Timpul, noiembrie 1994 (Anul 5, nr. 215-236)
1994-11-26 / nr. 234
COTIDIAN SOCIAL-POLITIC-CULTURAL INDEPENDENT ISSN 1221-1184 8 pagini 150 Iei Economia subterană Nu ne-au surprins, dar au avut darul să ne amuze ca pios afirmațiile de mai alaltăieri ale dlui Cezar Botel, director la Banca Națională. Cu mină solemnă, pătruns de importanța momentului, domnia sa constata că nivelul real al veniturilor populației a sporit cu 4 la sută. Iar cel al standardului de viață, care începe să urce vertiginos, este ilustrat și de creșterea cu 194,4 la sută a depunerilor bancare. Intr-un cuvînt, mânia este un El Dorado Roîn devenire, sugerîndu-se în subsidiar că ar fi cazul să nu mai cîrtim împotriva privațiunilor tranziției. Seismograf ii nu era la mijloc nici inconștiența și nici tentativa grosieră de a contraface realitățile. Domnul director părea sincer și era convins că spusele sale reflectă adevărul și numai adevărul. E foarte probabil ca domnia sa să fie un excelent tehnocrat, un om de perfectă bună credință, care absolutizează semnificațiile unor indicatori statistici sau ale unor procente. Și care, pe deasupra, ignoră dramaticele condiții de viață ale unor masive segmente din populația țării în principal, două sînt obiecțiile pe care îndrăznim să le enunțăm, în contradicție cu opiniile dlui Botel. Intîi de toate, nu ne spune nimic indicatorul 4 la sută, reflectînd o ipotetică majorare a veniturilor reale, cită vreme vizează o comodă dar imposibilă medie. E limpede că veniturile unora au sporit cu peste 1000 la sută iar ale altora, ale celor mai mulți, s-au năruit pur și simplu sub limita convențională a sărăciei. Cui servește un asemenea subterfugiu? înțelegem că, mai ales acum, pesimismul e contraindicat. Dar aici nu putem accepta fie și dintr-un elementar respect față de noi înșine, astfel de optimisme ieftine, confecționate de prestigidatori în ale cifrelor. In al doilea rînd, dl director se extaziază la constatarea că depunerile bancare au sporit spectaculos. E foarte bine, dacă-i așa. Cu toate că n-avem știință ca vreun funcționar, profesor, muncitor sau pensionar să dispună de asemenea conturi. Coroborînd însă această informație cu altele, rezultatul e năucitor. Știm, de pildă, că 38 la sută din RIB are o proveniență dubioasă. Mai precis, reprezintă soldul pozitiv al economiei subterane. Care încorporează totul, inclusiv afacerile veroase, consecințele pecuniare ale corupției etc. Și iată că se explică, parțial cel puțin, sursele acestui aflux al depunerilor bancare. E oare decent să închinăm ditirambci acestui fenomen, relevant pentru starea de criză a economiei și a societății noastre? Să nu ne amăgim fără rost, admirînd zadarnicele fosforescențe ale putregaiului. Al. HARSESCU Ce așteaptă reșițenii de la primul ministru al României? La Reșița, se așteaptă in continuare prezența primului ministru al guvernului, domnul Nicolae Văcăroiu. In pregătirea acestei vizite, Prefectura județului Caraș-Severin a trimis, ieri, la Guvernul României un set de măsuri, fără de care nu se poate vorbi de redresarea economiei reșițene și, In mod deosebit, a celor două societăți cu tradiție PENTRU SA UZINA DE MAȘINI , în vederea valorificării producției existente pe stoc, producție executată pe baza unor comenzi de stat și sistată, se solicită reeșalonarea dobînzilor aferente creditării stocului pină la valorificarea producției. # Pentru încasarea creanțelor solicităm sprijin din partea ministerelor industriei și transporturilor în analizarea modalitățiin industria românească : SC UCMR SA și SC CSR SA. Aceste măsuri au fost elaborate în urma unor întîlniri repetate, la care au