Timpul, aprilie 2002 (Anul 13, nr. 76-101)

2002-04-16 / nr. 89

Luna Pădurii - o fereastră deschisă spre viitor! e Interviu cu ing. Mihai Stepanescu, directorul Direcției Silvice Caraș-Severin­ ­ -Domint­e director Stepa­nescu, ediția din acest an a „Lunii pădurii", - marcată în calendarul silvic, în intervalul de timp dintre 15 mame 15 aprilie-a declanșat și în Caraș- Severin, o puternica emulație profesională in zinourie tuturor silvicultorilor De la acest eveniment de referință vă propun sa începem dialo­gul nostru, pe care l-am dori axat pe situația actuală a silviculturii din Caraș-Severin Așadar, ce s-a întreprins în arealul acestui județ în această perioadă specială a „tutui pădurii"?­­ Acțiunile cuprinse în pro­gramul­„Lumi pădurii“, te-am finalizat cu rezultate foarte bune Avem înregistrate chiar și depășiri atît la lucrările de ț­păduriri și de completări în plantațiile pe care le-am făcut în anii anteriori, cît și la culturile din pepiniere. Timpul a fost prielnic în această perioadă, iar personalul silvic s-a implicat la modul profesional și responsa­bil, atît în derularea lucrărilor planificate, cît și în realizarea unor acțiuni educative cu elevii, menite să i apropie pe aceștia de managementul forestier și de sufletul viu, eminescian, veșnic tînăr al pădurii noastre, într-un limbaj sintetic al cifrelor vă pot spune că s-au realizat lucrări de împăduriri integrale pe 150 ha, regenerări naturale pe 350 ha, semănături în solarii pe 100 mp, culturi în pepinere pe 120 ari., lucrări de ajutorare a regenerării naturale pe 35 ha, completări în plantații pe 70 ha, tăieri de măru­ire a pădurilor tinere pe circa 5000 ha in plus, la nivelul ocoalelor silvice în cadrul „Lunii pădurii" au fost inițiate și numeroase acțiuni cu tinerii din școli, care au participat direct la această importantă sărbătoare de sădire a arborilor Tot în această perioadă, pentru împădurirea terenurilor defrișate din jurul localităților, Direcția Sivică Caraș-Severin a pus la dispoziție instituțiilor și firmelor din județ, în­ mod gratuit, un număr de peste 40 000 de puieți de salcim și un­­ număr de peste 20. 000 de p­uieți de molid, specii care au un rol benefic în amelorarea?t ©lului. La oferta noastră s-a dovedit receptivă Primăria Berzasca, care a și demarat plantarea unui teren defrișat în anul 1991 pe o suprafață de circa 7 ha, cu puteți de salcim. Pe ansamblu însă, nu am avut solicitări ma­sive de puteți, așa cum ne am fi așteptat, în special din partea primăriilor din județ.­­ împăduririle, alături de regenerările naturale, sunt desigur, elementele vitale ale perpetuării pădurii și ale dezvoltării ecosistemului fo­restier pe aceste meleaguri. Dincolo însă de preocuparea dv. pentru împăduriri, care este sezonieră, in funcție de anotimpuri, rămîne fun­damentală activitatea de punere în valoare a pădurilor existente. Vă rog d­edirector, să vă referiți și la acest aspect al activității silvice, care pre­zintă și o importanță econo­mică decisivă.­­ Așa cum pro­babil se cunoaște, posibilitatea pă­durilor noastre este de B80 mu mc anual, din care se exploa­teaza arta 480500 mu mc masă lem­noasă Din cantita­tea aceasta în jur de 200 mc mc este exploatată de agen­ții economici, și cam tot atît de ocoalele noastre silvice, pun echipe specializate în exploatarea pă­durilor. O cantitate de 70-80 m­m mc este destinată anual consumului popu­lației. Rămîne o rezervă importantă de masă lemnoasă neexploatată ce se acumulează an de an. Această situație negativă se datorează, pe de o parte, absentei unor agenți economia puternici și implicit a competiției în domeniu, iar pe de altă parte, existența unor bazinete