Tineretul Liber, octombrie 1990 (Anul 2, nr. 239-264)

1990-10-14 / nr. 250

Deși la „concurență“ cu deschiderea T.I.B.-ului, mitingul Convenției studențești bucureștene a reu­șit să adune circa 2­500 de persoane in jurul ace­lorași principii pentru care militează : democrație, adevăr, libertate. Un nou semn că societatea românească nu a căzut cu totul in apatie și dezinteres In pagina a IlI-a : UNIVERS STUDENȚESC Fotografie de IRINA PROSAN 4 PAGINI 2 LEI ANUL II NR. 250 DUMINICĂ 14 OCTOMBRIE 1990 O ÎNTREBARE PE ZI CE s-o mai fi au­zind cu miliardul din Elveția al tiranului ? Un nou Rîmaru! STRANGULATORUL DIN BUCUREȘTI . ANCHETA DEMAREAZĂ DIN NOU­­ O DECLARAȚIE REVE­LATOARE : UN LAN DE PORUMB, MARTOR MUT AL UNEI TRA­GEDII : „CĂUTAȚI UN „FIAT 850" DE CULOARE DESCHISĂ !" © PORTIERA FARA MINER ! INFRACTORUL NU NUMAI CA-ȘI VIOLA VICTIMELE, DAR LE ȘI TULHÄREA­U AMENINȚĂRI CU MOARTEA . M.D. SCAPĂ DE MOARTE CA PRIN URECHILE ACULUI • O FOTO­GRAFIE CU O FEMEIE MUTILATĂ Q INCRIM­ENAREA DE PE CHIPUL POLIȚIȘTILOR NU A DISPĂRUT © APARE O NOUĂ VICTIMĂ. (ContiNuare in pag. U-a) 1 m * .♦ COTIDIAN INDEPENDENT PENTRU TOTI TINERII DIN ROMÂNIA PRESA, HRĂNINDU-SE DIN SUDUL PROPRIU Fantastică a fost foamea de ziare dovedită de populația României încă din primii zori de după 22 decembrie 1989 ! La fel de mare ca foamea de alimente. Stăteau vârstnicii la coadă să prindă ziarele calde ca piinea tinerii și cea de toate zilele de-abia scoasă din cuptor. Firească, omeneasca, această dorință de a afla ce se întîmplă, de a înțelege — în sfîrșit­­ — ce se intimplă la un popor căruia i s-au azvîrlit ani de zile cuvinte goale in lac de informații. Pentru toți cei care au lucrat în ultimele decenii în presă este cunoscută butada care circula prin redacții : „Dacă azi s-ar scufunda pământul și prin absurd ar rămine colecțiile ziarelor noastre, eventualii supraviețuitori sau extratereștrii descriși pe planetă n-ar putea pricepe in ruptul capului ce s-a petrecut în toți acești ani în România și în lume !“ Cele mai multe articole constau intr-o înșiruire incantatorie de cuvinte, aproape total golite de informație. Sătulă de închis­tarea în care fusese ținută­, dornică de libertate, presa por­nea la 22 decembrie anul trecut să-și îndeplinească rolul pri­mordial — acela de a­ oferi oamenilor fapte petrecute aici aproape, sau departe, cine știe unde pe glob. Materia primă fiind cuvintul — unul dintre puținele lu­cruri la care putem avea acces fără prea mare cheltuială —­ minunea s-a produs foarte repede și interesul cititorilor s-a făcut simțit prin adevărate explozii ale tirajelor. Astăzi, la numai zece luni de la liberalizarea lor, ziarele își văd tirajele coborind. Cauzele sunt multiple. Se pot da ex­plicații și prin prisma sociologiei — starea de spirit a masei cititorilor nu mai e aceeași cu cea imediat post revoluționa­ră ; se pot da explicații și prin prisma economică — s-au scumpit nu numai ziarele, ci și nenumărate produse de ne­cesitate vitală, omul nu mai dă bani pe mai multe publicații etc. Dar, hai să mai căutăm o explicație chiar în conținutul ziarelor. . După ce s-au întrecut în a oferi informații — majoritatea cu caracter senzațional (celebrele dezvăluiri), publicațiile noastre s-au cantonat pe cit de brusc pe atît de hotărît in comentarii. Cred că sunt deja citeva luni de cind coloanele ziarelor și revistelor sunt copleșite chiar de... comentarii la comentarii. Concret, lucrurile se petrec după o schemă veri­ficată. Cuiva, într-o publicație, îi fulgeră ideea să