Timpul, decembrie 1995 (Anul 6, nr. 239-258)

1995-12-02 / nr. 239

I COTIDIAN SOCIAL-POLITIC-CULTURAL INDEPENDENT Riscurile faptului împlinit Desfășurarea trupelor ame­ricane în Bosnia a creat — sau va crea curînd — o situa­ție inedită: extinderea de­ facto a NATO într-o țară fos­tă comunistă, deși procesul­­ e foarte departe de a fi fost a­­creditat de jure. Iar mo­tivul este unul peste care nu se poate­ trece­m ușor, din moment chiar atît de ce se re­feră la opoziția categorică a Rusiei față de încorporarea u­­nor vaste spații central și sud­­est europene în alcătuirile A­­lianței Nord-Atlantice. S-a în­țeles, desigur, că avem în ve­dere oferta guvernului Un­gariei, validată de parlamen­tul de la Budapesta, ca SUA să-și stabilească bazele logis­tice pe teritoriul acestei țări. Avantajată ce-i dreptul, de imediata vecinătate cu Bosnia și Croația, două din principa­lele protagoniste ale dezagre­gării fostei Iugoslavii, însă nu vom subscrie nici­decum la aserțiunile dlui Mir­­cea Geoană ambasadorul de­semnat al României la Was­hington, care crede că aceasta ar fi doar o simplă chestiune de geografie. Dimpotrivă, a­­vem certitudinea că proble­ma e de natură politică, ba chiar de anvergură continen­tală. Și nu slujește nimănui falsa senzație de liniște, do­­bîndită cu prețul examinării realităților printr-un ochean întors, îndepărtînd artificial niște serioase riscuri poten­țiale. Fiindcă fenomenul vine să consacre tratamentul pre­ferențial aplicat fostelor țări comuniste, sortite să fie ad­mise „în trepte“, după un sis­tem de criterii care se sustra­ge oricărei logici. Nu vom comite gafa de a chema la ordine pe nimeni, din afara țării noastre. La drept vorbind, fiecare stat e perfect motivat și îndrituit să-și apere interesele, în pro­iecție strategică. Nici nu ne vom hazarda să consiliem au­toritățile de la București să recurgă la supraofertă, dacă preferințele SUA se îndreaptă către alte orizonturi. Ar un procedeu nu numai contra­fi indicat, ci și umilitor. E însă momentul unor atente evalu­ări asupra situației create prin politica faptului împli­nit. Care comportă pentru unii și daune câștiguri pentru alții. Fiindcă discutabila expansi­une a NATO, nu ne interesea­ză doar pe noi, cei veșnic ne­gociați și foarte adesea vîn­­duți - ci și cel puțin în aceeași măsură, și marile puteri oc­cidentale. Mai ales că dinspre răsărit se aude neliniștitor șu­ierul Crivățului moscovit. De curînd, un înalt responsabil militar de la Kremlin afirma că Rusia va subscrie proba­bil la parteneriatul cu NATO, dar se va opune categoric „lărgirii necugetate“ a Alian­ței. A sosit, după toate sem­nele, momentul ca NATO să aleagă provizată, între o atitudine im­pictată de pre­­decăți și de conjuncturi, și o politică de lungă bătaie in vreme. Al. DABSESCU. I ISSN 1221-1184 seral? Nici nu m­ă miră faptul că un intelectual cum este Adrian Năstase visează să facă din partidul al cărui președinte este, din FDSR, un partid al „gule­­relor albe“. Al inteligenței. Un partid care depășește nivelul de gîndire al grămezii de fier vechi. Grămadă care, se vede, nu mai poate­­ face schimbările necesare. Cu cine să facă di Năstase partidul „gulerelor albe“, bună­­oară, aici, la noi? . . . Cu cercetă­tori deghizați și repetente la li­­ceul seral? Dar