fores­tiere inaccesibile exploatat Din anul 1990 și pînâ în 1999 în Caraș-Severin nu s-a construit un metru de drum forestier, care să deschidă accesul spre aceste bazinete înfundate. Ca atare accesibizarea fondului forestier administrat de Direcția noastră constituie o problemă prioritară și urgentă, începînd cu anul 2001. In urma demer­surilor inițiate, am reușit să­ obținem credite externe de circa 40 miliarde lei, pentru realizarea a două drumuri forestiere de 30 km la O S. Berzasca și la O S. Otelu Roșu, a căror execuție a fost deja demarată. in plus, am trecut și la sistemul licitațiilor de vînzare a masei lemnoase în contrapartidă cu construirea de drumuri forestiere în zonele inaccesibile Avem în vedere circa 180 mă mc de masă lem­noasă aferentă pentru aproxi­mativ 12 drumuri noi, în lungime de vreo 40 km. în cursul săp­­tămînii trecute, am desfășurat deja primele licitații pentru trei obiective: un drum forestier la O.S.Băile Beraniane, unul la O.s Reșița și unul la O.s. Vâliug. în perioada următoare vom des­fășura licitații pentru încă nouă drumuri în contrapartidă cu masa lemnoasă din zonele respective, în ceea ce privește activitatea propriu-zisă de producție, urmărim prioritar procesarea lemnului, a buș­teanului brut, în produse des­tinate exportului La O.S. Oravița avem în vedere înființarea unei secții de prelucrare complexă a lemnului, pe care să o dotăm cu o linie tehnologică modernă. Prin programul de investiții de anul trecut și de anul acesta avem prevăzute achiziționarea utilajelor performante necesare pentru finalizarea acestui obiectiv. Un alt obiectiv care ne stă în atenție și constituie stimularea competiției în domeniul exploa­tării masei lemnoase Pe acest plan urmărim atragerea de in­vestitori străini, dar și din țară, care să exploateze masa lem­noasă din pădurile noastre și implicit să o prelucreze la noi în județ. Primele rezultate sunt promițătoare Există deja un grup de firme din Elveția care e interesat de exploatarea masei lemnoase din pădurile noastre, dar există și firme din București, care și-au exprimat aceleași intenții. Tot legat de acțiunea de valorificare a pădurilor noastre, urmărim să încurajăm agenții economici să cumpere lemn fasonat pregătit de către noi. Acest demers vizează, de fapt, o politică forestieră pe termen lung, menită să ne permită în viitor să ne reîntoarcem la pro­movarea silviculturii tradițio­nale Este vorba de acea silvi­cultură, care pune un accent deosebit pe gospodărirea du­rabilă a pădurilor și mai puțin pe exploatarea și prelucrarea lemnului.­­Diedirector, și in prezent, cea mai controversată pro­blemă a zilei, o constituie retrocedarea pădurilor către foștii proprietari din trecut. Recent, au fost publicate în Monitorul Oficial și instruc­țiunile privind constituirea structurilor silvice pentru gospodărirea pădurilor pro­prietate privată. Așadar, există acum si un cadru­ legal operațional care face posibilă funcționarea structurilor silvice private? în acest con­text cum se prezintă in Caraș- Severin si­tuația apli­cării Legii 18/1991 și a Legii 1/ 2000?­­ în baza legilor pe care le-ați amintit, noi am lucrat intens pen­tru desfă­­ș­u­r­a­r­e­a corectă retrocedării a pădurilor, conform mecanismu­lui stabilit prin legis­lația în vi­goare. Așa cum probabil știți, în Caraș- Severin s-a constituit primul ocol silvic privat din zona de vest a țârii. Este vorba de O S. Bănia, nou înființat și dotat cu personal de la noi și cu toată logistica necesară unei ase­menea structuri silvice Noi colaborăm foarte bine cu acest nou ocol în spiritul legislației silvice în ceea ce privește stadiul atins în prezent în retrocedarea pădurilor