comenteze dintr-un unghi mai original un eveniment des cunoscut (evenimente noi n-au mai fost semnalate de mult !). Ime­diat, toate celelalte cotidiane, săptâminale, lunare etc. prind nuanța și o comentează la rindul lor, și în felul lor. Faptul că s-ar contura două tabere, este — la o privire mai adîncă — fals, în mod real nu este vorba de poziții antagonice, ci de o veritabilă... simbioză. (Pentru cine nu-și mai amintește din cartea de biologie: „Formă de conviețuire reciproc avan­tajoasă între două specii diferite fie organisme“), în mo­mentul de față s-au conturat cu claritate publicații sau gru­puri de publicații care pur și simplu n-ar mai putea supra­viețui dacă ar dispărea partea (aparent) adversă. Scrie zia­rul X că întîmplarea cutare e neagră — vine imediat ziarul Y și susține că e albă! De la o vreme, artico­ele s-au în­depărtat cu totul de orice urmă de eveniment și-și trag seva — e bazar dar controlabil — ele din ele insele ! Tabăra X comentează cu vehemență articolele apărute în tabăra Y, iar tabăra Y articolele publicate în tabăra X. Undeva ne la m­ijlos se mai conturează t tabără O (de la „obiectivitate“, Firește !) care încearcă, abordind argumentele bunului simț, o mediere între cele două păreri exprimate violent. Și pentru că lucrurile nu stau pe loc și cititorii trebuie — nu­­ așa ? — atrași cu noutăți, în ultimul tim­­p s-a ajuns la performanțe ca articolele cele mai suculente, mai de scan­dal, mai de poziție (depinde cum vrea fiecare să-și consi­dere campaniile) să aibă ca temă însăși presa, într-o vizi­bilă criză de inspirație, ziarele și ziariștii se devorează reci­proc. Pe prima pagină, cea rezervată prin tradiție evenimen­tului zilei, o publicație foarfecă altă publicație pentru tot fe­lul de lucruri, cel mai adesea gospodărești, de la lipsa (sau abundența­ de hîrtie, la legalitatea (sau nelegalitatea) for­mei de or­ganizare... Pstteți să recunoaștem, stimați colegi, că, oricît de pa­sionante ar fi pentru breasla noastră asemenea teme, pre­lungite la nesfirșit eie vor plictisi de moarte cititorii cei mai înpătimîți. Departe de a aduce poi abonați, articolele create din ar­ticole, prese hrănindu-se din sucul propriu nu vor face decit să-i îndepărteze și pe cititorii care încă mai speră să găsească, in paginile răsfoite din ce în ce mai fa­talist, informații. MONICA ZVIRJINSCHI (Continuare in pag. a IV-a) 1200 PARTICIPANȚI, 1200 POTENȚIALI PARTENIRI DE AFACERI­ Sîmbătă, 13 octombrie, s-a deschis cea de-a XVI-a ediție a Tîrgului Internațional Bucu­rești — TIB '90. Date fiind noile condiții crea­te de revoluția română din de­cembrie 1989, actuala ediție polarizat atenția unor numeroase­­ cercuri de afaceriști din țară și de peste hotare. Edițiile de toamnă ale acestei manifestări, începînd cu­­ anul 1991 și ediția de primăvară (TIBCO), sînt organizate de Ca­mera de Comerț și Industrie prin societatea sa comercială specializată, întreprinderea de Tîrguri și Expoziții, în acest an au concurat la buna reușită a manifestării mai mulți factori. In primul rind, conlucrarea cu Guvernul Româ­niei, cu Ministerul Comerțului și Turismului, precum și cu Primăria Capitalei a fost una dintre cele mai eficiente. La actuala ediție participă cu pavilioane oficiale Albania (pa­vilion B) ; Anglia și Australia (U) ; Austria (S) ; Belgia (72) ; Brazilia (R) ; Bulgaria (M) ; Canada (E) ; R.F. Cehă și Slo­vacă (L); Chile (U); Coreea de Sud (U) ; Cuba (A6) ; Egipt (U,B) ; Elveția (B) ; Franța (B); Germania (B, W, R) ; Israel (S); Italia (S); Iugoslavia (Z3); Ja­­ ponia (A5); Libia (AL); Nor­vegia (B) ; Olanda (B); Pakis­tan (Bl) ; Polonia (C) ; Portu­galia (B) ; Spania (A2) ; S.U.A. (Z5) ; Suedia (B) ; Turcia (V) ; Ungaria (K,R); U.R.S.S. (O). In afara participărilor oficiale, sunt prezente la TIB ’90 firme individuale din Cipru, Dane­marca, Grecia, Lichtenstein, In­dia, precum și societățile mixte Romtrans, Reșița Benk și Rom­­glas. TIB’90 PARTICIPANȚI DE PRESTI­GIU . Printre firmele care au participat cu consecvență la TIB se numără companii de re­nume mondial, ca de exemplu : Imperial, Chemical Industries, Shell și Rank Xerox din Anglia, Aichorn,Agromont, Fridrich Wilhelm, Export Consult, Che­mist și Labsystem din Austria, Crescent din Cipru, Philips din Olanda, Traindusa din Spania, Burwah Castrol și Metallgesell­schaft din Germania, Assida din Italia, Bruk­ & Kjar din Da­nemarca, Sandvick din Suedia și altele. Prezența românească este asi­gurată de un număr de 223 de expozanți, reprezentînd între­prinderi de comerț exterior, in­­stitute de cercetare, bănci, aso­­­­ciații și întreprinderi de produc­ție, agenții de publicitate și cir­ca 100 de firme particulare. La actuala ediție a TIB '90, sub îndrumarea și sprijinul di­rect ale Camerei de Comerț și T­eim­ 3trie a Rom­âniei, organiza­­torii acestei manifestări — În­treprinderea de Tîrguri și Expo­ziții — depun toate eforturile pentru a folosi în această con­junctură fructuoasă toate mij­loacele și întreaga experiență pentru a oferi participanților un cadru optim al desfășurării in cele mai bune condițiuni a ne­gocierilor și schimbului de idei in vederea încheierii de con­tracte. . Pentru a favoriza un flux efi­cient de informații, pentru stimula contactele directe din­­­tre specialiști și oameni de a­­faceri din­­ diverse țări pe dura­ta desfășurării acesteia, vor fi organizate o serie­ de conferințe tehnice, simpozioane, mese ro­tunde și alte manifestări de acest gen. Foto : ORESTE PLECAN GHIȘEUL ȘI BIROCRAȚIA Ideea de „Ghișeu" continuă să rămână în societatea noas­tră postdecembristă una din cele mai cronofage, mai „de tristă amintire” și mai provoca­toare de stress dintre toate fostele „mărețe realizări” cu care ne-a blagoslovit socialis­mul,,,Mica­­ deschizătură, practi­­­­cată într-ur­ zid sau intr-un pe­rete de placaj, prin care ce­tățeanul - ca reprezentant al populației - dialoghează cu funcționarul­­ ca reprezentant al statului - a căpătat o așa de mare importanță nicit nu cred să existe cineva care, in ultimele decenii ca și azi, să nu-și fi irosit mai mulți ani din viață (chiar dacă, în fapt, nu a pierdut decit niște ore) aș­teptând in fața unui gh șeu, rîvni­nd la bunăvoința unui funcționar (ce spun. a unui împărat cu mînecuțe!) ciufut și agresiv, plictisit, obosit și superior, numai el autorizat, din păcate, să-ți rezolve te miri ce mărunțiș administrativ ce pare a fi dobîndit, însă, proporții astronomice. Dă vorba de primării, de circum­e­scripții financiare, de casierii sau notariate, de orice împre­jurare in care, in general ce­tățeanul își cere un drept ele­mentar sau vine să-și achite, cu banii lui, un impozit sau cine știe ce taxă sau timbru fiscal, dialogul cu figura în­cruntată din spatele ghișeului nu poate fi decit provocator de nervi, umilitor pînă la ul­tima treaptă de­ înjosire a fi­inței umane. Vorbim de marile drepturi ale omului și uităm că, prin existența acestei men­talității de maximă birocrație a ghișeului și a celui ce-i stă in spate, ființa umană este umi­lită de instituția statului pînă la anularea