Timpul, februarie 1994 (Anul 5, nr. 21-40)
1994-02-01 / nr. 21
ANUL VIII. 21 (1045) REȘIȚA Marți 1 FEBRUARIE 1991 COTIDIAN SOCIAL-POLITIC-CULTURAL INDEPENDENT ISSN 1221-1184 8 pagini 70 lei Relații roniâno-roiiîâne tru îi sîntem îndatorați dlui PeLucinschi, președintele Parlamentului de la Chișinău, care ne informează că în Republica Moldova populația de altă naționalitate decit română reprezintă cca 35 la sută din total. Referindu-se, desigur, trene, și la raioanele transnisunde raportul procentual, e favorabil rusofonilor. Domnia sa își imaginează probabil că elimină astfel o serioasă lacună din cunoștințele noastre, temperând, totodată, propensiunile unioniste, mai profunde și mai durabile decit se crede îndeobște. o. Ca atare, conchide sentențiliderul parlamentar din Basarabia, problema relațiilor româno-române, a eventualei uniri a celor două state românești trebuie abordată cu multă circumspecție. Spre anul, ajunge la conflicte interetnice sau chiar la război. Salutară precauție și admirabilă grijă întru perpetuarea unei anomalii care datează tocmai de la Ribbenscțop și Molotov citire ! SEISMOG pf, v " "~j~ "* , v Ceea **'* cTe.sc7Tt nrt~ v*I £ v7íT' î.TZu~ LcTTTT e clar ‘ cîțiva reprezentanți ai Consiliului Europei. Care, aflînd despre intenția organizării unui referendum cu privire la independența Republicii Moldova, deci la amînarea sine die a unirii, s-au interesat dacă în 1940 populația Moldovei de peste Prut a fost consultată, măcar printr-o parodie plebiscitară, în ce măsură acceptă sau nu anexarea brutală la măreața Uniune Sovietică. Intre timp s-a mai schimbat cite ceva (tragică schimbare !) în structurile etnice ale Basarabiei și nimeni nu contestă acest adevăr. In cinci valuri succesive, deportările au făcut ravagii, risipind pe moldovenii și pe bucovinenii noștri în vastele spații de dincolo de Ural. Sau, vorba poetului, unde sunt cei ce nu mai sunt ? Supraviețuitorilor le-a fost răpit chiar și dreptul de a-și plînge soarta în limba lor maternă. Cind, în 1812, Rusia a smuls din trupul țării teritoriul dintre Prut și Nistru, acesta era locuit de români în proporție de peste 90 la sută. Acum mai sunt atîția cîți au mai rămas. Și e un miracol că au rămas și atîția cîți mai sunt. Iar dl Lucinschi, a cărui preocupare față de soarta minorităților e demnă de toată lauda, ar trebui să se intereseze măcar în aceeași măsură și de cea a românilor. Deocamdată încă majoritari. Ni se repetă pe toate tonurile că nu trebuie forțată nota. De acord, dar nici în eeiă_ ,lalt sens, pornindu-se deci de la ipoteza prezisă că unirea e imposibilă ori atît de îndepărtată în vreme, încît nici n-are rost să insistăm. Dacă istoria nu este doar suma erorilor și a ororilor omenești, Basarabia e și va fi pămînt românesc. Spre șansa noastră, mai există și luminate conștiințe care nu se resemnează, refuzînd compromisurile. Ilie Ilașcu trăiește și ne asigură că lupta continuă. AI. BÂRSESCU „...Nevinovată pradă în cele patru vînturi...“ • Interviu cu dl Nia Petre ChIRIȚESCU, farmacist, nume de prim ordin în enigmistica românească — Domnule Nia Petre Chirițescu, sînteți de aproape 60 de ani mistuit de locul enigmisticii Cum ați început, de fapt ? — Copil fiind, mama ne citea, mie și fratelui meu mai mic, revista Universul Copiilor. La virsta de 9 anii am debutat în această revistă cu un triunghi enigmistic. Debutul precoce a însemnat foarte mult, enigmistica începând de atunci să facă permanent parte din mele. Am continuat preocupările intens și mai ales organizat, începînd cu anul întâi de liceu, la Craiova, între anii 1941-1947 făcînd parte din Cercul Enigmistic Craiova, cel mai puternic din țară, la acea vreme. — Vă mai amintiți numele unor colegi deveniți celebri ? — Sigur, cum să nu-mi amintesc. Nu pentru că rebusiștiii au o foarte bună memorie, dar într-adevăr, am avut colegi celebri: Traian Ciocîlteu, Ion, Nedu Popescu, Liviu Popescu, Traian Ciomâncan și alții. Pentru mine a fost o perioadă extraordinară. Am acumulat enorm, am repurtat primele succese. Spre exemplu, editarea revistei Micul Rebus, 17 numere la rînd, reprezintă un succes. —■ Domnule Chirițescu, unde se afla în perioada anilor ’40 enigmistica românească ? — în mica categoric printre primele din lume, în Italia, Germania, Franța, Cehoslovacia sa Ungaria, mult sub noi. Practic, se încrucișau doar cuvinte, fără tematică. Atît erau careurile rebusistice apărute în presa acelor țări. De subtilitatea enigmei și perfecțiunea grilei n-are sens să mai vorbim. Este adevărat că atunci nu am cunoscut enigmistica engleză și americană, deci