Timpul, octombrie 1995 (Anul 6, nr. 195-215)
1995-10-14 / nr. 204
CAmOIAN SOCIAL-POLITIC C UMIRAL INDEPENDENT ISSN 11221-11184 ileznoi sământul spectacolului Pînă la deplina consolidare a mecanismelor democrației parlamentare, opinia publică românească mai are de traversat o seamă de experiențe, unele în premieră absolută pentru generațiile postbelice. Care vor determina, aceste experiențe, serioase mutații la nivelul percepției și al interpretării evoluțiilor politice, fie ele și chiar mai abrupte ca de obicei. Bunăoară, e greu de explicat rațional senzația de neliniște surdă ori de satisfacție exuberantă pe care o generează eventualitatea disoluției majorității parlamentare, antrenînd, se crede, demisia guvernului. ■ De cînd lumea, în statele cu vechi tradiții democratice au fost constituite ori demise guverne, dacă nu cumva ele însele s-au retras de la putere, din varii motive. Instabilitatea guvernamentală nu reprezintă, pentru o țară, situația cea mai de invidiat, dar nici nu echivalează cu un cataclism. Reamintim că în Italia, de pildă, numărul guvernelor depășește pe cel al anilor trecuți din 1946, de la proclamarea Republicii. Ceea ce n-o împiedică să figureze în topul celor șapte state dezvoltate ale lumii de azi. De altfel, evocînd probabilitatea denunțării de către PDSR a acordului de guvernare cu PRM, dl Adrian Năstase a constatat calm că se poate trăi și cu un guvern demisionar. Nu demisia executivului trebuie să provoace angoase, românesc, ci contextul politic deosebit de agitat și de confuz. Sau, mergînd pînă la obîrșiile profunde ale fenomenelor, situația precară a economiei, întîrzierea alarmantă a redresării sistemului productiv, lentoarea infuziei de investiții. Revenind la problema eventualei destrămări a coaliției care susține executivul, să precizăm că aceasta nu presupune automat alegeri anticipate. Pe lingă soluția evocată de dl Năstase mai sînt posibile încă alte două. Guvernul se poate menține la putere și în condiția în care ar rămîne minoritar ori, cu atît mai mult, dacă s-ar contura o altă majoritate parlamentară, imposibil. Ceea ce nu-i deloc Indiferent la ce formulă se va recurge, un fapt rămîne mai presus de îndoială. Schimbările de personaje ori de decoruri nu modifică „scenariul“ economic al situației. Pe cîte se observă însă, acesta este evocat doar conjunctural, furnizînd argumente și contraargumente în confruntarea politică. De parcă scopul ultim al combatanților ar fi preluarea sau păstrarea puterii. Ce se va face cu ea, pare mai puțin relevant. Iată de ce considerăm gratuite și neliniștile și exuberanțele celor care, din dreapta sau din stînga, așteaptă deznodămîntul spectacolului. Al BA US ESC 11 inteligența românească pleacă in Brazilia liberiu Mănescu, ambasadorul șahului românesc la Campionatul Mondial — pag. a 6-a (Foto : Matei BITEA) Pensionarii, tranziția și cîinele orbului Un cunoscut sociolog american utiliza, pentru determinarea indicelui calității vieții, așa-numitul „coeficient al zîmbetelor“, calculînd procentul celor care, mergînd cu rost sau fără rost, zîmbesc pe stradă fără influențe exterioare, ci numai cele dictate de ambientul stradal. O trecere pe străzile noastre, acum, în plină epocă tranzitorie, abia dacă ar putea aduna cîteva zîmbete chinuite și de circumstanță. Zîmbesc în general adolescenții, tinerii, femeile conștiente de farmecul lor, bărbații influențați de vreo licoare sau fericiți după un meci de fotbal și ... cam atît. Pensionarii nu zîmbesc aproape deloc ! Cum ar putea să zîmbească, dacă gradul le este cea mai mare parte a timpului, la prețuri ? „în ultimii cinci ani“ un ou s-a scumpit de 200 ori, o pîinp de 120 ori, un kilogram de parizer de aproximativ 200 ori, un litru de lapte de 175 ori. In timp ce pensia nominală a crescut (in cazurile fericite) de 40-45 ori ... Iar „creșterile“ sînt necorelate, total haotice, astfel încît există multe situații în care oameni cu aceeași muncă, aceeași vechime, dar pensionați în ani diferiți, au pensii semnificativ diferite , sau situații în care pensia este invers proporțională cu efortul și condițiile de muncă ! Cum ar putea să zîmbească pensionarii dacă, fără un calcul riguros, doar pe baza unei banale medii, se poate demonstra că astăzi trăiesc de 3 ori mai rău decit în 1990 ?! Se vede că, obișnuit cu împărțirea „pe lumi“, Guvernul Văcăroiu confundă vîrsta a treia cu lumea a treia ... ! Și totuși, zilele acestea s-a ivit o rază de speranță și pentru respectabilii reprezentanți ai vîrstei Liviu SI’ATARU (Continuare în pag. a 3-a) Dacă-i ordin, poftă bună! Potrivit unui ordin din 9 octombrie