Timpul, ianuarie 1995 (Anul 6, nr. 1-20)

1995-01-28 / nr. 19

COTIDIAN SOCIAL POLITIC CULTURAL INDEPENDENT ISSN 1221-1184 8 pagini 150 lei Semnalul spaniol Vizita la București a dlui Felipe Gonzales Marquez, pri­­mul-ministru al Spaniei, pre­zintă pentru noi o întreită semnificație. Pe cîte se știe, la 1 februarie intră în vigoare acordul de asociere a țării noastre la Uniunea Europeană, proces pe parcursul căruia ex­periența traversată de Spania însăși, cu nu prea mult timp în urmă, ne va fi de reală uti­litate. Pe de altă parte, marea țară neolatină din Peninsula Iberică va­­ prelua președinția Seismograf Uniunii, pe durata celui de al doilea semestru al anului 1995. De unde și previzibilele con­secințe benefice pentru Româ­nia. In altă ordine de idei, cu prilejul prezenței sale la Bu­curești, dl Felipe Gonzales a declarat că dorește să vadă cît mai curind un veritabil flux de investitori spanioli in țara noastră. Ceea ce se anun­ță a fi una dintre cele mai o­­portune consecințe ale convor­birilor româno-spaniole, Fina­lizate prin acorduri vizînd protecția reciprocă a investi­țiilor, evitarea dublei impu­neri etc. Intr-un cuvînt, a fost creat cadrul juridic necesar pentru relansarea relațiilor e­­conomice bilaterale. Care vor fi dublate, s-a pre­cizat de ambele părți, și de ra­porturi de ordin politic, cultu­ral, științific, prin schimburi de valori spirituale. Și iată, ultimă, dar nu și cea din ur­mă semnificație a evenimen­tului, aureolată afectiv și situ­­­ată dincolo de calculul prag­matic, strict Utilitarist. Intr-a­devăr, Spania reprezintă pen­tru noi aproape tot atît cit și Italia, țara unuia dintre iz­voarele genezei etnice româ­nești. Știut fiind că împăratul Traian, care și-a binemeritat supranumele de „optimus prin­­ceps“, era originar din Spania de azi. Precum tot hispanici au fost și mulți dintre vete­ranii legiunilor care s-au sta­tornicit pentru totdeauna în Dacia. Desigur, acum ne regăsim sub alte zodii, la altă oră a cursului vremii, ceea ce nu împiedică, ci stimulează con­vergența de interese și de as­pirații, întemeiate nu doar pe complementaritatea economii­lor celor două tari, ci și pe au­tenticele afinități de limbă, de isterie și de cultură. Ci­ des­­­­pre dl Felipe Gonzales, f lui cît am putut constata, este un om politic lucid, energic dinamic, ale cărui angajamen­și te­prezintă un foarte înalt grad de credibilitate. Inclusiv in in­cidența elaborării unei strate­gii, menită să contribuie, în perspectivă, la deplina inte­grare a României în structuri­le economice și politice euro­­atlantice. Plasînd prezența în România a premierului spa­niol printre evenimentele de veritabilă relevanță și de an­vergură europeană, ai noi?<sr<iri! Consiliul Local a ales locurile destinate manifestațiilor publice din Reșița Ședința de joi, 26 ianuarie. Consiliului L­ocal a numărat prin­a­tre subiectele aflate pe de zi și unul extrem de ordinea intere­sant. E vorba de aprobarea ace­lor locuri din Reșița unde vor fi permise sau interzise manifes­tații publice de orice fel. încă de la­ început hotărîrea supusă spre aprobare consilierilor conținea o doză de nebulozitate, în sensul în care unele spații din jurul anu­mitor puncte considerate strate­gice, cum ar fi Unitatea militară 01929, U.C.M.R., C.S.R., Caras S.A., spitale, policlinici și altele, erau prohibite pentru mitinguri, fiind în schimb admise zone pe­riferice precum Parcul Siderur­­gistul, stadionul Valea Domanu­­lui, platoul din fața Ateneului Ti­neretului, cel din fața Casei de Cultură a Sindicatelor. Celelalte posibile spații­ erau ignorate cu desăvîrșire. Insă aspectul prin­cipal al problemei l-a constituit omiterea Pieței 1 Decembrie 1910 — loc devenit tradițional pentru manifestări de acest gen. Protes­tele cele mai vehemente au pro­venit in general de la opoziție (afirmăm asta fără a dori să im­primăm o tentă politică activită­ții Consiliului Local­. Dl Adrian Ciomaga spunea foarte tranșant că „e ridicol să interzici un lucru pe care n-o să-l respecte