Timpul, ianuarie 2000 (Anul 11, nr. 1-24)

2000-01-15 / nr. 11

vOVOR ROMÂN, NU GREȘEȘTE CINE CREDE ÎN TINE COTIDIAN SOCIAL-POLITIC-CULTURAL INDEPENDENT în ediția de astăzi Un consorțiu fără cazier La început de an, trebuie să se constituie, la Oravița un consorțiu, ca urmare a a­tribuirii statutului de zonă defavorizată. Entuziasm și bune intenții sunt: Piedica o constituie insă pri­marul Lascăr Montane. PAGINA 3 + Nebuloase în învățămînt Acur­­ o săptămină liderii sindicali din invățămintul ro­mânesc a­vertizau Guvernul că au intenția de a declanșa, pen­tru început grevă de avertis­ment și mai apoi, pe cea ge­nerală. Pe plan local, declan­șarea unui astfel de protest rămine o nebuloasă. PAGINA 3 * •­ Vremea Vremea va f­i în general rece, în special dimineața, cu cerul însorit, variabil, în zonele înalte se va semnala ceață cu depuneri de chiciură. Vîntul va sufla slab la moderat. MINIME -IL.-4 ° C MAXIME V_________________­• -2...5 ° C­­. • Cursul valutar Ieri s-au practicat următoarele­­ cursuri de schimb: B. R. D. USD = 18200/18450 DEM = 9504/9732 B. I. R. USD s 18100/18370 * DEM = 9300/9675 B. C. R. USD = 18275/18400 DEM = 9516/9775 Banc Post USD = 18230/18580 DEM = 9330/9710 B. Agricolă USD = 18200/18600 DEM = 9500/9670 CSV Bírta SA USD = 18000/18500 DEM = 9400/9600 Bursa neagră USD = 18100/18300 DEM = 9500/9600 B. M­. R. USD = 18355 DEM = 9623 ISSN 1221-1184 Birocrație și neștiința, dublate de rea-voință Alexandru Zdranc a lucrat peste 20 de ani ca economist la Socomet S­A. Oțelu Roșu (fostă întreprinderea Oțelu Roșu). în 1999, cu ultimul val al restructu­rărilor, înainte de marea privati­zare a societății, a fost disponi­­bilizat în baza O.G. Nr. 9/1997. Dornic însă să facă ceva util sieși și celor din jurul său, se hotărăște să înființeze o societate comer­cială. Mai ales că statul oferea la acea vreme facilități importante persoanelor disponibilizate care încep o afacere. Primește de la Agenția Județeană pentru Ocu­pare și Formare Profesională (AJOFP) Caraș-Severin patru plăți compensatorii si pornește :............ . -------------——.................­..—­la înființarea firmei. în data de 20 septembrie 1999 încheie la Oficiul Registrului Comerțului Caraș- Severin actul constitutiv pentru S.C. Euroasside SRL Oțelu Roșu, urmînd să mai primească doar certificatul de înmatriculare al firmei. Merge apoi la AJOFP să ceară și celelalte opt plăți com­pensatorii. I se răspunde că nu i se dau decît atunci cînd va pre­zenta copii după certificatul de înmatriculare, statutul societății comerciale și codul fiscal. Aceasta se va întîmpla însă abia în 26 no­iembrie 1999, atunci cînd judecă­torul delegat pe lîngă Registrul Comerțului își dă girul pentru func­ționarea societății comerciale. N-ar fi fost nimic, dacă AJOFP nu i-ar fi sistat ajutorul de șomaj din 20 septembrie. Văzînd că nu-i vine „șomajul“ și nici firma nu-i funcționează, Alexandru Zdranc se adresează AJOFP. Numai că instituția con­dusă de Dumitru Miu o ține una și bună: ajutorul de șomaj se întrerupe. Pentru că, zice adresa cu nr. 6559, din 7.12.1999, sem­nată de directorul executiv Du­mitru Miu și inspectorul de spe­cialitate Afina Lința: „Societatea este legal constituită, (trecem peste virgulă - n.n.) la data C. HAȚEGAN Continuare in pagina a 3-a ... ANUL XI NR. 11 (2769) REȘIȚA SÎMBĂTĂ 15 IANUARIE 2000 8 pagini - 2000 lei M­ihai Eminescu sau destinul culturii române Cultura este memoria omenirii sau ceea ce asigură legătura indes­tructibilă și perenă între oameni Pentru români, fluidul miraculos care a dat direcție și continuitate culturii s-a numit Mihai Eminescu. Toate ge­nerațiile care i s-au succedat recu­nosc în Eminescu factorul înteme­ietor, vîrful și totodată liantul care dă acestui popor unitate și personalitate: „îl prețuiam pe Eminescu toți tinerii de acum cincizeci de ani, ca pe un zeu a­l inimilor și cugetelor,noastre mărturisește Mihail Sadoveanu Toate poemele i le știam pe de rost “ (M. Sadoveanu, Opere, 20, EPL, 1967, p. 444). Pentru a completa altă­dată, „generații de tineri le­ vor mur­mura și de-acum înainte în primăvara vieții, cît va suna pe lume dulcea limbă românească.