demnității sale e­­lementare. Departe de mine, firește, orice gînd anarhic sau de împotrivire față­­ de modul de existență al statului de drept. Dar acceptarea în con­tinuare a existenței uriașului aparat birocratic, a funcționa­­­­rului incompetent, corupt sau răuvoitor, în condițiile aspira­ției noastre spre redobîndirea integrală a demnității am­ înjosite mi se pare, atâ­ta de neadmis. Am primit in ultima vreme zeci și chiar sute de scrisori la redacție, sesizind această umilitoare purtare pe drumuri a cetățenilor de­ către funcțio­nari aflați în spatele unor ghi­șee, pentru rezolvarea unor si­tuații pe care nu și cetățenii, aveau obligația să le rezolve, ci funcționarii respectivi. Schim­barea de domiciliu dintr-un sector în altul al Capitalei naște, astfel, o adevărată furtună in­existența celui ce vrea să-și reglementeze corect situația la circumscripția fi­nanciară , vînzarea sau cum­părarea unei locuințe sau a unui autoturism, plata unor impozite, solicitarea unor copii legalizate după acte originale etc, capătă dimensiunile unei e­c, capătă dimensiunile unei adevărate aventuri. Un hățiș de ghișee pe la care contri­buabilul trebuie să alerge el însuși cind, mi se pare foarte firesc, acesta nu ar trebui să facă decit un simplu gest­­o GABRIEL NASTASE (Continuare in pag. a IV-a) Privire de duminica f Ora de religie Cuvioasa Paraschiva, ocrotitoarea Moldovei si a lu­i românilor ACEASTA ESTE VIAȚA DE VECI . SA TE CUNOASCĂ PE TINE, SINGURUL SI ADEVĂRATUL DUMNEZEU (IOAN XVII, 3). Toată suflarea românească, Bisericile din Balcani și în­treaga creștinătate cinstesc as­tăzi, cu adincă și neprefăcută evlavie, pe cea care acum a­­proape o mie de ani, in floarea tinereții, trecea spre cele veșni­ce , Cuvioasa Maica noastră Paraschiva, ocrotitoare și Ea este, pe lingă mijlocitoare, și patron pururea rugătoare pen­tru tineretul studios, elevi și studenți. Astăzi multe inimi dar in aceeași simțire românească și creștinească, privegheri și aca­tiste peste timp sunt săvirșite la Iași, la pilpiitul luminărilor și cu glasuri tremurinde ; slujitori de toate virstele pomenesc nu­­mele celor care cer ajutorul Cuvioasei. Moșii­­ și strămoșii noștri aud acum trimbița ciu­­tărilor de laude în cer și pe pămînt pentru aceea­ care a sal­vat Moldova și neamul româ­nesc de la atitea încercări, ne­norociri și ispite venite de la dușmanii văzuți și nevăzuți sau a fost părtașă cu noi... Dar de ce citita venerare? Tre­buie știut că ea face parte din neamul nostru, din Sudul Du­nării, este ocrotitoarea Balcani­lor, iar prezența Cuvioasei, prin moaștele sale, la Iași, o face contemporană și mereu vie. De la început este nevoie să se știe că sunt trei Sfinte cu același nume : Mucenița Paraschiva (+67), sora Fotim­ei, femeia sa­­marineancă ; Sfinta Paraschiva prăznuită la 26 iulie, martirizată in sec. II, la Roma și Cuvioasa Paraschiva de la Iași, 14 oc­tombrie (+1050 ?), cunoscută și sub numele de Sfinta Vineri. Cuvioasa Paraschiva s-a năs­cut in Epivat (Tracia), din cre­dincioși valahi, în perioada îm­păratului bizantin Vasile I (976—1025), zis Bulgarohtonul pentru că desființase statul bul­gar (1018) care trecuse la ca­tolicism. Mama sa, Sofia, a crescut-o în frică de Dumnezeu, ca și pe fratele ei care s-a că­lugărit în­­ m­­năstirea vlahilor (Vlaherne) din Constantinopol și a ajuns apoi episcop în Tracia, la Matida. Sofia a însemnat cu nume creștinesc pe fiica sa, Pa­raschiva (­cea care este cum­pătată). Era din fire blindă și milostivă, inteligentă și ascultă­toare. Nu