Timpul, aprilie 2002 (Anul 13, nr. 76-101)
2002-04-16 / nr. 89
Luna Pădurii - o fereastră deschisă spre viitor! e Interviu cu ing. Mihai Stepanescu, directorul Direcției Silvice Caraș-Severin -Dominte director Stepanescu, ediția din acest an a „Lunii pădurii", - marcată în calendarul silvic, în intervalul de timp dintre 15 mame 15 aprilie-a declanșat și în Caraș- Severin, o puternica emulație profesională in zinourie tuturor silvicultorilor De la acest eveniment de referință vă propun sa începem dialogul nostru, pe care l-am dori axat pe situația actuală a silviculturii din Caraș-Severin Așadar, ce s-a întreprins în arealul acestui județ în această perioadă specială a „tutui pădurii"? Acțiunile cuprinse în programul„Lumi pădurii“, te-am finalizat cu rezultate foarte bune Avem înregistrate chiar și depășiri atît la lucrările de țpăduriri și de completări în plantațiile pe care le-am făcut în anii anteriori, cît și la culturile din pepiniere. Timpul a fost prielnic în această perioadă, iar personalul silvic s-a implicat la modul profesional și responsabil, atît în derularea lucrărilor planificate, cît și în realizarea unor acțiuni educative cu elevii, menite să i apropie pe aceștia de managementul forestier și de sufletul viu, eminescian, veșnic tînăr al pădurii noastre, într-un limbaj sintetic al cifrelor vă pot spune că s-au realizat lucrări de împăduriri integrale pe 150 ha, regenerări naturale pe 350 ha, semănături în solarii pe 100 mp, culturi în pepinere pe 120 ari., lucrări de ajutorare a regenerării naturale pe 35 ha, completări în plantații pe 70 ha, tăieri de măruire a pădurilor tinere pe circa 5000 ha in plus, la nivelul ocoalelor silvice în cadrul „Lunii pădurii" au fost inițiate și numeroase acțiuni cu tinerii din școli, care au participat direct la această importantă sărbătoare de sădire a arborilor Tot în această perioadă, pentru împădurirea terenurilor defrișate din jurul localităților, Direcția Sivică Caraș-Severin a pus la dispoziție instituțiilor și firmelor din județ, în mod gratuit, un număr de peste 40 000 de puieți de salcim și un număr de peste 20. 000 de puieți de molid, specii care au un rol benefic în amelorarea?t ©lului. La oferta noastră s-a dovedit receptivă Primăria Berzasca, care a și demarat plantarea unui teren defrișat în anul 1991 pe o suprafață de circa 7 ha, cu puteți de salcim. Pe ansamblu însă, nu am avut solicitări masive de puteți, așa cum ne am fi așteptat, în special din partea primăriilor din județ. împăduririle, alături de regenerările naturale, sunt desigur, elementele vitale ale perpetuării pădurii și ale dezvoltării ecosistemului forestier pe aceste meleaguri. Dincolo însă de preocuparea dv. pentru împăduriri, care este sezonieră, in funcție de anotimpuri, rămîne fundamentală activitatea de punere în valoare a pădurilor existente. Vă rog dedirector, să vă referiți și la acest aspect al activității silvice, care prezintă și o importanță economică decisivă. Așa cum probabil se cunoaște, posibilitatea pădurilor noastre este de B80 mu mc anual, din care se exploateaza arta 480500 mu mc masă lemnoasă Din cantitatea aceasta în jur de 200 mc mc este exploatată de agenții economici, și cam tot atît de ocoalele noastre silvice, pun echipe specializate în exploatarea pădurilor. O cantitate de 70-80 mm mc este destinată anual consumului populației. Rămîne o rezervă importantă de masă lemnoasă neexploatată ce se acumulează an de an. Această situație negativă se datorează, pe de o parte, absentei unor agenți economia puternici și implicit a competiției în domeniu, iar pe de altă parte, existența unor bazinete forestiere inaccesibile exploatat Din anul 1990 și pînâ în 1999 în Caraș-Severin nu s-a construit un metru de drum forestier, care să deschidă accesul spre aceste bazinete înfundate. Ca atare accesibizarea fondului forestier administrat de Direcția noastră constituie o problemă prioritară și urgentă, începînd cu anul 2001. In urma demersurilor inițiate, am reușit să obținem credite externe de circa 40 miliarde lei, pentru realizarea a două drumuri forestiere de 30 km la O S. Berzasca și la O S. Otelu Roșu, a căror execuție a fost deja demarată. in plus, am trecut și la sistemul licitațiilor de vînzare a masei lemnoase în contrapartidă cu construirea de drumuri forestiere în zonele inaccesibile Avem în vedere circa 180 mă mc de masă lemnoasă aferentă pentru aproximativ 12 drumuri noi, în lungime de vreo 40 km. în cursul săptămînii trecute, am desfășurat deja primele licitații pentru trei obiective: un drum forestier la O.S.Băile Beraniane, unul la O.s Reșița și unul la O.s. Vâliug. în perioada următoare vom desfășura licitații pentru încă nouă drumuri în contrapartidă cu masa lemnoasă din zonele respective, în ceea ce privește activitatea propriu-zisă de producție, urmărim prioritar procesarea lemnului, a bușteanului brut, în produse destinate exportului La O.S. Oravița avem în vedere înființarea unei secții de prelucrare complexă a lemnului, pe care să o dotăm cu o linie tehnologică modernă. Prin programul de investiții de anul trecut și de anul acesta avem prevăzute achiziționarea utilajelor performante necesare pentru finalizarea acestui obiectiv. Un alt obiectiv care ne stă în atenție și constituie stimularea competiției în domeniul exploatării masei lemnoase Pe acest plan urmărim atragerea de investitori străini, dar și din țară, care să exploateze masa lemnoasă din pădurile