nespusă. 3) Treapta unirii mistice cu Dumnezeu când sufletul ajunge la unirea cu Dumnezeu prin dragoste negrăită. S-ar putea replica că la această stare pot ajunge doar monahii care au făcut de bunăvoie cele trei voturi, respectiv : votul ascultării, votul castității și votul sărăciei. A crede astfel înseamnă să ignori istoria Bisericii întrucât privind doar calendarul creștin ortodox poți găsi suficiente nume de mireni care au fost încoronați cu nimbul sfințeniei. Și e suficient, apoi, Prot rlr. Vasilc PETRICA (Continuare in pag a 2-a> Toamna în Valea Almăjului Ca să ajungi în Valea Almăjului cu atît de popularele noastre mijloace din transport auto și trebuie răbdare și... tutun. Pentru că, din Autogara Bozoviei autobuzele, deși au ore fixe de plecare, în după-amiaza zilei de 30 septembrie a.c., acestea au pornit din Autogara Bozovici înspre punctele terminus cum a dat Dumnezeu și șoferii. Cel înspre Dalboșeț, spre exemplu, a avut o întîrziere de o oră. Observînd probabil că nu sunt localnic, șoferul „a uitat“ să-mi înapoieze restul. L-am trecut la capitolul „pierderi planificate", pentru că ce pot să fac eu cu 30 de lei, cînd un pachet de țigări „BT“, la bufetul din centrul comunei, costa 650 de lei? I înainte de asfințit, valea imi pare un adevărat miracol, încît gîndul că aș fi putut copilări într_un asemenea peisaj de neasemuită frumusețe îmi produce o mare bucurie. Prin livezi, prin top de mere roșii și mici sălașe din lemn nou, pierdute sub frunze ruginii de viță, spre care poartă mireasma de otavă proaste părrosită, îmi reînvie în memorie frînturi de vers ce poartă pecetea înconfundabilă a unor poeți ca Ion Budescu, Nicolae și Petru Dolângă, Iosif Băcilă (pe care aveam să-l găsesc aproape de miezul nopții la masa de scris), a unor prozatori precum Ion Marin Almăjan și Iosif Maria Bâta, cu toții născuți aici. Dl Nicolae Baba, un tînăr de curînd ales viceprimar, îmi mărturisește că „Timpul“ este un ziar citit în satele din Almăj. Dna Elena Calancea, diriginta Ofciului Poștal, îmi spunea la rîndu-i : „Aici și la agențiile din Boina, Șopotu Nou și Ravensca, există aproape 200 de abonamente. Pină acum o săptămină, ziarul sosea în comună la data apariției. In prezent, îl primim a doua zi. Necazul este că zilnic ne lipsesc din pachete 8-10xemplare. Și mulți dintre cititori vă acuză pe dv., ziariștii.. Pe una din străzi, dl Petrișor Bâta, gestionar la Consumcoop, descarcă frigidere și congelatoare aduse direct de la uzina producătoare, în principal pentru locuitorii satului Boina, recent racordat la rețeaua electrică. Dl Busuioc Papistaș este unul din beneficiari și ține neapărat sa transmită colegului Mircea Caradia mulțumiri pentru articolul publicat despre eveniment, pentru ziarele trimise în dar săten Nicolae IRIMIA (Continuare în pag a 3-a) Cartea, cu pumnul în gură In cadrul procesului formativ din învățămînt, bibliotecile școlare au avut un cuvînt greu de spus. Un elev care nu-și completează instruirea prin lecturi suplimentare adecvate va deveni, cu certitudine, un infirm intelectual, în condițiile în care astăzi pe piața liberă carte a ajuns un lux, puțini părinți putând asigura copiilor cartea necesară, importanța și necesitatea funcționării bibliotecilor școlare, înzestrate cu un extraordinar fond de carte și constituite cu multă greutate pină și în îndepărtate cătune, apare de o evidență categorică. Și numai minte bolnavă poate gîndi alto fel. De ce spunem acest lucru ? Pentru că o diabolică manopera de distrugere a bibliotecilor școlare este pe cale de a se produce. In luna august a.c., cu adresa nr. 34053 Ministerul Invățămîntului a trimis către inspectoratele școlare „Criteriile de normare a personalului nedicta operațiuni, întregul fond de cartic din învățămîntul preuniver te. Și-apoi, ce investiție mai de (Continuare In pag a 2-a) sitar“, criterii stabilite în baza Legii nr. 21/1993, privind bugetul de stat pe anul acesta. Printre altele, găsim aici și condițiile necesare existenței unui post de bibliotecar școlar. Citim și ne frecăm la ochi, pentru că aberația este totală, dovedind, dacă nu rea credință, o iremediabilă ruptură de realitate. Pentru un post de bibliotecar, glăsuiesc „documentele“, trebuie să existe un număr de peste 10 000 de volume înregistrate și cel puțin 1000 de elevi cititori, înregistrați și ei ca atare. Și pentru că asemenea situații sunt rarisime, aceeași norme prevăd și jumătăți de posturi și chiar fracțiuni, adică bibliotecari cu ora, ca la piață, Ia cărat cartoafe. In toate cazurile sunt necesare mii de volume și sute de cititori cu fișă. Păi,, chiar dacă am avea un singur elev, tot credem că se justifică un bibliotecar, deoarece acesta nu doar dă o carte, ci gestionează, cu tot cortegiul de opreț poate fi decit aceea a unui tînăr în formare ? Nici un minerit, nici o siderurgie și nici o altă bazaconie megalomană și înghițitoare de-a surda de bani cu vagonul . Chiar și Inspectoratul Județean Școlar Caraș-Severin a dovedit reticență în aplicarea „imediată“ a normelor pentru că a realizat periculozitatea unor asemenea măsuri. După mai bine ministerul, presat de două luni probabil de semnale alarmante din teritoriu, vine cu ... îmbunătățiri numite „Completări ale criteriilor de normare etc“. Ultima inovație este de și mai mare rîsul și chiar ar fi dacă n-ar fi de plîns. Aplicarea normativului, sună din coadă „Completările“ au în vedere că se pot norma posturi de bibliotecari și renunțîndu-se la fracțiuni de normă de bibliotecari plătite cu ora la alte instituții de invățămînt. Fraza asta îmbîrligată înseamnă că mai multe școli trebuie să renunțe Mircea CAVADIA „Patronul“ a fost găsit înecat Marți, in jurul orei 13.30, poliția din Oravița a fost atertată de Ion Rotărescu. După spusele domniei sale, pe fundul Lacului Mare se zărea un cadavru. Imediat, un echipaj de intervenție, însoțit de o echipă de pompieri militari, s-a deplasat la fața locului. După ce l-au recuperat, cadavrul a fost identificat ca fiind al lui Ion Craiciu, zis „Patronu’“, născut în 1948, domiciliat in comuna Frățești, județul Giurgiu. Alcoolic notoriu, „Patronu'“ era cunoscut în lumea interlopă a Oraviței ca fiind „proprietarul“ subsolurilor, al locurilor părăsite, unde adăpostea hoți de buzunare, cerșetori, oameni fără păpăul. (Continuare in pag a 4-a)