numai hainele ei scumpe le împărțea la săraci, ci și mîncarea și orice. De aceea, tatăl ei mereu o certa și chiar o lovea. Ea a învățat de la mamă și de la preotul­ duhovnic atit scrierea­ și citirea, dar mai ales invățătura Mintuitorului Hristos. Părinții fiind înstăriți și la îndemnul fratelui ei, în­vață la școlile timpului, fiind atrasă mai ales de tămăduiri și vindecări. De aceea îngrijea bol­navii și era alături de copiii su­ferinzi trupește și sufletește din cauza păcatelor părinților sau bunicilor lor. La 18 ani, Paraschiva avea o cultură deosebită și cunoștea viețile și nevoile sfinților pe care dorea să-i urmeze. Tatăl avea altă părere. Fiind bogată, dorea să o căsătorească și i-a prezentat mulți pețitori, dar in fața frumuseții și înțelepciunii ei nu putea sta nimeni. Totuși, PETRU DIACONU (Continuare in pag. a ll­a) SA MAD SD RUDI DUMNEATA CE ^ ^ OBÎȘNUÎT CU ■ PĂRERE^ 9 UM 8,UNGUR ACT DE VEDEREA V ~~~ PILULĂ CONTRA ZIDURILOR Fă-te frate cu Dracu pînă treci puntea. Noi vrem, dar nu prea vrea dumnealui I știre noastre EVOCARE ALEXANDRU PHILIPPIDE Muzeul Literaturii Romane organizează luni, 15 oct.­­orele 17,00 în cadrul Rotondei 13, o­ seară de amintiri și evo­lu­cări literare consacrată distinsului om de cultură Alexandru Philippide, de la a cărui naștere s-au împlinit nouă de­cenii. Vor evoca personalitatea omului și scriitorului doamna Antoaneta Tănăsescu, prof. univ., și scriitorii George Arion, George Muntean, Dan Pe­tr­escu, Petru Solomon. Actorul Vis­­trian Roman va susține un microrecital din lirica poetului omagiat. Manifestarea va avea loc la sediul Muzeului din str. Fun­dației nr. 4. (Domnița Văduva). CONCURS DE EPIGRAME - TEMA „BIȘNIȚA“ GREVA PRIM­I Federația Sindicatelor Libere a Salariaților din Industria de Morărit și Panificație­ aduce la cunoștința membrilor săi rezultatele dialogului realizat de către delegația federației cu­ reprezentanți ai guvernului. Față de solicitările federa­ției,­­un număr de 10, guvernul a rezolvat favorabil una sin­gură. Cu privire la un număr de 7 revendicări, guvernul face responsabil Ministerul Muncii și Protecției Sociale care pina la această dată nu a manifestat nici un­ fel de inițiativă, ig­­norind realitățile și revendicările respective. La două reven­dicări soluționarea a fost amintită pînă la adoptarea noii legi a salarizării. In ziua de 9 septembrie a.c. au fost trans­mise grupărilor sindicale, principiile și variantele sistemului de salarizare pentru a fi analizate și discutate, federația con­­siderând că multe revendicări puteau fi soluționate chiar in condițiile elaborării noii legislații. S-a hotărît continuarea acțiunilor, pe 11 octombrie avînd loc o grevă de 2 ore, intra orele 1­2—­14., Din respect pentru consumatori, s-a făcut apel la, liderii sindicatelor afiliate de a asigura necesarul de pune. In situația in care Ministerul Muncii și Protecției Sociale nu va soluționa favorabil revendicările pentru care guvernul il face responsabil, în ziua de 18 octombrie va avea loc o grevă de 8 ore, in schimbul I, intre orele 6—14, întreaga res­ponsabilitate în ceea ce privește aprovizionarea populației cu pune­ revenind acestui minister. (V. Căbulea) ALEGERI LA A.F.D.P.R. RECOLTAT... ÎN RITM DE MELC Am ajuns la jumătatea lunii octombrie și, spre deose­bire de anii precedenți, constatăm că porumbul a fost recol­tat de pe 1,2 milioane hectare, ceea ce reprezintă în procen­te 52 la sută. S-au transportat în hambare 200 000 tone, eli­­berîndu-se, totodată, și 673 000 hectare de