Timpul, octombrie 1995 (Anul 6, nr. 195-215)

1995-10-03 / nr. 195

poron romás. \'V GREȘEȘTE CISE CREDE ÍS TISl ANUL VI NB. 195 (1178) REȘIȚA MARȚI 3 OCTOMBRIE 1995 COTIDIAN SOCIAL-POUnC-CULTURAL INDEPENDENT__________ISSN 1221-1184_________ 8 pagini - 200 iei Locomotiva Europei Astăzi se împlinesc cinci ani de la reîntregirea Germa­niei, după mai bine de patru decenii de divizare, artificial creată și întreținută după cel de al doilea război mondial. A fost o conjunctură cum rare­ori se ivesc în istorie, aceea în care fosta URSS a consim­țit să cedeze, din vasta sa a­­rie de influență, o țară etalon pentru ceea ce s-ar fi voit să fie „sistemul mondial socia­list“. Știind că riscă, așa cum s-a și înthmplat, ca aceasta să declanșeze o reacție în lanț, marcînd începutul sfîrșitului pentru imperiul sovietic. Seismograf Cu doar trei ani înainte, cînd dl Richard von Weitze­­ker, pe atunci președintele Republicii Federale a Germa­niei, aflat în vizită la Moscova a evocat problema unificării, i s-a lovit de refuzul politicos dar categoric al dlui Mihail I Gorbaciov. Acesta nici n-a ac­­­­ceptat să discute o problemă atît de nevralgică, „pe care n-am creat-o eu și nici gene­rația mea“, a subliniat liderul ex-sovietic. Dar, a adăugat Domnia sa, „nu putem antici­pa ce va fi peste 100 de ani“. Faptul că procesul s-a manifes­tat mult mai curînd și aproape exploziv atestă că deja de pe atunci fenomenele de dez­agregare deveniseră incontro­­labile. Reîntregirea Germaniei modificat sensibil raporturile­­ de forță nu doar la proporții continentale, ci și în interio­rul organismelor economice și politico-militare continentale. Locomotiva economică a Euro­pei și-a sporit­ ponderea în ra­port cu ceilalți parteneri ai sistemului euro-atlantic, aspi­­rînd pe drept cuvînt la statu­tul de membru permanent al Consiliului de Securitate ONU. Stabilitatea continentului s-a consolidat, forța germană con­­stituindu-se, în aria vestică, într-un factor credibil de con­­trabalans pentru ceea ce re­prezintă Rusia în spațiul es­tic. De unde și implicarea ma­sivă a Germaniei în soluționa­rea globală a problemelor eu­ropene, cu toate că, la fosta Iugoslavie cel puțin, credem că prezența germană e contra­indicată. Nu vom insista asupra difi­cultăților integrării landurilor răsăritene, pe care le cunosc mult mai bine, din proprie ex­periență, germanii înșiși. Care au avut de suportat costurile astronomice ale reconversiei economice, nici pînă acum în­cheiată, a fostei D.D.R. Dar vremea privațiunilor a trecut recesiunea a fost jugulată, iar Germania, mai puternică de­cit oricînd în ultima jumătate de secol, și-a regăsit tonusul de superputere economică mondială. Cît despre prezența la București a unor înalți dem­nitari germani, ca și acorduri­le încheiate, lasă loc șansei și­­ rspectivei ca relațiile bila­­să se extindă pe multi­­,zi, spre folosul­ ambi­­ U BARSESCU O­cf - Toamna se numără studenții (și) la Reșița Ca în fiecare toamnă, deschiderea acestui an universitar a adunat în incinta Universității „Eftimie Murgu“ din Reșița, o mulțime de stu­denți, cadre didactice și personalități ale jude­țului nostru. Au fost prezenți, pe lângă cei 760 de studenți, dnii Mircea Popa, primarul Reșiței, Ion Piescu, directorul general al Prefecturii, Victor Manolescu, directorul general al SC CSR SA Ion Drăghicescu, vicepreședinte al Consiliului­­­udețean, cadre de conducere ale universității, alte personalități. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de dl Mircea Columba, rectorul universității, care, printre altele, a invocat acreditarea facultăți­lor din cadrul Universității „Eftimie Murgu“, sprijinul acordat universității reșițene de pre­fectul Județului, dl Nicolae Ștefănescu, „pentru a ieși din această încercare“. Drept cea mai bună deschidere pentru un nou an de studiu, au fost prezenți studenți cu cele mai bune precedent, care, rezultate în anul universitar prin contribuția Consiliului Județean, vor beneficia de premii constînd în cărți (20.000 lei — locul I; 15.000 lei — locul I, 10.000 lei — locul III). Alina DIMA „Nu este suficient să ridici steagul roșu sau galben..