nimeni. După cum s-a putut constata pî­­nă acum, oamenii tot în piață vin pentru a-și face auzite protestele. Nici manifestările din decembrie 1994 n-au fost aprobate“. Dl Ale­xandru Caragea propunea sarcas­tic în momentul în care discu­țiile contradictorii ajunseseră la apogeu, chiar interzicerea mitin­gurilor de protest, pentru a scă­pa de toate­ problemele. „Mani­festările publice trebuie să atra­gă atenția opiniei publice, iar o­­pinia publică nu se plimbă pe la ștrand sau pe Poiana Golului“, spunea dl Horia Irimia. Evident, au fost și multe opinii contra..Dl Victor Garoia era de părere că nu e bine ca oricine să înjure conducerea statului de la balco­nul prefecturii, moment în care i s-a replicat că nu este necesar ca eventualii manifestanți să fie lă­sați în clădirea executivului, ci doar să se facă auziți, în general, vîrful de lance al excluderii pie­ței centrale a municipiului din­ Daniel BOTGROS (Continuare în pag. a 3-a) Abonamente la „TIMPUL" Stimați cititori, este ultima saptamina cînd mai puteți încheia abo­namente pentru luna fe­bruarie la ziarul „TIM­PUL“ Prețul abona­mentului este de 2000 de lei, plus taxele poș­tale aferente Solicitați în aceste zile factorilor și agenților poștali din localitățile unde domiciliați cîte un abonament la singurul cotidian din județ, ziarul „TIMPUL“! Primim la redacție în spiritul deontologiei gazetărești Domnule director Petru Duzzi Este pentru a doua oară cînd în publicația dv. apare un ar­ticol vădit tendențios și deni­grator sub semnătura aceluiași „ziarist“ Nicolae Sârbu, care denaturînd radical adevărul (nu am vrut să spunem „min­țind cu nerușinare“) aduce prejudicii societății noastre co­merciale SOCET SA Bucu­rești. Astfel, în articolul „Senza­țional­­“ apărut în nr. 250 din 17.12.1994 apelîndu-se al ziarului Timpul, la „o sursă bine informată în culisele econo­miei românești de azi“ se a­­nunță că domnul director al UCMR-SA, ing. I. Tudora, este acționar la SOCET SA. Dacă dv. ați fi apelat în spi­ritul deontologiei gazetărești la o altă sursă, de data aceasta „vizibilă și legală“, ne referim la Registrul Comerțului, ați fi aflat că in schimbul unei su­me modice aceasta v-ar fi in­format (chiar și in scris) des­pre numele tuturor acționarilor din SOCET SA, listă pe care se regăsesc numai salariații din societate, SOCET SA fiind pri­ma societate comercială din țară privată prin metoda MEBO. Totodată „sursă bine infor­mată“ a dv. trebuie să cunoas­că Legea nr. 66/7.10.1993, care la cap. II, art. 5, prevede că nu pot avea calitatea de manager persoanele fizice care dețin acțiuni la o altă societate co­mercială al cărui obiect de ac­tivitate este asemănător cu cel al societății comerciale cu care se încheie contractul de management. Și cum SOCET SA în calita­te de furnizor general pentru obiectivele de investiții ale RENEL a derulat și derulează în continuare contracte d­e lun­gă durată, pentru utilaje com­plexe cu UCMR­ SA (cca 67 mi­liarde lei), CAROMET SA, PLASTOMET SA, C.M. BOC­ȘA SA etc., apariția articolu­lui sus-menționat nu a decit scopul de a murdări avut și de a arunca noroiul asupra ce­lor care au contribuit la pu­nerea in funcțiune a numeroa­selor hidrocentrale, ultima fi­ind chiar cea de la Ruieni din jud. Caraș-Severin. Ing. Alexandru SVET, director general De la dictatura proletariatului, la dictatura domnului director F.P.S.-ui cere răbdare și tutun Am prezentat în episoadele anterioare ale acestui serial măr­turii­ ale unor salariați de la Re­­șicani privind abuzurile manage­rului societății, dl Ioan Rus, în­­cercînd, în același timp, să vă facem să înțelegeți o stare de lu­cruri proprie originalei noastre e­­conomii de piață, care, din păca­te, persistă în multe alte dome­nii de activitate. Un manager, ca un patron, dacă nu chiar mai rău. Sindicatul a încercat in cîr­teva rînduri să tempereze „porni­rile“ sale, dar fără folos. Faptul că sindicatul nu este afiliat la nici o filială județeană poate ex­plica, în bună măsură, lipsa de coordonare și a unei strategii a­­decvate. Este adevărat că, în câ­teva rînduri, au purtat discuții cu reprezentanții F.P.S.