dincolo de realitate, am­­biția nu lipsește. Mai întîi ,,gu­­lerele albe“ din județ au fost convinse, determinate să intre în PDSR. Efectul? Secretara u­­nei organizații PDSR spunea chiar in pauza conferinței de alegeri de la nivelul județului : „Sunt foarte dezamăgită. Cînd ajung acasă trec, cu organizație cu tot, la PSM“. Sau, după ce a fost „convins“ să intre în PDSR, conducătorul unei instituții des_­centralizate se întreba, ca să nu-l mai întrebe nimeni : „Cre­­de cineva că dacă am intrat eu în PDSR, toți subalternii mei (mulți și răspîndiți în tot jude­­țul — mm) vor vota cu PDSR? Poate că nu am să-i dau votul nici măcar eu. Cine este cu mine în cabină?“. Acolo unde „gulerele albe" nu au fost convinse să intre în partid, s.a folosit „munca de convingere“, pînă i.au determi­­nat să-și dea demisia, să emi­­greze spre sectoare liberale, cu consolarea că­ sînt mai bine­ plă­­ti­ți.In locul lor, au adus sau au de gînd să aducă, nu așa cum spune opoziția, foști activiști din rîndul doi al fostului per, ci pe cei din rîndul șapte, nouă. Cei pe care vechiul regim îi ținea pierduți în structură, fără drept Dorina SG AVEUDIA (Continuare in pag a 3-a) . Un crez și un ideal —pag. 3 Cu cine vrea să facă dl Năstase partidul „gulerelor albe“? ■ Cu cercetători deghizați și cu repetențe la liceul (Continuare ta pag. a 6_a) Cîte sindicate, atîtea contracte ? Permanent deschis spre cititorii săi, ziarul Timpul găzduiește frec­vent în paginile sale opiniile tu­turor celor care îi solicită spriji­nul într-o problemă sau alta. Ceea ce nu înseamnă că, obligatoriu, le și împărtășește. Așa s-au pe­trecut lucrurile și în cazul celor semnalate de liderul Sindicatului Liber CFR, dl. Dorian Ivașcu, în articolul „Intre a trage sau . . . a fi tras pe Unuta moartă“, apărut în ediția de miercuri, 29 noiem­brie a.c. Pe un ton care nu admitea re­plică, dl Ivașcu acuza adminis­trația Combinatului Siderurgic Reșița că în mod intenționat le-ar fi ciuntit o serie de drepturi ce­lor aproape o sută de membri ai sindicatului menționat, promi­­țînd în final o grevă de avertis­ment și apoi una generală. Surprinși de cele citite și vrînd să vadă unde anume s-a greșit, de bună credință, conducerea combinatului i-a invitat la dialog în cursul zilei de joi, 30 noiem­brie, pe toți membrii biroului e­­xecutiv al noului sindicat apărut. Cu răbdare a fost discutată fie­care revendicare în parte, deși, cu foarte mici excepții, toate se re­fereau la adăugarea unor sporuri, majorări de salarii etc. Și asta, în condițiile în care noua condu­cere a combinatului face eforturi lăudabile să nu mai disponibili­­zeze personal. Mai pe șteau spus, domnii din conducerea sindicat solicitau, pentru ei acestui și membrii cotizanți (atîția cîți sunt). Claudiu MILIAN ----------------c—m-4 "I ANUL* VI • I NR. 239 (1522) REȘIȚA SIMBATA 2 DECEMBRIE 1995 8 pagini - 300 lei în Cara­ș-Severin, 1,5 la sută din cei care au ridicat cupoanele nu le-au depus Dorind să venim în­­ sprijinul celor peste 250 de mii de căra­­șeni care încă­ nu s-au decis un­­de să depună titlurile de priva­­tizare (cupoane nominative și carnete cu certificate de proprie­­tate), am efectuat un sondaj pe la centrele de subscriere din ju­­deț pentru a afla care au fost preferințele celor ce au reușit