in privința lor nu mă pronunț. Revenind la rebusistea românească, trebuie să spun că pe primul plan am situat subtilitatea perfecțiunea grilei, careurile fișiind de regulă tematice. în 1945, îintr-un concurs cu rebusiștiii din Brăila, cei mai puternici după Craiova, am reușit chiar o per A consemnat Mircea CAVADIA (Continuare în pag. a 3-a) FOTODOCUMENT : Sectorul oțelăriei din Reșița, in anul 1910 Din cuprins: • Dilemele educației (pag. a 3-a); • Minorii infractori profită (pag. a 3-a); • La U.C.M. Reșița s-a umplut paharul (pag. a 3-a); • Secvențe orăvițene (pag. a 4-a); • Sport (pag. a 6-a); 0 nouă indexare confefcxn sintaix naițââ jos . difuzate de Mfkuriteiud Mumdii și Protecție Secfșfe, pentru tril’mestrul Ian áirviriui, începând cu 1 ieninerie, vțailaairea indexării medii brute va fi de 24 890 lei pentru care NU se va plâti implocat suplimenter. Pentru salariații din sectorul public, ccesOcOartul de indexare va fi de 22 la sută. Pentru pensile din categoria asigurărior de stat, ale agricultorilor, ale invaltizloii, precum și pentru decepțiiiâlie de stat pentru copii, burse pentru elevi și studenți, coeficientul de indexare va fi Pentru pensiile de 20 la suta, suplimentare din sistemul de asigurări sociale de stat, coeficiențiuil va fi de 25 la sută. Ajutorași de șomaj și ajutoarele pentru incăzire, in perioada ianuariemartie, vor fi indexate cu 20 la sută. Indexările pe luna ianuarie vor fi plătite la cursul aceleiași luni. (Mario BAI,INT) Domnul prefect față-n față cu reacțiunea (o Generații de studenți ai Institutului de Subiingineri din Reșița și cursanți ai universității politice și de conducere își amintesc „cu plăcere“ de lecțiile „domnului profesor“ Traian Zamfir, de etereința sa în materie, de argumentația doctă a superiorității oriníduirii socialiste aupra capitalismului in putrefacție. Domnul prefect Traian Zamfir a fost un foarte bun profesor de materialism dialectic și istoric și de sociialism științific. Ceea ce însă n-a fost un impediment ca, încă din primul an de după 1989, să devină pattron, capitalist sadeia. Aceasta l-a salvat în ochii multora. Și probabil am fi rămas cu imaginea pe care și-a construit-o ulterior, uitând de asistentul universitar de marxism, dacă acțiunile domniei sale din ultimul an nu ar contrazice intențiile de început. Vorba lui Boetius: „Si taeuisses, philosophus mansisses“. Sunt însă chestiuni de determinism, pe care „domnul profesor" le știe oricum mai bine decit nicá. Nu știe însă ce știm mci și nici nu ne propunem săr-i arătăm că știm ceea ce domnia sa n-ar vrea să știm. Chiar dacă știm. Dar nu despre știință ne-am propus să vorbim acum și alții. Ci despre neștiință. Domnul prefect se pare că n-a mai pus mina pe o carte de pe când studa documentele celui de-al XlV-lea congres. Pentru că în ultimele sate demersuri pubficistice dovedește o necunoaștere crasă a Legii administrației publice locale, atribuându-și puterii pe care legea nu i le recunoaște. Să fie oare vorba de neștiință sau actualul guvern și reprezentanții săi își asumă puteri discreționare ? Trăim într-un stat de drept sau ne îndreptăm spre dictatură ? Domnul prefect Traian "Zamfir, prin atitudinile sale, ne face să credem că în CA ARGUS (Continuare în pag. a 3-a) Curcanul mort și îndopat Stimați călători, urmează o nouă haltă a indexării salariilor și pensiilor. După două ședințe, în care pînă și scaunele, pardon, fotoliile miniștrilor au plîns de mila nației române, conform politicii sale neabătute de a majora prețurile și a se face că majorează lefurile, guvernul a zis : începând cu 1 ianuarie 1994 (dacă tot sîntem în 1 februarie !) se indexează salariul mediu brut, pensiile de asigurări de stat, pensiile invalizilor, agricultorilor, soțiilor militarilor aflați în termen, pensiile militare ,și alte venituri. Valoarea indexării medii pe salariat la societățile comerciale cu capital majoritar de stat și regiile auto- PARDON wome w rre wmte», ceea ce înseamnă o creștere procentuală de 20 la sută. Pensiile de asigurări de stat și celelalte, amintite mai sus, vor fi indexate cu 20 la sută, urmînd ca un coeficient de 25 la sută să se aplice celor cu pensii suplimentare. Ajutorul de șomaj va fi majorat, de asemenea cu 20 la sută, iar alocația de stat lunară pentru copii va fi stabilită la suma de 5300 lei. Cine ia cunoștință despre această generoasă modalitate de protecție socială, dacă, evident, a venit din Lună, se crucește și cadelat de admirație. Dar cade degeaba. Problema continuă să rămînă la nivelul ambiției orbului care Mircea CAVADIA . (Continuare în pag a 8-a)