luat parte prefectul județului, managerii celor două societăți și reprezentanții sindicatelor. Redăm mai jos propunerile de măsuri, așa cum au fost ele expediate Guvernului României CONSTRUCTOARE REȘIȚA SA lor de stingere rapidă a sumelor datorate SC UCMR SA de către Regia Autonomă RENEL, Regia Autonomă a Huilei și Societatea Națională a Căilor Ferate din România. # Sprijin din partea Ministerului Finanțelor și Ministerului Muncii și Protecției Sociale în acordarea unor înlesniri la plata impozitelor, taxelor și a altor sume datorate bugetului statului, bugetelor locale, bugetelor fondurilor speciale și bugetelor de asigurări sociale, în sensul reeșalonării sumelor datorate, iar penalitățile aferente să fie anulate. O Sprijinul Ministerului Finanțelor pentru încasarea produselor livrate de UCMR la obiectivul de la Krivoi Rog și în China, astfel încît aceste produse să fie achitate în regim de urgență, pe baza deconturilor depuse și neîncasate. • FPS împreună cu Ministerul Finanțelor să acorde sprijin — prin intervențiile la BCR — în vederea reeșalonării rambursării creditelor acordate. O Datorită faptului că în producția societății, produsele cu ciclu lung de fabricație (peste 360 de zile) au o pondere foarte mare, iar fondurile proprii sunt mici, solicităm Dorina SGAVERDIA (Continuare în pag. a 3-a) Polițiști veghind la embargou Marii „angrosiști“ ai contrabandei • Sediul firmei în Florida, flagrantul la Moldova Nouă • Chitanțe fiscale false, pe numele unor firme inexistente • Din 16 cetățeni înșelați de un speculant, nici unul nu a depus plîngere . Pe măsură ce setea de cîștig a unora, prin încălcarea embargoului iugoslav, a devenit tot mai mare, a sporit și preocuparea polițiștilor pentru prevenirea și pedepsirea speculei și contrabandei cu carburanți. Pentru că au apărut, iată, marii „angrosiști“ ai încălcării embargoului, în dorința lor nelimitată de cîștig mare și nemuncit, au apărut „firme“ care, în realitate și în fals, cu asta se ocupă trei litri. Nu mai e vorba de doipe care „turiștii“ din zonă încearcă să-l strecoare pe sub ochii vameșilor, în timp ce la stațiile de benzină din județ s-au refăcut cozile fără sfîrșit, polițiștii din Caraș-Severin stăvilesc și confiscă zeci de tone de benzină, gata pregătite să se transforme, ilicit, in mărci, prin încălcarea embargoului. Astfel, numai în două zile, într-o acțiune comună cu Garda Financiară, au fost confiscate 65,6 tone benzină. Ioan Silaghi, administrator la firma „Intersat“ Moldova Nouă, a cumpărat și vîndut prin societate 48 de tone de benzină, fără să aibă ca obiect de activitate desfacerea produselor petroliere. Apoi, crezînd că manevra ține la nesfîrșit, a cumpărat, de la Rafinăria Teleajen, alte 56 de tone, intenționînd să le comercializeze diverșilor par Nicolae SÎRBU (Continuare in pag. a 8-a) Măi copii, măi!... „Hai să facem o lucrare“ (sau cum se poate tilhuri la drumul mare) Narcis Constantin Urban și Martin Drimbo au cîteva similitudini, fapt ce-i apropie și mai mult în prietenia lor. Ambii cu domiciliul în Reșița, au 26 de ani, sunt fără ocupație, iar într-o zi s-au hotărît, tot în doi, „să facă o lucrare“, ceea ce în traducere ad literam, înseamnă tîlhărie. Exact nu se știe a cui a fost ideea, cert este că amîndoi au îmbrățișat-o și au pornit la drum cu taximetrul dintr-o parcare reșițeană în seara zilei de 28 august. Taximetristul, văzîndu-i oameni serioși, s-a învoit să-i transporte pînă la Tîrnova, seara în jurul orei 21. Cinci au ajuns în plin cîmp, Urban, care se afla pe bancheta din spatele șoferului, l-a prins de gît cu mina, pe taximetrist amenințindu-i cu ororile cele mai