coceni. Față de perioada în care ne aflăm, rezultatele sunt bune, deși, luate in ansamblu, realizările I.A.S. (47 la sută) și C.A.P. (32 la sută), pălesc în fața celor obținute in gospodăriile popu­­lației (60 la sută). Dacă s-ar lucra peste­ tot ca in județele Olt, Teleorman, Argeș sau in Sectorul Agricol Ilfov, unde procentele recoltării sunt intre 53—79 la sută, rezultatele ar fi fost și mai bune la nivelul întregii țări. Din păcate, în­tr-o serie de județe ca Sibiu (doar 132 hectare recoltate din totalul­ de 4 300), Caraș Severin (150 hectare din 12 800), Bo­toșani, Arad, Timiș, Brăila,­ unde procentajele nu depășesc 26 la sută, se lucrează intr-un ritm deosebit de scăzut. La recoltarea Sfeclei de zahăr rezultatele de pînă acum — 43 000 hectare­­ (29 la sută) nu pot mulțumi decit pe­ repre­zentanții citorva județe 2- Cluj, Timiș, Ialomița. Foarte greu avansează și transportul cantităților adunate din cimp. Astfel, din totalul de 786 000 tone nu­ au fost transportate decit 289 000 tone. In județele Mureș, Bihor, Giurgiu se mai află un cimp între 20 000—48 000 tone de sfeclă de zahăr. (Radu Levărdă). CURS DE GHIZI Liga de Unitate a Sindicatelor Libere din Municipiul Bucu­rești organizează un curs de ghizi la sediul din str. ing. Anghel Salligny, nr. 8, sectorul 5. La telefonul 14 78 86 se pot obține informații suplimentare. (G. Fi.). Rubrică realizată de GABRIEL FLOREA Centrul Municipal Bucu­rești al Creației­ Populare, împreună cu Uniunea gramiștilor din România Epi­­și Clubul Epigramiștilor „Cin­­cinat Pavelescu“ organizea­ză un concurs de epigrame ce are ca temă o problemă­­ acută a Societății noastre, BIȘNIȚA. Concursul este deschis tuturor­­ creatorilor epigramiști care nu sunt membri ai Uniunii Scriitori­lor. Pînă la data de 25 no­iembrie 1990 (data poștei) concurenții vor trimite ma­ximum 5 epigrame, dactilo­grafiate pe o coală de hîr­tie în două exemplare, care vor purta un loc de semnătură , un motto, pe adresa: Centrul Municipal al Creației Popu­lare, Piața Cosmonauților nr. 7, sector 1, cod 70816, Bucu­rești. Lucrările vor fi înso­țite de o fișă cu datele per­sonale (numele și prenu­mele, data și locul naș­terii, ocupaț­ie, locul de mun­că, domiciliu și telefon) ce va fi închisă intr-un plic, care va purta același motto. Premii : 1­000, 800 și 600 lei. Premiile se vor acorda in­tr-un spectacol cu pu­blic ce va avea loc după data de 5 decembrie, iar autorii celor mai bune epigrame vor putea deveni membri ai Clubului epigra­miștilor „Cincinat Paveles­cu“. (M.B.) Asociația foștilor deținuți politici, constituită ca perso­nalitate juridi­că, prin Hotă­­rîrea nr. 7/P.7/1­990, a Jude­cătoriei Sectorului 1 Bucu­rești, a ales prin vot secret în cadrul primului congres al Dacă da, prezentați-vă la concursul ce va avea loc in ziua de 19 octombrie 1990, ora 10, pentru partidele : so­pran, alto, tenor, bariton,­­bas; înscrierile se primesc la sediul Ansamblului Artistic al Tineretului din România, str. Gutenberg, nr. 19, sec­A.F.D.P.R., ținut în zilele de 10—11 oct. a.c., următoarea conducere : 1. Constantin Thtu­­rescu, președinte, 2. Dumi- Octa­­vian Rădulescu, 3. Vasile Dan, vicepreședinți, 4. Ștefan Popa, secretar, tor 5, București. Dacă aveți o voce frumoasă, studii me­dii, aveți domiciliul in Bucu­rești și sînteți tinăr (sub 30 de ani) nu ezitați ! Puteți obține relații­ suplimentare la telefoanele 15 43 26 sau 15 13 71. Succes ! (G. Hure­­zean). VREȚI SA CVITAȚI LA CORUL DE CAMERĂ „PRELUDIU“ ? In așteptarea puilor Foto. O PLECAN

Next