Timpul, decembrie 1994 (Anul 5, nr. 237-259)

1994-12-01 / nr. 237

COTIDIAN SOCIAL-POLITIC-CULTURAL INDEPENDENT ISSN 1221-1184 8 pagini 150 iei Unirea Sînt în existența neamului , nostru, cîteva evenimente e­­pocale, ca cel în veci neuitat 1 Decembrie 1918, cind­ a fost să se împlinească străvechea aspirație a reîntregirii, în­­tr-un singur trup național,­ a tuturor provinciilor istorice românești. Și despre care nu se poate scrie decît cu respec­tuoasă sfială, cu gînd luminat, racordîndu-ne cugetele și sim­țămintele la marele puls al­ istoriei, al trăirilor neamului întreg, într-o astfel de împrejura­re ne îngăduim că chipul eroului anonim, evocăm ima­ginea copleșitoare prin pro­porții și prin dramatism a tu­turor celor care s-au jertfit, Seismograf pentru ca actul de la Alba Iu­lia să se poată înfăptui sub semnul duratei. Știind că nu­mele marilor personalități a­­le Unirii sînt și rămîn defini­tiv înscrise în filele cronicii, ca și pioasa noastră aducere aminte. Dar acțiunea lor te­merară nu s-a clădit într-un spațiu vid, precum piscurile de munte nu se pot înălța ■spre zenit fără suportul greu, neclintit, al pămîntului. Sigur, a fost nevoie ca min­țile cele mai pătrunzătoare ale acestui neam să cerceteze trecutul, spre a identifica ar­gumentele și temeiurile îm­plinirilor viitoare. Dar a mai fost nevoie ca miile de das­căli și de preoți modești din satele Transilvaniei și Bana­tului, ale Basarabiei și Buco­vinei să transmită învățăceilor lor marile adevăruri ale isto­riei și dezideratele ale națiunii române­ seculare Riscîn­­duși adesea libertatea și viața. A fost, deopotrivă, necesar ca truda crîncenă a țăranilor să preschimbe sevele pămîn­tului în miresmele pîinii, iar meșterii să construiască, ase­meni legendarului Manole, demonstrînd tuturora vigoarea și perenitatea genului creator românesc. Dar mai ales fost nevoie ca sute de mii de a­români, cei mai mulți tineri, să cadă la Mărăști, Mărâșești și Oituz, strivind orgolioasa ofensivă a celei mai puternice armate din Europa. Și dove­dind lumii că pe pămîntul ro­mânesc nu sînt căi deschise decît pentru prieteni, în ce volume de istorie fi­gurează numele tuturor aces­tor eroi necunoscuți? Doar în cronica de piatră, de pămînt, de apă și de văzduh a Româ­niei întregi. Și totuși, ei au fost prezenți la Alba Iulia și retrăiesc astăzi, tot tineri, pre­cum îi știm, în aducerea noas­tră aminte. Lui, eroului ano­nim, a cărui uriașă statuie sim­bolică domină cuprinsul ro­mânesc, i s e cuvin, poate mai mult decît oricărui altuia, gîndurile noastre de respect și gratitudine. Parafrazînd o celebră frază a lui Mihail Kogălniceanu, vom afirma că Unirea de la 1 Decembrie 1918 este " actul energic de conștiință și de voință al întregii națiuni. Fie­­ne așadar permis ca în aceas­tă zi de sărbătoare să cinstim, laolaltă cu eroii cunoscuți, prezența poporului român, au­tenticul întemeietor de țară și creator de istorie. AI. BARSESCU Ani de cumpănă (1919-1920) „De acum nu mai sunt hotare intre noi. De acum nu ne mai despart nici munții înalți nici a­­pele largi. Muntenia, Moldova și-au cîștigat din nou frații ră­piți. Fiecare din aceste țărișoare era un mărgăritar scump pe co­roana României. Dar ele se adu­nă laolaltă, înfrățindu-se cu mîn­­drul Ardeal, pestrițul Banat și frumosul Maramureș, vor