Timpul, aprilie 1996 (Anul 7, nr. 68-91)

1996-04-01 / nr. 68

5 POPOR ROUÁfI. W GREȘESTE CINE CREDE Zv TINE t ANUL VII NR. 68 (1609) REȘIȚA LUNI 1 APRILIE 1996 J COTIDIAN ISQCIAE^OLITIC-CULTURAL INDEPENDENT ISSN 1221-1184 8 pagini - 3Q^T I I I Seismograf J Europa, federalizare sau parteneriat De la Atlantic la Urali,­­ Europa este In renovare. NATO și Rusia încearcă să­­ se înțeleagă, într-o zonă a inte­­­­reselor proprii, cu privire la­­ extinderea Alianței Nord-A­­­­tlantice spre Est, pînă la com­­­promisul sugerat de Boris El­­■ țin, în Norvegia. Acceptarea­­ țărilor din Europa de Est, doar­­ în structurile politice ale NATO , nu și militare. Din punctul de­­ vedere al secretarului general­­ al NATO, extinderea spre Est este ireversibilă, dincolo de orice dorință a Rusiei. Intreba­­­­rea nu este dacă NATO se va­­ extinde, ci cît, cînd și pînă­­ unde ? Coordonatele noii fațade ale­­ Europei, nu se pun numai po­­­­litic și militar. Ele sînt condi­­­­ționate și de realizarea unită­­­­ții economice a Europei. Uniu­­­nea Europeană se vede ea în­săși pusă față în față cu ne­­g voia readaptării la realitățile­­ continentului. Procesul este taraiei, și presupune aprofun­darea integrării economice , statelor membre ale UE, dar și a extinderea UE spre Răsărit. Recenta reuniune de la To­rino și-a impus tratarea as­pectelor care au apărut, în procesul integrării economice a Europei, după decembrie 1991, cînd, la Maastricht,, s-au pus bazele unei noi structuri europene, și chiar după reu­niunea la nivel înalt de la Co­penhaga, cînd șefii statelor și uvernelor țărilor comunitare i-au propus deschiderea spre Europa Centrală și de Est. Prioritățile care definesc re­­­­înnoirea construcției comuni­­t­­are, în viziunea „celor 15“, diferă de la țară la țară. Italia, care deține și președinția UE, a sugerat reforma instituțiilor comunitare, concepute pentru un grup restrîns, pînă la ex­­inderea votului la majoritatea alificată și distribuirea votu­­ilor în funcție de demografică a fiecărui pondere. Franța a lansat modelul stat­ so­cial european, potrivit căruia la Eur­opa nu poate sacrifica coe­ziunea sa pe altarul unei eco­nomii fără frontiere. Pledoaria sa a fost pentru o Europă care­­ oferă siguranță și protecție. Ca de altfel și a Germaniei, îm­preună au susținut înfăptui­rea neintîrziată a uniunii mo­netare. Germania a mai plasat proiectul unei Europe federale, adică a unei reforme politice profunde. Marea Britanie spus unei Europe federalizate, a una cu geometrie variabilă.­Vii­torul UE, în concepția englezi­lor este ca un parteneriat de națiuni. Șomajul, condițiile de viață, programe In favoarea tineretului s-au regăsit ca alte priorități în opinia liderilor „celor 15". Dorina SGAVEHDIA într-un an cu buget auster, în județ se pierd 372 milioane lei ■ Intre vinovații de această situație sunt primarii de la : Oravița, Grădinari, Vrani, Bozovici, Vărădia, Dalboșeț , Ticvaniu Mare, Anina și Văliug D und e vorea să se justifice In fața electoratului, unii primari din județ își pun ineficienta pe seama bugetului auster. In rea­litate, lucrurile se petrec invers. Nici puținul care vine nu este investit în obiective, nu este cheltuit sau pur și simplu nu este decontat. Pentru luna martie 1995, con­siliilor locale din Caraș-Severin le-a fost alocată suma de 1,5 mi­liarde lei. Dl Ioan Anderca, di­rectorul