Timpul, octombrie 1995 (Anul 6, nr. 195-215)
1995-10-03 / nr. 195
poron romás. \'V GREȘEȘTE CISE CREDE ÍS TISl ANUL VI NB. 195 (1178) REȘIȚA MARȚI 3 OCTOMBRIE 1995 COTIDIAN SOCIAL-POUnC-CULTURAL INDEPENDENT__________ISSN 1221-1184_________ 8 pagini - 200 iei Locomotiva Europei Astăzi se împlinesc cinci ani de la reîntregirea Germaniei, după mai bine de patru decenii de divizare, artificial creată și întreținută după cel de al doilea război mondial. A fost o conjunctură cum rareori se ivesc în istorie, aceea în care fosta URSS a consimțit să cedeze, din vasta sa arie de influență, o țară etalon pentru ceea ce s-ar fi voit să fie „sistemul mondial socialist“. Știind că riscă, așa cum s-a și înthmplat, ca aceasta să declanșeze o reacție în lanț, marcînd începutul sfîrșitului pentru imperiul sovietic. Seismograf Cu doar trei ani înainte, cînd dl Richard von Weitzeker, pe atunci președintele Republicii Federale a Germaniei, aflat în vizită la Moscova a evocat problema unificării, i s-a lovit de refuzul politicos dar categoric al dlui Mihail I Gorbaciov. Acesta nici n-a acceptat să discute o problemă atît de nevralgică, „pe care n-am creat-o eu și nici generația mea“, a subliniat liderul ex-sovietic. Dar, a adăugat Domnia sa, „nu putem anticipa ce va fi peste 100 de ani“. Faptul că procesul s-a manifestat mult mai curînd și aproape exploziv atestă că deja de pe atunci fenomenele de dezagregare deveniseră incontrolabile. Reîntregirea Germaniei modificat sensibil raporturile de forță nu doar la proporții continentale, ci și în interiorul organismelor economice și politico-militare continentale. Locomotiva economică a Europei și-a sporit ponderea în raport cu ceilalți parteneri ai sistemului euro-atlantic, aspirînd pe drept cuvînt la statutul de membru permanent al Consiliului de Securitate ONU. Stabilitatea continentului s-a consolidat, forța germană constituindu-se, în aria vestică, într-un factor credibil de contrabalans pentru ceea ce reprezintă Rusia în spațiul estic. De unde și implicarea masivă a Germaniei în soluționarea globală a problemelor europene, cu toate că, la fosta Iugoslavie cel puțin, credem că prezența germană e contraindicată. Nu vom insista asupra dificultăților integrării landurilor răsăritene, pe care le cunosc mult mai bine, din proprie experiență, germanii înșiși. Care au avut de suportat costurile astronomice ale reconversiei economice, nici pînă acum încheiată, a fostei D.D.R. Dar vremea privațiunilor a trecut recesiunea a fost jugulată, iar Germania, mai puternică decit oricînd în ultima jumătate de secol, și-a regăsit tonusul de superputere economică mondială. Cît despre prezența la București a unor înalți demnitari germani, ca și acordurile încheiate, lasă loc șansei și rspectivei ca relațiile bilasă se extindă pe multi,zi, spre folosul ambi U BARSESCU Ocf - Toamna se numără studenții (și) la Reșița Ca în fiecare toamnă, deschiderea acestui an universitar a adunat în incinta Universității „Eftimie Murgu“ din Reșița, o mulțime de studenți, cadre didactice și personalități ale județului nostru. Au fost prezenți, pe lângă cei 760 de studenți, dnii Mircea Popa, primarul Reșiței, Ion Piescu, directorul general al Prefecturii, Victor Manolescu, directorul general al SC CSR SA Ion Drăghicescu, vicepreședinte al Consiliuluiudețean, cadre de conducere ale universității, alte personalități. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de dl Mircea Columba, rectorul universității, care, printre altele, a invocat acreditarea facultăților din cadrul Universității „Eftimie Murgu“, sprijinul acordat universității reșițene de prefectul Județului, dl Nicolae Ștefănescu, „pentru a ieși din această încercare“. Drept cea mai bună deschidere pentru un nou an de studiu, au fost prezenți studenți cu cele mai bune precedent, care, rezultate în anul universitar prin contribuția Consiliului Județean, vor beneficia de premii constînd în cărți (20.000 lei — locul I; 15.000 lei — locul I, 10.000 lei — locul III). Alina DIMA „Nu este suficient să ridici steagul roșu sau galben..“ ■ A declarat, la întîlnirea de la Reșița, dl Tudor Partidului Socialist După ce sîmbătă, 30 septembrie 1995, la prima oră, dl Tudor Mohora, președintele PS, a avut o întîlnire cu consiliile județean și municipal Reșița al PS și a înminat carnetele celor 15 membri ai comitetului de inițiativă, alte cuvinte nucleului care au pus bazele PS în Caraș-Severin. a Domnia sa s-a întâlnit cu prefectul și președintele Consiliului Județean, cu alte personalități locale. La întîlnirea cu membrii, simpatizanții și invitații PL, la care a fost prezentă și dna Maria Lazăr, redactor_șef la „Jurnalul socialist“, dl Tudor Mohora a făcut o trecere în revistă a preocupărilor PS în cele șase luni de la înființarea partidului. Din expozeul dlui Mohora am reținut și prezentăm cititorilor noștri cîteva idei: ■ Atunci cînd am luat această decizie (constituirea PS — n.n.), In ianuarie 1995, de a încerca să constituim o nouă formațiune politică socialistă, am avut niște rațiuni nu de conjunctură sau bazate pe orgolii, ci rațiuni care au ținut de un anumit impas în care ajunsesem în interiorul partidului din care am făcut parte. Nu discut acum dacă la ora actuală acest impas este sesizat sau acceptat chiar de către PSM, dar noi am constatat ceea ce trebuia să se întîmple — ceea ce de fapt, noi am încercat să facem în interiorul FSM — și anume, să dăm într_un mod organizat, într_un mod onest rus,puns la întrebarea: ce a fost, ce este și mai ales ce poate să fie în România și în lume, opțiunea socialistă în acest secol și în perspectiva secolului următor? Un politolog de renume, Töffler, susținea că socialismul nu mai are nici un fel de șans Mohora, președintele să de afirmare într-o societate care tinde să arunce în aer tot sistemul partidelor politice. Nu discutăm de aruncarea la lada de gunoi a istoriei a socialismului, ci și a partidelor politice, cunoscute în sens tradițional. E tulburător să vezi că noi, prin practica politică din România — în mod mai mult sau mai puțin conștient —,parcă vrem să-i dăm dreptate, în sensul că imaginea pe care o oferă partidele politice, preocupările lor, arată o sărăcie de opțiuni, de idei, de mijloace, de angajare în rezolvarea problemelor economico_so_ ciale, ale oamenilor în general astfel încit, pe bună dreptate, foarte mulți cetățeni din Romănia, se întreabă dacă și cît ne Dorina SGA VERDI (Continuare în pag. a 3_n) Ești un bou, dar nu ți-o scriu ■ Propunere la propunere După ce toată presa a mîrîit, s-a văicărit, s_a mirat, s.a strîm_ bat, a țipat — și pe bună dreptate — împotriva înăspririi pedepselor în cazul insultei și calomniei comise de gazetari prin scris, o anume reacție lucidă tot trebuie să avem. Adică, ce trebuia făcut se va face, e clar, articolele 205 și 206 din Codul Penal, cu agravantele lor în cazul ziariștilor, vor deveni literă de lege, chit că vor împărți definitiv cetățenii în două cete, ziariști și neziariști. Așa că, pixul mic! Dacă, totuși nu te mai poți ține să-i spui unuia „boule!