da piatră nestemată care va rămîne in veci podoaba lumii“. Cuvinte ca acestea, găzduite de „Gazeta poporului“ erau la ordinea zilei, ele exprimînd starea de spirit a neamului românesc, în consecință, românii priveau cu încredere și optimism spre Paris, convinși fiind odată cu C.G. Costa Foru că „locul de cinste va fi al Popoarelor și Ne­dreptățiților. Pentru ei se va fău­ri o eră nouă de dreptate și li­bertate cum pînă acum nu a mai fost“. Nicolae Iorga nota la rîndu-i : „nu trebuie să ne cuprindă prea multă neliniște căci in adunarea de la Paris a Aliaților, dreptul va trebui totuși să învingă". Numai că așa cum comenta The Washington Post „Este foar­te dificil să te debarasezi de obi­ceiuri rele, și un rău dintre cele mai înrădăcinate este obiceiul marilor puteri de a-și asuma dreptul de a avea rațiuni superi­oare și o poziție privilegiată, pe baza cărora să prezinte decizii scurte și deci națiunilor mici“. Așa se face că toate deciziile importante se vor lua în Consi­liul celor patru (Clemenceau, Wilson, Llyod George și Orlan­do). Permanenta încălcare a în­dreptățirilor celor „mici“ era a­­gravată de proverbiala (și din păcate încă actuala) ignorare a realităților central și est europe­­ n’rof. Gheorglic MAGAS (Continuare in oag a 3_a) Alba Iulia, 1 Decembrie 1918. Nu mă­­ nebuni, nea Nicu? Nemulțumiți de activitatea ce­lor pe care i-au ales în fruntea obștii pentru a le rezolva proble­mele, deloc mărunte și ușoare, numeroși locuitori ai comunei Șopotu Nou (Buceava) s-au a­­dresat ziarului nostru, în spe­ranța că organele abilitate vor interesa și de modul cum în­se­țeleg să-și onoreze mandatul dnii Nicolae Rîncu și Iosif Balan, pri­marul și respectiv viceprimarul comunei. Șirul abuzurilor și ilegalităților a debutat, în spiritul unei tradi­ții postrevoluționare, cu împăr­țirea, numai între membrii fa­miliilor celor doi aleși, a ajutoa­relor umanitare sosite din Fran­ța. Surplusul obiectelor de îm­brăcăminte a fost vîndut în sa­tul Răchita. Pachetele cu ajutoa­re au sosit cu adresă precisă pentru oamenii săraci din co­mună, dovada fiind ambala ,ul găsit sub un pod și care "acum se află la un cetățean din comună, ambalajul purtînd numele lui Românei Dobromir, din Răchita. Datorită cuvintelor injurioase și atitudinii jignitoare a primaru­lui, fosta doctoriță a părăsit dis­pensarul uman din comună. Din materialele de construcție cum­părate din bugetul local pentru lucrările executate în comună, primarul și viceprimarul și-au luat o cotă parte. De alfel, lucră­rile se execută dacă primarul ave a­ Paul Sever SMADU (Continuare în pag. a 0-a) Doi ani de guvernare P.D.S.R. Ieri, la Prefectura Caraș-Se­­verin, a avut loc ședința Comi­siei administrative a jud­ețului. Pe lângă membrii acesteia, care sunt, în general, conducători ai instituțiilor descentralizate ale ministerelor, filieri județeni, au luat parte con­managerii prin­cipalelor societăți comerciale cu capital de stat, reprezentanții partidelor politice, liderii sindi­catelor, membri ai asociațiilor revoluționare, reprezentanți ai mass-media. în acest cadru, domnul Traian Zamfir, prefectul județului Ca­­raș-Severin, a prezentat activi­tatea desfășurată de Guvernul Văcăroiu în perioada noiembrie 1992-noiembrie 1994, precum și pricipalele acțiuni­­ și măsuri pentru anul 