“ (Opere, 20, p 544) Într-o poveste admirabilă, Nichi­ta Stănescu descoperă metaforic această extraordinară legătură în succesiunea generațiilor și a marilor valori care, prin­și în Eminescu, fra­ternizează: „Arghezi povestea că fiind copil l-a văzut pe Calea Victoriei trecînd în absentă visare. Arghezi era copil și ce face un copil? Un copil se uită cu ochii lui de copil, curioși, în ochii tuturor Tînăr fiind, m-am uitat cu ochii curioși și înfiorați de emoție în ochii ascuțiți de inteligență și de sarcasm ai lui Arghezi iată cît de apropiat e Eminescu! Ochii mei s-au uitat in ochii lui Arghezi, care s-au uitat în ochii lui Eminescu “ (Nichita Stă­nescu, Fiziologia poeziei, Editura Eminescu, 1990,p 414-415) Altădată, aceeași idee e pusă cu săgeata matematică a continuității „Eminescu Arghezi noi cei de azi “ (Fiziologia poeziei, p 429) în alte numeroase prilejuri. Nichita Stă­­­nescu face referințe la poezia lui Emi­­­nesc­u și la locul ei întemeietor pentru cultura română „De altfel, nimic din ce este bun in destinul unui scriitor supus acestei dulci limb­i românești nu poate să nu­­amintească de marele întemeietor al nobleței scrisului românesc, de Mihail Eminescu“ (Fiziologia poe­ziei, p. 419). Chiar în cazul său, deși­ nu recunoaște a fi avut un maestru, Gheorghe JURMA Continuare in pagina a 5 a . Demnitatea noastră istorică Romano Prodi, președintele­­ Comisiei Europene, și Günter Verheugen, comisar UE pentru extindere, au făcut o vizită Ro­mâniei, pentru a se lămuri dacă decizia politică luată de UE, privind începerea negocierilor pentru aderarea țării noastre la­­ UE, este posibilă. Acești domni­­ au vorbit (mai mult prin semne)­­ cu președintele, primul-minis­­t­tru, ministrul de externe, repre­zentanți ai sindicatelor și șefi de partide, concluzia unică fiind­­ aceea că, din punct de vedere­­ politic, România chiar se află în­­ UE, deoarece toată lumea do­rește fierbinte acest lucru, pre­cum la fel de fierbinte toata lumea voia să intrăm în NATO. (pînă a început bombardarea Iugoslaviei). Așadar, consens unanim și fără echivoc, pînă și viitorul guvern PDSR dorește acest lucru, că noi nu sîntem Apocalipsa Malta, unde un guvern voia în UE și altul ba. După ce au constatat acest lucru, abia atunci i-a apucat tremuriciul pe cei doi vestici. Pentru că nu ajunge decizia politică, mai trebuie și factorul economic băgat în joc și aici stăm catastrofal spre apocaliptic, iar ospitalitatea românească a fost și ea tot pe acolo. Luînd-o invers să spunem că, deși s-au făcut repetiții cu o zi înaintea­ întîlnirii și mai ceva de cum se făceau la­­ brigăzile artistice pe vremuri,­ toate au ieșit pe dos. Translatorii nu bungheau engleză, Isărescu­l a degerat pe scări tot așteptîn­­­du-i pe domnii europeni, iar odaia­­ din Palatul Victoria unde se­ purtau discuțiile avea canapelei prin care arcurile zbîmnîiau la­­ vedere ca la desene animate. j Dar de ce i-a apucat tremuriciul i pe cei doi? Păi, pentru că au­­ înțeles că economicul în Romă­­­nia este ceva ce nu există și vor­­ trebui să pompeze serios bani.­­ Chestia asta mă distrează teribil. UE nu mai poate da înapoi, ne va­­ integra chiar cu japca, deci nu trebuie să ne mai milogim pe la nici o ușă, demnitatea noastră istorică etc. Mircea CAVADIA _________________________Ji r Ultima oră Pensii mărite în februarie? Pensionarii ar putea primi pensia mărită în luna februarie, dacă Executivul va aproba în următoarele două­ săptămîni proiectul de Hotărîre de Guvern propus de Ministerul Muncii și Protecției Sociale privind acor­darea indexării promise la sfîr­­șitul anului trecut, a declarat, ieri, ministrul de resort, Sma­­randa Dobrescu. Conform Hot­­ărîrii de Guvern de indexare a pensiilor, de anul trecut, în luna decembrie trebuia acordată o indexare de 2,3 la sută. Pentru că indicele de creștere a pre­țurilor l-a depășit pe cel progno­­zat, și anume inflația a fost de peste 50 la sută și nu de 35 la sută cum se estimase. MMPS a propus ca ultima indexare să fie ceva mai mare, de 4 la sută și nu doar de 2,3 la sută, astfel încât să se mai compenseze ceva din creșterea prețurilor „în momen­tul în care ne-am prezentat cu proiectul de hotărîre, bugetul rectificat era deja încheiat și nu se mai putea prevedea această sumă care era de aproximativ 57 de miliarde de lei. Sperăm ca în această lună Guvernul să aprobe acest proiect“,­a expl­icat Smaranda Dobrescu. Ministrul Muncii a mai spus că, după ce va f­i aprobat bugetul de asigurări sociale, se va începe recalcula­rea pensiilor, prevăzută în pro­iectul de buget. (Mediafax) ------- ... ----- ■ ... S.C. Gavazzi Steel SA Oțelu Roșu

Next