“, vă învăț șmecheria să i-o ziceți pe blat la ureche și oral, nicidecum în presă, că v-ați ars. Una devine de acum cazul cu boule!, vorbit, boule!, scris — la pedepse alta i mă gîndesc. Ei, dacă v-am introdus în chestiune, să nu mai pierdem timpul. Să vedem ce s-ar putea face, că viciile noilor prevederi umplu cîmpul și sînt chiar haioase, dacă te gindești că și cuscrii, cumnații și soacra demnitarului capătă imunitatea demnitarului, luindu-se ca pojarul, în lanț, ofensa cuscrului și a soacrei demnitarului fiind la fel ca ofensa demnitarului, pedepsită apăsat, careva săzică. Deci, cum s-ar mai putea drege supa, dar fără ziariști? Evenimentul zilei — cel roșu — încearcă un astfel de . . . eseu, pe care noi o salutăm cu două cleste. Este vorba, dacă.i bal, bal să fie, de introducerea în Codul Penal a unui articol intitulat infracțiunea de presă și care ar trebui, după definiția noastră, să însemne: Fapta persoanei care face în presă afirmații nedovedite pe seama altuia. Simplu și corect. Salutăm însă cu două cleste această inițiativă și nu cu cinci, pentru că, deși propunerea vizează dls. Mircea CAVADIA (Continuare în pag. a 3-a) O NOUA INDEXARE Ieri, în urma întilnirii tripartite, guvern-patronat-sindicate, s-a hotârît o nuă Indexare salarială, pe trimestrul al patrulea. Se apreciază că această indexare, de patru la sută, acoperă integral majorarea prețurilor. Blocul Național Sindical nu a fost de acord cu această hotărîre, solocitînd o indexare cu 10 procente. PREFECTUL JUDEȚULUI ÎN AFARA ORICĂRUI PERICOL ÎN Vineri, 29 septembrie a.e., în jurul orei 11.40, la ieșirea din municipiul Reșița (km 6) spre Caransebeș, a avut loc un accident de circulație în care a fost implicată mașina de serviciu pusă la dispoziția prefectului județului. In mașină se afla dl Nicolae Ștefănescu, prefectul județului, și conducătorul autoturismului. Dl Ștefănescu urma să aibă o întilnire de lucru cu principalii manageri ai firmelor cu capital majoritar de stat din municipiul Caransebeș. Evenimentul rutier a fost consecința derapării autoturismului pe o porțiune a carosabilului încărcată cu noroi și frunze și transformată, în felul acesta, într-o porțiune alunecoasă. Din fericire, in urma acestui accident, în care mașina a fost grav avariată, după ce s-a rotit de cîteva ori în jurul axei, iar apoi s-a izbit de copacii de pe marginea drumului; prefectul județului și însoțitorul său au scăpat doar cu ușoare traumatisme. în ciuda comentariilor, dl N. Ștefănescu își reia, începînd de astăzi, activitatea. (m.m.) Moartea vine pe trotuar . Criminalul fuge de la locul faptei In seara zilei de 29 septembrie, pe Bulevardul Republicii din Reșița, s-a produs un stupid accident de circulație, în urma căruia a decedat o persoană care circula regulamentar ... pe trotuar. Autorul accidentului, Străin Gheorghe, 30 ani, din Pescari, a consumat în mai multe locuri băuturi alcoolice, ultima oară la barul Metropol. A părăsit localul în jurul orei 22.45, urcîndu-se la volanul autoturismului Dacia RAO, care era parcat pe trotuarul din fața farmaciei Humanitas. Manevrînd în spate autoturismul, l-a surprins pe Negrea Vasile, 45 ani, care a fost proiectat peste capota portbagajului în parbrizul care s-a făcut țăndări. Realizînd imediat cele întimplate, Străin Gheorghe a demarat în trombă încercînd să dispară. In urma șocului provocat de această manevră, victima a aterizat pe trotuar, izbindu-se cu capul de bordură. La mai puțin de jumătate de oră după aceea, Negrea Vasile a decedat la spital. La locul accidentului se formase o baltă de sînge, ca la sacrificarea unui animal. După un tur al Govîndarului, Străin Gheorghe și-a parcat autoturismul pe Strada Cibinului refugiindu-se în apartamentul unui prieten, dar nu înainte de a lua cu sine lucrurile de valoare din Daria fără parbriz: un radio,casetofon, casete și o geacă de piele. In jurul orei 3, a fost dibuit și reținut de organele de poliție. In încercarea lui a face pe neștiutorul, a fost trădat de cioburile de parbriz găsite In buzunarul gecii, precum și de declarațiile martorilor accidentului. Victor NAURU