1995. Accentul pus d­e vorbitori în expozeu a căzut asupra obiectivelor strategice ale programului de guvernare și stadiului realizării acestora ; accelerarea procesului de refor­mă economică și socială, remar­­cîndu-se stabilizarea macro-eco­­nomică și creșterile înregistrate ; reforma societății civile ; imagi­nea României în lume, în strîn­­să corelare cu integrarea în structurile europene, participa­rea la activitățile organizațiilor internaționale. De asemenea, au fost prezentate și principalele re­pere ale dezvoltării economico­­sociale în județul­ nostru. (Continuare în pag a 3-a) EVENIMENT ALBA IULIA, CETATE-SIMBOL împlinirea a 76 de ani de la făurirea statului național român a fost omagiată ieri în cadrul șe­dinței solemne a celor două ca­mere ale Parlamentului. După cuvîntul de deschidere, rostit de dl Adrian Năstase, președintele Camerei Deputaților, s-a adoptat proiectul de hotărîre pentru de­clararea municipiului Alba Iu­lia drept cetate-simbol a unirii tuturor românilor intr-un sin­gur stat național. ROMÂNIA ÎN ORGANISMELE INTERNAȚIONALE România va participa, mîine, la reuniunea de la Bruxelles a Consiliului de cooperare Nord- Atlantică, prilej cu care țara noastră își va reafirma disponi­bilitatea de a lua parte la acțiu­nile acestui organism și la Par­­teneriatul pentru pace, ca un preludiu al aderării în perspec­tivă la NATO, s-a anunțat în conferința de presă a Ministerului de Externe. De asemenea, o de­legație română, condusă de pre­ședintele Ion Iliescu, se va de­plasa la Budapesta, unde în zilele de 5 și 6 decembrie va avea loc Reuniunea la nivel înalt a C.S.C.E. Din cuprins: • Un jurnal cu sînge din Marea Unire (pag. a 3-a); • Caransebeșul, de la o săptămînă la alta (pag. a 4-a); • Cuvîntul satelor (pag. a 5-a); • O escroacă de mare clasă ; • I­old-up nocturn; O Karate, auto­mobilism, handbal (pag. a 6-a). Dilema reporterului Recunosc, sînt într-o mare dilemă. Textu­l de față apare astăzi, 1 decembrie 1994. Dată aniversară. Cea mai importan­tă zi a românilor și Marii U­­niri de la 1 decembrie 1918 ar trebui să dedic aceste rînduri. Și chiar o fac, plecînd fruntea cu respect în memoria înain­tașilor, spumă de patrioți, ca­re a reușit înfăptuirea unui a­­semenea act fundamental de istorie a neamului. Slavă lor și pace în morminte ! Dar gestiunea moștenirii lă­sată nouă de aceștia ne apar­ține în întregime și dincolo de necesarele cinstiri și festivi­tăți la care participăm sme­riți cu toții, ne aflăm și într-un moment de reevaluare. De reevaluare a situației econo­mice și sociale existentă în Reporter in lanul puterii România anului 1994, după e­­xact doi ani de guvernare Vă­căroiu, în fapt, aceeași gu­vernare din ultimii cinci ani. Pînă una alta, actualul gu­vern se poate certamente lău­da cu un singur lucru. Acela că a rezistat doi ani încheiați, la cîrma țării. Dar nu e sufi­cient și știe acest lucru. Drept urmare, prezentîndu-și rapor­tul în fața națiunii, probabil, din inerția găselniței reeva­luării ... capitalurilor sociale ale societăților supuse priva­tizării, aplică aceeași metodă, respectiv își adaugă suficien­te procente de mărire, pînă cînd rezultatele arată mulțu­mitor. In speță, succese răsu­nătoare, de genul... 30 de to­ne porumb boabe stai la hec- Mircea CAV­ADIA (Continuare în­ pag. a 8-a)

Next