-ului. Dar numai atît, din sindicatul s-a luptat cu morile de vini, și cuțitul se află in mina­iunea celor puternici. Intr-un apel de-a dreptul dis­perat, adresat reprezentanților F.P.S.-ului, prezenți sîmbătă, 21­­ ianuarie a.c., la Reșița, s-au pus mai multe întrebări la care sa­lariații așteaptă răspunsuri, chiar dacă de atunci a trecut o săptă­­mînă. Acestea au vizat criteriile pe baza cărora s-a stabilit sala­riul managerului, de un milion de lei, în timp ce media pe socie­tate este de 67.671 lei. Există, de asemenea, dilema privind com­petența dlui Rus, în condițiile inexistenței profitului, di­n con­tractele încheiate. S-au făcut re­feriri la înstrăinarea în condiții misterioase a unui tractor și a unui aparat de sudură ce au a­­parținut societății. Și se mai în­treabă salariații de ce rudele ma­nagerului ocupă, în majoritatea situațiilor, funcții de răspundere. Nu în ultimul rivel, apelul adre­sat F.P.S.-ului face referiri și la situația critică din societate, în condițiile înjumătățirii numărului de salariați, a lipsei de comenzi, a salariilor mici. După ce au analizat împreună cu administrația mai bine de trei Victor NAFIRU (Continuare în pag. a 5-a) Prădarea stupului cu miere (V) • Linstil Conflictele inginerului Marti­­naș, în 1991 șef al fermei piscico­le de la Vărădia, cu conducerile IAS Vrani și ale Trustului IAS, devin ireconciliabile. Nici dintr-o parte, nici din alta, nu există di­alog. Martinaș îi face pe toți in­competenți și puși pe căpătuială, în replică este acuzat d­e­ indisci­plină și distrugerea pescăriei. Ferma rămîne fără muncitori și fără fond de salarii, lui Martinaș i se desface contractul de mun­că. Soluția nu rezolvă absolut ni­mic. Judecătoria îl reîncadrează în muncă, admițîndu-i contesta­ția și lucrurile se blochează total. Rămas fără oameni și bază mate­rială, șeful de fermă se transfor­mă doar intr-un acerb paznic al acelui teritoriu și atît. Pescăria nu mai produce nimic, o bună parte a puietului cu care se popu­laseră 30 de hectare se distruge degetelor din lipsa furajelor, bazinele se colmatează deoarece nu se mai realizează umplerea și secarea lor periodică. In 1992 se înființea­ză S.C. Agroproduct S.A., struc­tură agricolă cu capital majoritar de stat, care înglobează fosta gos­podărie de partid Bocșa, o parte din serele Bocșa, fostul IAS Vrani, pămînturi de la Berliște și, desi­gur, pescăria Vărădia sau ce mai rămăsese din ea. Martinaș nu ce­dează însă nici un pas, nu poate fi îndepărtat cu nici un chip. În­cearcă să înființeze o societate comercială doar la nivelul pescă­riei, tentativă eșuată, este prea mic pentru un război atît de ma­re. Dar toată această zbatere în Mircea CAV­ADIA (Continuare în pag. a 8-a) [ EVENIMENT PRIMĂRIE NOUĂ LA ARMENIȘ In prezența dlui Gheorghe Pa­vel Bălan, președintele Consiliu­lui Județean), Ilie Mustăcilă, vice­președinte, a unor directori și șefi de servicii, ieri s-a dat in­­ folo­sință la Armeniș sediul primăriei comunale. Manifestarea a debutat printr-o slujbă religioasă de preotul Luca Popovici, ținută com­pletată de dl Ion Dragomir (Na­nă), consilier comunal care a re­citat o frumoasă poezie. Primarul comunei dl David Vela, a mulțu­mit respectuos conducerii Consi­liului Județean pentru sprijinul financiar acordat, precum și con­structorilor firmei CONPEX (pa­troni, dnii Sever Cotuna și Ște­fan Țîrlea). în intervenția sa, dl Gheorghe Pavel Bălan, le-a urat locuitorilor comunei să stăpîneas­­că sănătoși noul sediu al primă­riei, promițînd sprijin și pentru cetățenii din satul aparținător Fe­­neș privind alimentarea cu apă a localității. Gazdele au oferit apoi oaspeților o masă comună, (g.d.). NICI O VESTE DESPRE NOUL PREFECT Speram ca astăzi să fie numit noul prefect al județului. Pînă la închiderea ediției,, nu am obținut nici o veste în acest sens. Se pa­re că minunea încă nu s-a pro­dus. Vă vom ține la curent cu cele ce se vor întîmpla.

Next