posibile și imposibile, in cazul in care nu va sta cuminte, în acest timp, Martin Drimbo a început să-l buzunărească pe bietul șofer, de bani. Negăsind ceea ce căutau, banii erau ascunși într-o pungă, cei doi s-au mulțumit cu unghiul de aur în valoare de 220 mii lei, după care s-au pierdut în noapte. La aproape trei săptămîni, după acest prim episod, mai precis în seara zilei de 17 septembrie, Narcis Constantin Urban, se preumbla sub clar de lună prin piața agro-alimentară de la Reșița-Nord. Așa, din lipsă de altă preocupare. Cind să plece, fiindcă nu „ochise“ nimic, norocul îl scoate în cale pe V.P., mic negustor de cuțite. Din vorbă in vorbă. Victor NAFIRU (Continuare în pag a 8-a) f EVENIMENT IMPORTAM 10 000 TONE UIRTIE DE ZIAR . După reduceri de tiraje și învinuiri grave — de-o parte și de alta — după numeroase proteste, interne și internaționale, Guvernul Văcăroiu a trecut la sentimente mai bune față de presă. Ieri, în planul executivului, s-a luat hotărîrea să importăm 10 006 tone hîrtie de ziar. Import exceptat temporar (pină la 31 martie 1995) de plata taxelor vamale. Nu știm dacă o fi sau nu un dar de Moș Nicolae ... Văcăroiu! PREMIU ANUAL PENTRU BUGETARI Au fost stabilite — tot ieri — condițiile de acordare a premiului anual de care beneficiază personalul din sistemul bugetar al regiilor autonome cu specific deosebit și din instituțiile publice finanțate de la buget sau extrabugetare. In același timp, la 15 decembrie, lucrătorii pînă din învățămînt vor primi cel de-al 13-lea salariu. CREDITE DE STUDII Dl Liviu Maior, ministrul învățămlntului, așteptat în aceste zile la Reșița, propune o noutate absolută pentru învățămîntul superior românesc : credite de studii. SÎNTEM BUNI PENTRU EUROPA România răspunde criteriilor de integrare ca stat cu drepturi depline, enunțate la recenta adunare parlamentară a NATO, ca și alte state din zonă, criterii ce vor fi din nou reliefate și la cea de-a 40 sesiune a Adunării Uniunii Europei Occidentale, la care va participa și președintele României, dl Ion Iliescu. Tot cu acest prilej se vor dezbate și raporturile țării noastre cu acest organism european și rolul pe care îl joacă Uniunea în noul context din Europa. A-nțărcat bătaia? Mica privatizare a prins la noi cu destulă rapiditate, pentru că întreprinzătorul român, încă din 1990, isteț cum este din fire, a prins imediat șmecheria cu munca la negru. Aplicînd masiv acest procedeu și-a permis să rămînă pe picioarele sale și să se dezvolte. In acest triunghi, inevitabil, apar trei părții Angajatorul, respectiv întreprinzătorul nostru, având o mică afacere, un butic, un birt sau o jucărie, angajatul, de regulă tineri fără un loc de muncă stabil sau pensionarii, iar pe de altă parte, statul. Procedeul este foarte simplu. Angajatorul se face că angajează un salariat, de care se folosea două trei luni apoi îi dă papucii. De multe ori, micii patroni fac schimb între ei cu un astfel de personal. Nu există contract de muncă, nu există carnet de muncă și, în afara unui salariu impus, angajatul nu mai are nici un fel de alte drepturi, pentru că e de la sine înțeles, întreprinzătorul particular nu plătește statului nici un fel de dări. Mai precis, se eliberează de plata unor cheltuieli care, la început Reporter în tonul puterii fiind, l-ar pune pe bituci. După cum se vede, munca la negru a reprezentat un mijloc de menținere a micii privatizări. Lucrurile nu mai puteau continua însă, pentru că unul din păgubiți este statul. In același timp s-au ridicat voci tot mai insistente, și pe bună dreptate, în a se lua, totuși, o măsură privind pro- Mircea CAVADIA (Continuare în pag. a 8.a)