Trezoriei din cadrul Di­recției Generale a Finanțelor Pu­blice și Controlului Financiar de Stat, a făcut intervenții la Mi­­nisterul Finanțelor pentru supli­mentarea acestei sume cu încă 200 milioane lei. Obișnuitul control de sfirșit de trimestru a conturilor consiliilor locale a arătat că nu a fost de­contată suma de 372 milioane lei. In aceste condiții Ministerul Finanțelor are o motivație în­temeiată de a nu viza cele 200 de milioane lei. Dl Ioan Drăghicescu, vicepreșe­dintele Consiliului Județean Ca­raș-Severin ne-a pus la dispozi­ție lista restanțierilor comentînd: „Ni se solicită bani de către con­siliile locale și Pe urmă nu-i mai consumă“. Pe listă figurează nouă consi­lii locale care nu și-au deconturile pînă la data de depus 27 martie 1996 : Oravița — 100 mi­lioane lei; Grădinari — 02 mi- Florina CÎND V (Continuare în pag. a 6_n) La Reșița. Concurs internațional de gimnastică La sfîrșitul săptămînii a avut loc, concursul internațional de gimnastică sportivă masculină de seniori, dintre primele reprezen­­tative ale României și Bulgariei. Concursul, devenit tradițional, a avut drept scop verificarea sta­­diului de pregătire în care se află gimnaștii noștri, reveniți recent din Franța unde, pe­­ngă antre­namentele propriu-zise au susți­nut cîteva întreceri demonstrati­ve. Amănunte de la această com­petiție veți găsi în pagina a 4-a. SC Confecții SA Reșița. Pe miînile unei firme misterioase Cea de-a doua tentativă a FPS privind vânzarea de acțiuni, prin licitație, ale unei societăți co­­merciale din județul nostru a fost încununată de succes. Pînă la proba contrarie, se-nțelege, adică semnarea contractului de vînzare­­cumpărare și... respectarea a­­cestuia. Pentru că surprize s-au mai văzut, Gheața s-a vrut spartă cu SC Comat SA Caraș-Severin, dar n-a fost să fie (cumpărător). Acum, mai exact vineri, 29 mar­tie, a­­ venit rîndul unei societăți din Industria ușoară, unde rareori întîlnești firme neatractive FPS a organizat, la sediul filialei ju­dețene, licitația fără preselecție pentru vînzarea a 40 la sută din acțiunile SC Confecții SA Reși­ța. Capital social — 1,45 miliar­de lei. Acțiuni puse în vânzare — 23.315 Preț de pornire a licitației — 25.000 lei/acțiune, cu facilități Eugen COTARCEA (Continuare în pag­a 8 a) Retragerea licenței de dealer, o măsură electorală?­ ­ Sau o bună funcționare a pieței valutare? In urma unui comunicat al Băncii Naționale a României s-a decis retragerea autoriza­ției de dealer societăților ban­care : Dacia Felix SA, Credit Bank SA, Columna Bank, Bankcoop SA și ING Bank. Prin retragerea dreptului de dealer se încearcă să se evite speculațiile care ar putea a­­fecta buna funcționare a pie­ței valutare interbancare, prin vînzarea de valută cumpăra­tă mai ieftin și stocată sub forma pozițiilor valutare lungi. Măsura a fost catalogată de unii, drept una electorală. Cele cinci bănci mai sus a­­mintite funcționează, începînd cu 19 martie a.c., în calitate de brokeri, ceea ce înseamnă că acestea vor fi intermediari autorizați să funcționeze în nume propriu, dar executînd numai ordinele clienților sâi, la cursurile de schimb stabili­te de băncile dealer. In con­formitate cu noile reglemen­ AUna DIM­A (Continuare In pag. a 3-a) Oștil­u­ și timpanul Tînărul și vajnicul ofițer de la SRI Caraș_Severin, Adrian Cub­relaru, era cît p_aci să_și