către foștii proprietari, pot să vă spun că suprafața totală validată este de 182184 ha, suprafața acceptată de 30823 ha, suprafața pusă la dispoziția comisiilor locale de 21657 ha, iar suprafața pusă în posesie de 11719 ha. Un mare handicap l-a constituit lipsa specialiștilor în măsurători topografice. Pentru a depăși acest handicap Direcția noastră a antrenat la efectuarea măsu­rătorilor topografice specialiști din domeniul amenajării pădu­rilor, în prezent lucrăm în ritm de urgență la depunerea do­cumentațiilor tehnice în vede­rea emiterii titlurilor de pro­prietate. Am întărit colaborarea cu CCCTA pentru finalizarea mai rapidă a delimitărilor și măsu­rătorilor și cu ITRSC pentru ur­gentarea completării titlurilor de proprietate. Avem întocmite grafice de conlucrare cu fiecare primărie din județ în scopul finalizării retrocedării a tot ceea ce este validat. Nu aș vrea să mă hazardez în prognoze pe acest plan, dar cred că această acțiune importantă de retro­cedare poate fi finalizată în cîteva luni, înainte chiar de sfîrșitul acestui an. Paralel cu această acțiune trebuie însă să conștientizăm populația despre importanța pădurii indiferent de proprietarul ei. Pădurea poate fi proprietatea cuiva, dar mediul înconjurător, din care nu poate lipsi pădurea, este al nostru, al tuturor. Ca atare, există legi speciale care obligă la respectarea regimului silvic indiferent de proprietar.­­ Dincolo de resursa fun­damentală regenerabilă pe care o reprezintă masa lem­noasă, Direcția Silvică Caraș- Severin dispune si de alte resurse nelemnoase, care reprezintă si ele o mare bo­găție. Ce noutăți aveți în ceea ce privește punerea in valoare a acestor resurse auxiliare a­e pațiuni?­­ Aceste resurse la care vă referit­ au si ele o pondere im­portanta în­ exportul pe care îl realizăm anual Ca atare sîntem preocupați să atingem para­metri înalți ai performantei și în valorificarea lor în cazul îm­pletiturilor de răchită am mo­dernizat și dezvoltat cele trei ateliere de la Carașova, Menadia și Moldova Nouă și am redeschis baza de producție a atelierului de la Oravița, care fusese an­terior închisă. Am demarat un program de înființare de răchi­­tării proprii pentru că ponderea cea mai mare în prețul de cost al împletiturilor din răchită o reprezintă însăși răchita. Spe­răm ca în cîțiva ani să asigurăm tot necesarul de răchită din propriile răchitării fără a mai fi nevoiți să importăm materia primă. în ceea ce privește păs­­trăvâriile, noutatea o constituie producția record pe care o vom obține in acest an, de circa 123 tone păstrăv, față de 36 tone cît am obținut în anul trecut. Și o altă noutate o constituie experimentul de introducere a lostritei la păstrăvăria Valea Rei. în plus, intenționăm să trans­formăm aceste păstrăvării și în puncte de atracție pentru cei care practică silvoturismul. Noutăți de mare interes avem și la Fazaneria Ersig, care este actualmente cea mai perfor­mantă unitate de acest fel din țară. Aici, urmărim, pe de o parte, crearea prin hibridare a unor noi subspecii de fazan solicitate de piață, iar, pe de altă parte, și popularea faza­neriei și cu potîrnichi, al căror preț de valorificare este mai mare decît la fazani. în ceea ce privește activitatea de vînătoare avem în vedere ca pînă la mij­locul verii să finalizăm un țarc de creștere intensivă a vira­jului, pe o suprafață de 880 ha, în fondul CVS Ersig de la O.S. Bocșa Română. Urmărim, de asemenea, utilizarea cît mai bună a celor opt cabane mo­derne de vînătoare ale Direcției Silvice Caraș-Severin și finali­zarea în acest an a încă două cabane de vînătoare pentru vînătorii străini. Pagină realizată de IOSIf IMBRI I %

Next