Timpul, septembrie 1995 (Anul 6, nr. 173-194)
1995-09-01 / nr. 173
POPOR ROMÂN, NU GREȘEȘTE CINE CREDE UN TILE COTIDIAN SOCIAL-POLITIC-CULTURAL INDEPENDENT__________ISSN 1221-1184 _________8 pagini - 200 lei Aceeași soartă Sistemul democrației parlamentare, afirma un celebru om de stat britanic, nu e ideal, dar e cel mai puțin prost dintre toate. Dincolo de un parentul paradox, formula exprimă un adevăr profund, de care ajunge treptat să se pătrundă și opinia publică din România. Cu reacțiile contradictorii de rigoare, inevitabile în această etapă a procesului de consolidare a democrației românești. De pildă, nici n-a început sesiunea parlamentară de toamnă, și opoziția a pus deja la cale o moțiune de cenzură împotriva guvernului. Prilej de comentarii acide sau resemnat ironice, trimițînd la cunoscutul adagiu folcloric „Țara arde și baba se piaptănă“. Seismograf este și nu este tocmai așa. Deoarece opoziția trebuie să-și aducă să îndeplinească rosturile conteste inteligent valabilitatea deciziilor guvernamentale. Mai ales în această perioadă premergătoare alegerilor locale, procedeul se impune cu necesitate, condiționînd însăși existența opoziției. Care dacă nu-și face simțită prezența, dacă nu propune alternative, se autocondamnă la dispariție. Așa ar proceda, în situația dată, orice partid politic. Indiferent de orientări opțiuni sau nuanțe doctrinare. Drept este că se irosește multă vreme în controverse sterile, că se face risipă de retorică, de calitate uneori dubioasă, că spectacolul disputelor parlamentare poate fi — și este adesea — hilar. Dar neajunsurile sistemului nu sînt atît de grave încît să genereze nostalgia perioadei în care dicta arbitrar - unul singur, lăsîndu-le celorlalți doar grija aplauzelor. Defectele însele ale parlamentarismului ținînd, în marea majoritate a cazurilor, de scăderile parlamentarilor, de exacerbarea presiunilor sau de eclipsele discernămîntului unora. Ceea ce nu justifică nicidecum desconsiderarea cu care este tratată această instituție fundamentală a statului de drept. Firește, fenomenul își găsește sumedenie de motivații, asupra cărora nu vom stărui decît spre a sublinia că sînt, in parte, perfect legitime. O moțiune de cenzură centrată pe problema, născocită ad-hoc, a surplusului copleșitor al producției agricole, nu are nici o șansă de izbîndă. Cu circa 8 milioane tone de grîu și 10 milioane tone de porumb nu se poate vorbi decît în derîdere de producții_record. Dacă cineva și-ar fi propus să discrediteze însășideea de moțiune n-ar fi găisit o soluție mai ingenioasă. O fi avînd guvernul alte păcate, își spune în sine viitorul alegător, dar a-i acuza că a readus agricultura pe linia de plutire e deja prea mult. Și nu există contraargumente. Iar moțiunea va avea soarta tuturor celorlalte, care au precedat-o în timp. Al. BARSESCU Simetrie in arhitectura modernă a blocurilor din zona gării Reșița-Sud Foto : A. SANDULESCU „Un scriitor nu rezistă un timp dacă nu are personalitate“ • Interviu cu prozatorul redactor la revista clujeană Prozator din stirpea rară melancolicilor concreți, cum dea finea odinioară Ion Negoițescu una din orientările literaturii noastre, manifestă ca program și strategie în spațiul epicului ardelean de la Pavel Dan, Liviu Rebreanu și Ion Agârbiceanu la Augustin Buzura, Ștefan Damian ori Grigore Zanc. CONSTANTIN ZARNESCU, invitat de excepție al Clubului Intelectualilor, ne-a oferit amabil șansa unui dialog pe inconfundabila și incitanta temă a destinului actual al literelor române. — Die Constantin Zărnescu, în textul care deschidea cartea „aforismelor“ lui Brâncuși an discu- CONSTANTIN ZARNESCU, „Tribuna" tot, în termenii esteticului, ecuația valoare-afirmare a valorii — receptare a valorii. In ce măsură, dacă am transfera discuția in domeniul prozei, putem vorbi astăzi de beneficiarii efectelor creației și impactul cu o mentalitate cititoare tot mai mult agresată de cartea comercială ca produs al „subculturii“? — In clipa în care m-am gîndit să structurez dialogul artăviață al marelui nostru sculptor Brâncuși, eu mă simțeam prozator. Adică autor de romane. Niciodată n-am crezut, nu am știut, n-am sperat că această carte are și un aer snob și monden. M-am apropiat de foarte mulți artiști, de pictori și de sculptori în special. Eu, ca prozator, am realizat această carte dintr-un respect față de Brâncuși. Dacă vreți, ca literat. Deci, ca înțelept, Brâncuși, ca autor de aforisme. Plăcerea a fost ieșită din comun în clipa în care am văzut că ea este citată în albume de artă, că pînă la cartea mea se știa despre Brâncuși că are 20 de aforisme și de fapt el are 254. Și mai sunt, știu și unde să le găsesc, încă nu sânt traduse în românește. Vreau să spun impactul cu cititorul, fie că scrii roman, fie că te ocupi, ca un critic de artă sau ca un istoric literar, de opera altcuiva, impactul cu cititorul este ieșit din comun în ceea ce privește