piardă obiectul muncii. Simțind el că a_ rechea nu_l mai ascultă cum tre­­buie, a înțeles că­ era înfun_ dată. Iar pentru a_și curăța ca_ nasul de recepție a folosit un băț de chibrit. Pe care l-a uitat însă în ureche. Aranjîndu-și freza a lovit bățul, care la rîndul lui, a lovit timpanul. Acesta s-a spart. Așa că, acum, ofițerul, aflat în solda lui Măgureanu își tratează singurul organ care o ajută în munca informativă. Se vede că trăim între­ o perioadă de auste­­ritate și SRI nu a reușit să-și doteze cadrele cu echipamente și mijloace de protecție la nivelul tehnicii de virf. (S.R. Ies). Cu ajutorul guvernului, de astăzi, Radio Reșița emite un eter ■ După ce a desființat em­bargoul, iar guvernul Văcăroiu agricultura din Caraș-Severin, dl prefect Nicolae Ștefănescu a hota­rit la ultima ședință a comisiei administrative elimi­narea din calendar a zilei de 1 aprilie. Așa că astăzi sîntem în 32 martie. Informația a fost difuzată în eter de Radio Re­șița. ■ Tot pe această cale am aflat că Excelența Sa, ex-pre­­fectul Traian Zamfir nu mai trebuie să dea nici o explica­ție pentru cele 18 milioane lei, investite cu spirit de răs­pundere în mesele de proto­col. Nu! Premierul, ministrul de externe și alți membri ai guvernului, l-au felicitat pen­tru decizia înțeleaptă, iar dl Năstase s-a rugat insistent ca, în calitatea pe care o are a­­cum, să depășească cu proto­coalele modesta sumă de 13 milioane lei. Aceasta era es­timată doar pentru un auster. Dacă nu reușește buget a­­ceasta performanță, nu va pu­tea fi promovat ambasador plin. M Am aflat cu bucurie că dl președinte Gheorghe Pa­vel Bălan și dl președinte și director general al C.C.I., So­rin Frunzăverde s-au hotărit să nu se mai întoarcă di­n E­­gipt. Vor candida acolo pen­tru funcția de președinte Consiliului Județean al Pira­­l­midelor. ■ Dl vicepreședinte Ilie Mustăcilă, în calitate de ecologist, va trimite învingă­torului trofeul „Capra nea­gră“ doborît cu pușca . Cronica parlamentară, nouă­ Dl senator Ștefan David și dl deputat Cornel Sturza și-au strîns mm­p, s-au îmbrățișat și apoi au apărut în binecunos­cuta emisiune „De la egal la egal, amical“, a B.B.C. Media­tor , dr. Ioan Păun Otiman. ■ Evenimentul zilei,­ dl deputat Adrian Vilău s-a mutat la Reșița. ■ Dl deputat Mircea Popescu (PDSR) promite să nu mai fie atît de activ în le_ (Continuare în pag. a 8-a) Castraveți cu frișcă ■ Fabula­ția) de luni Asociația Cofetarilor este re­voltată pentru politizarea pro­duselor de cofetărie și, aparent, pe bună dreptate. Prăjitura Iliescu ori prăjitura Petre Ro­man ar putea părea o inadmi­sibilă intervenție, in forță, revoluție chiar, în istoria de­­­sertului nostru. Adică, după ce te-ai îndestulat cu o ciorbă de fasole și o iahnie de car­­toafe, să te trezești că, la can­tina săracilor, joia și duminica, Iți este servită pe tavă o go­goașă Iliescu sau un Petre Ro­man cu frișcă. Și ce dacă, se poate zice, din moment ce ne îndulcesc sufletele ? Și chiar zic, Păpăm tot, vă asigur, firimi­tură nu rămîne și tare mi-ar place, metoda să se extindă. In acest fel, ne-am duce la cofe­tărie și am putea cere, spre Nota de plata, exemplu, o porție de halva Văcăroiu, o marmeladă Gher­man, o cutie de stafide PNȚCD, minciunele PUNR, bombonele Năstase, nuci în poleială Con­­stantinescu, halvița Patriciu, Mircea CAVADIA (Continuare în pag. a 8-a)

Next