“ ■ A declarat, la întîlnirea de la Reșița, dl Tudor Partidului Socialist După ce sîmbătă, 30 septem­­brie 1995, la prima oră, dl Tu­­dor Mohora, președintele PS, a avut o întîlnire cu consiliile ju­dețean și municipal Reșița al PS și a înminat car­n­­e­t­e­l­e celor 15 membri ai comitetului de inițiativă, alte cuvinte nucleului care au pus bazele PS în Caraș-Severin. a Domnia sa s-a întâlnit cu prefec­tul și președintele Consiliului Județean, cu alte personalități locale. La întîlnirea cu membrii, sim­­patizanții și invitații PL, la ca­­re a fost prezentă și dna Ma­­ria Lazăr, redactor_șef la „Jur­­nalul socialist“, dl Tudor Mo­­hora a făcut o trecere în revistă a preocupărilor PS în cele șase luni de la înființarea partidului. Din expozeul dlui Mohora am reținut și prezentăm cititoril­or noștri cîteva idei: ■ Atunci cînd am luat această decizie (consti­­tuirea PS — n.n.), In ianuarie 1995, de a încerca să constituim o nouă formațiune politică so­­cialistă, am avut niște rațiuni nu de conjunctură sau bazate pe orgolii, ci rațiuni care au ținut de un anumit impas în ca­­re ajunsesem în interiorul par­­tidului din care am făcut parte. Nu discut acum dacă la ora ac­­tuală acest impas este sesizat sau acceptat chiar de către PSM, dar noi am constatat ceea ce trebuia să se întîmple — ceea ce de fapt, noi am încercat să fa­­cem­ în interiorul FSM — și a­­nume, să dăm într_un mod or­­ganizat, într_un mod onest rus,­puns la întrebarea: ce a fost, ce este și mai ales ce poate să fie în România și în lume, op­­țiunea socialistă în acest secol și în perspectiva secolului ur­­mător? Un politolog de renume, Töffler, susținea că socialismul nu mai are nici un fel de șans Mohora, președintele să de afirmare într-o societate care tinde să arunce în aer tot sistemul partidelor politice. Nu discutăm de aruncarea la lada de gunoi a istoriei a socialis­­mului, ci și a partidelor politice, cunoscute în sens tradițional. E tulburător să vezi că noi, prin practica politică din România — în mod mai mult sau mai puțin conștient —,parcă vrem să-i dăm dreptate, în sensul că imaginea pe care o oferă partidele poli­­tice, preocupările lor, arată o sărăcie de opțiuni, de idei, de mijloace, de angajare în rezol­­varea problemelor economico_so_ ciale, ale oamenilor în general astfel încit, pe bună dreptate, foarte mulți cetățeni din Romă­­nia, se întreabă dacă și cît ne Dorina SGA VERDI­­ (Continuare în pag. a 3_n) Ești un bou, dar nu ți-o scriu ■ Propunere la propunere După ce toată presa a mîrîit, s-a văicărit, s_a mirat, s.a strîm_ bat, a țipat — și pe bună drep­­tate — împotriva înăspririi pedep­selor în cazul insultei și calom­­niei comise de gazetari prin scris, o anume reacție lucidă tot trebu­ie să avem. Adică, ce trebuia fă­­cut se va face, e clar, articolele 205 și 206 din Codul Penal, cu agravantele lor în cazul ziariști­­lor, vor deveni literă de lege, chit că vor împărți definitiv cetățenii în două cete, ziariști și neziariști. Așa că, pixul mic! Dacă, totuși nu te mai poți ține să-i spui u­­nuia „boule!