noastre și implicit să o prelucreze la noi în județ. Primele rezultate sunt promițătoare Există deja un grup de firme din Elveția care e interesat de exploatarea masei lemnoase din pădurile noastre, dar există și firme din București, care și-au exprimat aceleași intenții. Tot legat de acțiunea de valorificare a pădurilor noastre, urmărim să încurajăm agenții economici să cumpere lemn fasonat pregătit de către noi. Acest demers vizează, de fapt, o politică forestieră pe termen lung, menită să ne permită în viitor să ne reîntoarcem la promovarea silviculturii tradiționale Este vorba de acea silvicultură, care pune un accent deosebit pe gospodărirea durabilă a pădurilor și mai puțin pe exploatarea și prelucrarea lemnului.Diedirector, și in prezent, cea mai controversată problemă a zilei, o constituie retrocedarea pădurilor către foștii proprietari din trecut. Recent, au fost publicate în Monitorul Oficial și instrucțiunile privind constituirea structurilor silvice pentru gospodărirea pădurilor proprietate privată. Așadar, există acum si un cadru legal operațional care face posibilă funcționarea structurilor silvice private? în acest context cum se prezintă in Caraș- Severin situația aplicării Legii 18/1991 și a Legii 1/ 2000? în baza legilor pe care le-ați amintit, noi am lucrat intens pentru desfășurarea corectă retrocedării a pădurilor, conform mecanismului stabilit prin legislația în vigoare. Așa cum probabil știți, în Caraș- Severin s-a constituit primul ocol silvic privat din zona de vest a țârii. Este vorba de O S. Bănia, nou înființat și dotat cu personal de la noi și cu toată logistica necesară unei asemenea structuri silvice Noi colaborăm foarte bine cu acest nou ocol în spiritul legislației silvice în ceea ce privește stadiul atins în prezent în retrocedarea pădurilor către foștii proprietari, pot să vă spun că suprafața totală validată este de 182184 ha, suprafața acceptată de 30823 ha, suprafața pusă la dispoziția comisiilor locale de 21657 ha, iar suprafața pusă în posesie de 11719 ha. Un mare handicap l-a constituit lipsa specialiștilor în măsurători topografice. Pentru a depăși acest handicap Direcția noastră a antrenat la efectuarea măsurătorilor topografice specialiști din domeniul amenajării pădurilor, în prezent lucrăm în ritm de urgență la depunerea documentațiilor tehnice în vederea emiterii titlurilor de proprietate. Am întărit colaborarea cu CCCTA pentru finalizarea mai rapidă a delimitărilor și măsurătorilor și cu ITRSC pentru urgentarea completării titlurilor de proprietate. Avem întocmite grafice de conlucrare cu fiecare primărie din județ în scopul finalizării retrocedării a tot ceea ce este validat. Nu aș vrea să mă hazardez în prognoze pe acest plan, dar cred că această acțiune importantă de retrocedare poate fi finalizată în cîteva luni, înainte chiar de sfîrșitul acestui an. Paralel cu această acțiune trebuie însă să conștientizăm populația despre importanța pădurii indiferent de proprietarul ei. Pădurea poate fi proprietatea cuiva, dar mediul înconjurător, din care nu poate lipsi pădurea, este al nostru, al tuturor. Ca atare, există legi speciale care obligă la respectarea regimului silvic indiferent de proprietar. Dincolo de resursa fundamentală regenerabilă pe care o reprezintă masa lemnoasă, Direcția Silvică Caraș- Severin dispune si de alte resurse nelemnoase, care reprezintă si ele o mare bogăție. Ce noutăți aveți în ceea ce privește punerea in valoare a acestor resurse auxiliare ae pațiuni? Aceste resurse la care vă referit au si ele o pondere importanta în exportul pe care îl realizăm anual Ca atare sîntem preocupați să atingem parametri înalți ai performantei și în valorificarea lor în cazul împletiturilor de răchită am modernizat și dezvoltat cele trei ateliere de la Carașova, Menadia și Moldova Nouă și am redeschis baza de producție a atelierului de la Oravița, care fusese anterior închisă. Am demarat un program de înființare de răchitării proprii pentru că ponderea cea mai mare în prețul de cost al împletiturilor din răchită o reprezintă însăși răchita. Sperăm ca în cîțiva ani să asigurăm tot necesarul de răchită din propriile răchitării fără a mai fi nevoiți să importăm materia primă. în ceea ce privește păstrăvâriile, noutatea o constituie producția record pe care o vom obține in acest an, de circa 123 tone păstrăv, față de 36 tone cît am obținut în anul trecut. Și o altă noutate o constituie experimentul de introducere a lostritei la păstrăvăria Valea Rei. în plus, intenționăm să transformăm aceste păstrăvării și în puncte de atracție pentru cei care practică silvoturismul. Noutăți de mare interes avem și la Fazaneria Ersig, care este actualmente cea mai performantă unitate de acest fel din țară. Aici, urmărim, pe de o parte, crearea prin hibridare a unor noi subspecii de fazan solicitate de piață, iar, pe de altă parte, și popularea fazaneriei și cu potîrnichi, al căror preț de valorificare este mai mare decît la fazani. în ceea ce privește activitatea de vînătoare avem în vedere ca pînă la mijlocul verii să finalizăm un țarc de creștere intensivă a virajului, pe o suprafață de 880 ha, în fondul CVS Ersig de la O.S. Bocșa Română. Urmărim, de asemenea, utilizarea cît mai bună a celor opt cabane moderne de vînătoare ale Direcției Silvice Caraș-Severin și finalizarea în acest an a încă două cabane de vînătoare pentru vînătorii străini. Pagină realizată de IOSIf IMBRI I %