a.c., semnat de dl Nicolae Ștefănescu, prefectul județului, programul de lucru al funcționarilor din aparatele consiliilor locale și din serviciile publice descentralizate ale ministerelor în teritoriu se va desfășura zilnic (cu excepția zilelor libere și sărbătorilor legale) între orele 8 și 17, acesta incluzînd și o oră de pauză pentru masa de prînz. Cum lefurile funcționarilor se primesc de la bugetul de stat și sînt așa cum sînt, ne punem întrebarea : oare la <ot trebuie să se ridice prețul unui pachețel cu de-ale gurii, astfel încît el să poate fi consumat într-o oră ? Dar dacă-i ordin, poftă bună ! (Nicolae IRIMIA) 8 pMftitti ^ 200 ki Decada Culturii Germane Oțelu Roșu a fost bine ales pentru deschiderea festivă a tradiționalei „Decade a Culturii Germane“. La solemnitatea momentului a concurat atit frumusețea cuminte a acestui oraș de provincie, cît și un cer blind de toamnă tîrzie. Oamenii, biserica, străzile orașului — totul era pregătit pentru sărbătoare. Nu știu cîte zile și nopți de „fierbere“, de planificare a costat Asociația de Cultură și Educație a Adulților Reșița să organizeze o manifestare atît de cuprinzătoare, cum se dorește „Decada“ din anul acesta. Pe Ungă un număr foarte mare de localnici, de participanți din domeniul sferei economice și politice locale, dar și județene, de reprezentanți de seamă ai etniei germane, la fixarea momentului — în analele acestei etnii — au contribuit și înalții oaspeți : dr. Paul Ullmann, ambasadorul Austriei, și soția ; Wedigo conte Wedel, trimisul ambasadei germane, și soția ; mons,ignore dr Sebastian Kräuter, Episcop al Diecezei Timișorene ; prefectul de Caraș-Severin, dl Nicolae Ștefănescu ; deputatul PDSR, dl Miron Mănescu , dl .Manfred Engelmann, consilier cultural al fundației Vest-Est din Bonn și președintele Fundației Banat J. \. cu sediul la ].iubii* i. \i. vin (Continuare in pag. a 8-a) Trandafiri și democrație pentru cei mici Cînd, cu vreo zece zile în urmă, la alegerile de la PNȚCD Caraș-Severin, dl Nicolae Ionescu-Gabeni, consilierul dlui Coposu, spunea : „Să nu ne iluzionăm, după toate cele Intim plate, PDSR a ieșit întărit“. a.,firmația părea discutabilă, puțin aici, la Reșița, unde Cel dl .Galbeni o făcea. Mult mediat, rarele dispute din interiorul Organizației FDSR Reșița, ținuta și comportamentul fostului prefect, afacerile mai mici sau mai mari, cunoscute și necunoscute public, dar legate de numele unor lideri PDSR, puteau să afecteze imaginea PDSR. Or, conferința județeană de dare de seamă și alegeri, care a avut loc joi, 12 octombrie a.c., la Reșița, a dovedit o întărire neașteptată partidului de guvernămînt. Toaată floarea cea vestită a administrației județului face parte acum din PDSR, în afară de prefect, subprefect, director de prefectură, președinte și un vicepreședinte al Consiliului Județean, au devenit — în ultimele luni — membri ai PDSR, toți conducătorii unităților descentralizare ale ministerelor. Dorina SGAVERDIA (Corniu UJTS frt 3.ai Dl Ion Spinu, președintele reales Bingo pe lămpi fluorescente „stinse“ în vamă . In județul nostru au mai rămas de distribuit 33 942 cupoane, adică 13 la sută din totalul cupoanelor. Din ultimul bilanț al Direcției de Poștă Caraș-Severin atribuite reiese că nu pot fi disp 727 cupoane nominative de privatizare.. Dintre acestea, 1919 sunt (din greșeală!) pe numele unor persoane decedate înainte de 31 decembrie 1990, 2 589 — persoane plecate definitiv din țară, 314 — persoane care declară că au folosit carnetul cu certificate de proprietate într-un proces anterior de privatizare (altă greșeală guvernamentală !), 88 — cetățeni cu domiciliul în altă țară, 241 — persoane care refuză primirea cuponului, în Oraș- Severin cu rvi ’â"’ ■ tribut 33 942 e.,pp..( nominative. ) Au fost înscrise pe listele suplimentare 9 131 de persoane, dar în județ au ajuns cupoane pentru 2 138 dintre acestea. Direcția județeană de poștă a anuțat, oficial, că la centrele sale de subscriere se pot depune titluri de privatizare, în condițiile respectării normelor etapei a doua a marii privatizări. De menționat, că lămpile fluorescente necesare depistării cupoanelor falsificate nu au ajuns la oficiile poștale. Și nici nu puteau ajunge, atîta timp cît, fiind în vamă, încă nu au pătruns în țară ! H „Vom înființa colective un plan teritorial, dacă se poate cu dezvoltare pe comune, chiar și pînă la ultimul sat (...), poată pentru ca cetățenii să să aleagă o societate comercială în cunoștință de cauză. Asta e dorința noastră“. Sunt cuvintele premierului Nicolae Văcăroiu, eternizate de postul național de radio. Eugen COTARCEA