receptarea. Dacă nu ești receptat, ai sentimentul zădărniciei. Se întîmplă însă și cum spuneam aici maestrul Sântim- Interviu realizat de Ionel HOTA (Continuare în pag. a 5-a) Combinatul Siderurgic Reșița există, produce și se dezvoltă (III) Problemele sociale, după cum se știe, constituie nodul gordian în mai toate unitățile economice. Din cauza lor au existat greve, alte forme de mișcări revendicative. Și la Combinatul siderurgic din Reșița au existat, într-o vreme, unele seisme. Cu timpul lucrurile s-au mai așezat și limpezit, fără a putea spune însă că totul este pe măsura așteptărilor. — O problemă dificilă și complexă, cu care ne-am confruntat, a fost menținerea, pe cit posibil, a locurilor de muncă, ne spune directorul general al Combinatului, dl ing. Victor Manolescu . Au fost și la noi oameni trimiși în șomaj, în pensie, dar, la ora actuală, avem peste 4900 de salariați. în plus, anul trecut am angajat 84 de absolvenți ai Școlii Profesionale, iar în acest an, întreaga promoție cîțiva absolvenți ai Liceului Meșitalurgic, incit fiii siderurgiștilor și cei care au îmbrățișat meserii cu profil metalurgic să nu ajungă copii ai străzii. Prin negocierile unai la obiect cu sindicatul și-au găsit rezolvarea și alte probleme de ordin social: creșterea câștigurilor și stabilirea unei grile salariale care să reflecte și să stimuleze munca, profesionalismul, răspunderea, grija pentru bunurile aflate în administrare, pentru calitate și eficiență. Astfel, degeaba vorbim de economia de piață ... Am solicitat, asupra problemelor în discuție și opinii ale liderilor de sindicat din această mare unitate industrială. — Mai întîi, aș vrea să consemnați noua identitate a sindicatului nostru, hotărîtă de adunarea generală, prin schimbarea numelui din Sindicatul Liber din Nicolae CATANA (Continuare in pag. a 3_a) ANUT, VI NR. 373 (1456) REȘIȚA VINERI 3 SEPTEMBRIE 1995 Activitate intensă la Palat în vreme ce parlamentarii sînt plecați în vacanță. Guvernul dă 50 de ordonanțe, așa încît unele întreabă: Devine partide (se)tul „mare adunare Parlamentațională“? Se întreabă, dar se și miră, auzind că însuși premierul viziunea spune: corupția, efiscală erodează 6O la sută din bugetul de stat. Afirmația face ca un partid din coaliția guvernamentală să-și continue gîndul de a sprijini, la o adică, moțiunea de cenzură. Moțiune care va deschide sesiunea parlamentară toamnă sau nu? Opoziția de e Ia derută. La Palatul Victoria ședințele se țin lanț. S-au întîlnit: Executivul, guvernatorul Băncii Naționale, reprezentanții FPS-ului și FPP-ului, reprezentanți ai partidelor de guvernămînt în primă fază (după conferința de presă). S-a discutat și despre corupție și evaziunea fiscală, dar s-a insistat în primul rînd pe accelerarea procesului de privatizare, prin demararea în forță a celei de-a doua etape, aceea a mult și bine (și rău) discutatei „cuponiade“. Partidele au cerut respectarea Legii 55 și a termenelor prestabilite. Dar au cerut și creșterea efortului factorilor implicați. Marți, 29 august, s-au întîlnit iar miembrii vului cu conducerea ExecutiPDSR, PUNR, PRM și PSM, într-o ședință extraordinară. S-au avut în vedere, în special, ordonanțele privind rectificarea Bugetului de stat pe 1995, vînzarea cu plata în rate a activelor și acțiunilor societăților cu capital de stat comerciale și hotărîrea subvenționării în pro tenim ARGAN (continuare în pag a 3_a) Reșița nu va rămîne fără apă caldă menajeră Intervențiile pe această temă, făcute de ziarul „Timpul“ au dat, după cum se poate remarca, rezultatele mult așteptate de miile de reșițeni : NU se va întrerupe furnizarea apei calde menajere. Sigur că acest fapt se datorește mai multor factori responsabili care au acționat, în ultimele zile, pentru soluționarea acestei neplăcute situații. De la dl Mihai Iova, șef adjunct la CET Reșița, am primit ieri, la ora prînzului, cîteva detalii prețioase : „NU se va întrerupe furnizarea apei calde menajere în municipiul Reșița. Aceasta ca urmare a faptului că Renel și RA Prescom au stabilit o reeșalonare a datoriei acesteia din urmă (în valoare de 1,3 miliarde lei), față de noi. La rîndul nostru, am găsit înțelegerea necesară a Romgazului, urmînd să virăm acestuia sumele ce ne vor fi achitate în perioada următoare de către Prescom. Am reținuit faptul că această regie va primi aproximativ 450 milioane lei de la diferite bănci, prin care va acoperi o primă tranșă a datoriei către Renel. Așa stînd lucrurile, putem afirma că reșițenii vor avea și în continuare apă caldă menajeră. Aș dori, în acest context, să mai adaug ceva : în toate situațiile există și un dar.. . Prin urmare, și posibilitatea de a se putea sista furnizarea apei calde menajere de către noi, în condițiile în care Romgaz va întrerupe furnizarea gazului metan. Iată un motiv în plus de care debitorii RA Prescom, trebuie să țină seama și să-și achite datoriile pe care le au!“. Gh HTA MI.COVRAMI