“, vă învăț șmeche­­ria să i-o ziceți pe blat la ureche și oral, nicidecum în presă, că v-ați ars. Una devine de­ acum cazul cu boule!, vorbit, boule!, scris — la pedepse alta­ i mă gîndesc. Ei, dacă v-am introdus în ches­­tiune, să nu mai pierdem timpul. Să vedem ce s-ar putea face, că viciile noilor prevederi umplu cîmpul și sînt chiar haioase, dacă te gindești că și cuscrii, cumnații și soacra demnitarului capătă i­­munitatea demnitarului, luindu-se ca pojarul, în lanț, ofensa cuscru­­lui și­ a soacrei demnitarului fiind la fel ca ofensa demnitarului, pe­­depsită apăsat, careva săzică. Deci, cum s-ar mai putea drege supa, dar fără ziariști? Evenimentul zi­­lei — cel roșu — încearcă un astfel de . . . eseu, pe care noi o salutăm cu două cleste. Este vor­­ba, dacă.i bal, bal să fie­, de in­troducerea în Codul Penal a u­­nui articol intitulat infracțiunea de­ presă și care ar trebui, după definiția noastră, să însemne: Fapta persoanei care face în pre­­să afirmații nedovedite pe seama altuia. Simplu și corect. Salu­tăm însă cu două cleste această inițiativă și nu cu cinci, pentru că, deși propunerea vizează dls. Mircea CAV­ADIA (Continuare în pag. a 3-a) O NOUA INDEXARE Ieri, în urma întilnirii tri­partite, guvern-patronat-sin­­dicate, s-a hotârît o n­­­uă In­dexare salarială, pe trimestrul al patrulea. Se apreciază că această indexare, de patru la sută, acoperă integral majo­rarea prețurilor. Blocul Național Sindical nu a fost de acord cu această ho­­tărîre, solocitînd o indexare cu 10 procente. PREFECTUL JUDEȚULUI ÎN AFARA ORICĂRUI PERICOL έN Vineri, 29 septembrie a.e., în jurul orei 11.40, la ieșirea din municipiul Reșița (km 6) spre Caransebeș, a avut loc un accident de circulație în care a fost implicată mașina de serviciu pusă la dispoziția pre­fectului județului. In mașină se afla dl Nicolae Ștefănescu, prefectul județului, și condu­cătorul autoturismului. Dl Ște­fănescu urma să aibă o întil­­nire de lucru cu principalii manageri ai firmelor cu capi­tal majoritar de stat din mu­nicipiul Caransebeș. Evenimentul rutier a fost consecința derapării autotu­rismului pe o porțiune a caro­­­sabilului încărcată cu noroi și frunze și transformată, în fe­lul acesta, într-o porțiune alu­necoasă. Din fericire, in urma aces­tui accident, în care mașina a fost grav avariată, după ce s-a rotit de cîteva ori în jurul axei, iar apoi s-a izbit de co­pacii de pe marginea drumu­lui; prefectul județului și în­soțitorul său au scăpat doar cu ușoare traumatisme. în ciuda­­ comentariilor, dl N. Ștefănescu își reia, începînd de astăzi, activitatea. (m.m.) Moartea vine pe trotuar . Criminalul fuge de la locul faptei In seara zilei de 29 septem­brie, pe Bulevardul Republicii din Reșița, s-a produs un stu­pid accident de circulație, în urma căruia a decedat o per­soană care circula regula­­mentar ... pe trotuar. Auto­rul accidentului, Străin Gheor­­ghe, 30 ani, din Pescari, a con­sumat în mai multe locuri bă­­uturi alcoolice, ultima oară la barul Metropol. A părăsit lo­calul în jurul orei 22.45, ur­­cîndu-se la volanul autoturis­­mului Dacia RAO, care era par­­cat pe trotuarul din fața far­maciei Humanitas. Manevrînd în spate autoturismul, l-a sur­­prins pe Negrea Vasile, 45 ani, care a fost proiectat peste ca­pota portbagajului în parbrizul care s-a făcut țăndări. Reali­­zînd imediat cele întimplate, Străin Gheorghe a demarat în trombă încercînd să dispară. In urma șocului provocat de această manevră, victima a a­­terizat pe trotuar, izbindu-se cu capul de bordură. La mai puțin de jumătate de oră după aceea, Negrea Vasile a decedat la spital. La locul accidentului se formase o bal­tă de sînge, ca la sacrificarea unui animal. După un tur al Govîndarului, Străin Gheor­­ghe și-a parcat autoturismul pe Strada Cibinului refugiin­­du-se în apartamentul unui prieten, dar nu înainte de a lua cu sine lucrurile de va­loare din Daria fără parbriz: un­ radio,casetofon, casete și o geacă de piele. In jurul orei 3, a fost dibuit și reținut de organele de po­liție. In încercarea lui a face pe neștiutorul, a fost trădat de cioburile de parbriz găsite In buzunarul gecii, precum și de declarațiile martorilor acciden­­tului. Victor NAURU

Next