să scape de grija cupoanelor. Son­­dajul a fost realizat pe baza op­­țiunilor formulate la 10 centre de subscriere, centre _ Ja care au fost depuse, pînă la data inves­­tigării, 1748 cereri de subscrie­­re, dintr-un total de 3721 la ni­­velul întregului ju­deț. Mențio­­năm că, pînă în prezent, în Ca­­raș-Severin au fost distribuite 269 500 de cupoane nominative, exprimîndu-și opțiunile doar 1.4 la sută din numărul total al ce­­tățenilor îndreptățiți, înainte de a vă prezenta so­­cietățile comerciale unde au fost depuse majoritatea cupoanelor, menționăm că preferințele cetă­­țenilor s.au îndreptat în special spre FPP­S Banat — Crișana — 30,5 la sută, pentru societăți din alte județe fiind înregistrate 21,5 la sută din opțiuni, diferența de doar 48 procente subscrierile pentru constituind.© agenți eco­­nomici din Caraș-Severin. Fara­­doxal poate, situația nu surprin­­de în condițiile în care societă­­țile din județul nostru, cu mici excepții, nu se arată prea inte­­resate în a-și prezenta... reali­­zările iată iasă cum se prezintă si­­tuația opțiunilor pentru agenții economici cărășeni, procentele fiind pentru raportate la total opțiuni societățile din județul nostru : ■ peste 10 la sută: CS Reșița și Hercules Băile N­ercu­­lane : ■ 0.10 La sută : BANAT COM Reșița, MOPAR Caraș.Se­­verin, PECO Caraș.Severin, MI­­NTS COM MIXT Anina; ■ 2.5 la sută : CASE Reșița, REMAT Reșița, COMALIMENT Caraș. Severin, UCM Reșița, CM Bocșa, UNIVERSAL Reșița, CAROMET Caransebeș, AVICOLA Bocșa ; ■ 1.2 la sută: RECONS Reșița, COMAT Caraș.Severin, TIMIȘ Eugen COTARCEA (Continuare in pag. a 3_a) Abonamente la TIMPUL pentru 1996 In toată luna decembrie factorii și agentă poștali din localitățile unde domiciliați contractează abonamente la ziarul TIMPUL pentru luna ianuarie și primul tri­mestru al anului 1996, la prețul de 3.000 lei lunar Tot In luna decembrie. Institu­țiile publice și societățile comer­ciale pot încheia abonamente la ziarul TIMPUL pe întreg anul 1996, la prețul de 60 000 lei Pen­tru aceasta, cei interesați se pot adresa la Rodipet Caraș-Severin și oficiilor poștale locale Un abonament la TIMPUL este garanția că veți fi permanent la curent cu ce se întâmplă un Caraș-Severin și tn țară' îngrijorări îngrijorătoare In urma cu exact un an de zile societatea noastră se afla în situația urgentă de a lua un credit pe termen scurt, nece­sar aprovizionării cu un stoc suplimentar de hîrtie de ziar. Exact în acea perioadă sunt date publicității două inițiati­ve legislative (din partea PD) privind susținerea presei, pro­iecte în care se prevedeau u­­nele scutiri de taxe și accize, precum și o reducere a ratei dobînzilor cu 50 la sută. In aceste condiții am așteptat a­­doptarea celor două texte, desigur,­pentru a beneficia de înlesnirile prevăzute. Și am aș­teptat mult și bine și după cum decurg lucrurile vom­ aș­tepta pînă la paștele cailor. Zilele astea, clocit 12 luni la după ce au parlament, prima inițiativă a încăput pe mîna Comisiei buget fi­nanțe a Camerei Deputaților și s-a ales praful de ea. Cel de-al doilea proiect urmează a fi luat în dezbatere de a­­ceeași comisie și nu ne mai în­doim deloc de soarta sa. De­ruta noastră este însă alta. Nu cu multe zile în urmă par­ Mircea CAVADIA (Continuare ta pag. a 6_a) IA

Next