Tineretul Liber, octombrie 1990 (Anul 2, nr. 239-264)
1990-10-14 / nr. 250
Deși la „concurență“ cu deschiderea T.I.B.-ului, mitingul Convenției studențești bucureștene a reușit să adune circa 2500 de persoane in jurul acelorași principii pentru care militează : democrație, adevăr, libertate. Un nou semn că societatea românească nu a căzut cu totul in apatie și dezinteres In pagina a IlI-a : UNIVERS STUDENȚESC Fotografie de IRINA PROSAN 4 PAGINI 2 LEI ANUL II NR. 250 DUMINICĂ 14 OCTOMBRIE 1990 O ÎNTREBARE PE ZI CE s-o mai fi auzind cu miliardul din Elveția al tiranului ? Un nou Rîmaru! STRANGULATORUL DIN BUCUREȘTI . ANCHETA DEMAREAZĂ DIN NOU O DECLARAȚIE REVELATOARE : UN LAN DE PORUMB, MARTOR MUT AL UNEI TRAGEDII : „CĂUTAȚI UN „FIAT 850" DE CULOARE DESCHISĂ !" © PORTIERA FARA MINER ! INFRACTORUL NU NUMAI CA-ȘI VIOLA VICTIMELE, DAR LE ȘI TULHÄREAU AMENINȚĂRI CU MOARTEA . M.D. SCAPĂ DE MOARTE CA PRIN URECHILE ACULUI • O FOTOGRAFIE CU O FEMEIE MUTILATĂ Q INCRIMENAREA DE PE CHIPUL POLIȚIȘTILOR NU A DISPĂRUT © APARE O NOUĂ VICTIMĂ. (ContiNuare in pag. U-a) 1 m * .♦ COTIDIAN INDEPENDENT PENTRU TOTI TINERII DIN ROMÂNIA PRESA, HRĂNINDU-SE DIN SUDUL PROPRIU Fantastică a fost foamea de ziare dovedită de populația României încă din primii zori de după 22 decembrie 1989 ! La fel de mare ca foamea de alimente. Stăteau vârstnicii la coadă să prindă ziarele calde ca piinea tinerii și cea de toate zilele de-abia scoasă din cuptor. Firească, omeneasca, această dorință de a afla ce se întîmplă, de a înțelege — în sfîrșit — ce se intimplă la un popor căruia i s-au azvîrlit ani de zile cuvinte goale in lac de informații. Pentru toți cei care au lucrat în ultimele decenii în presă este cunoscută butada care circula prin redacții : „Dacă azi s-ar scufunda pământul și prin absurd ar rămine colecțiile ziarelor noastre, eventualii supraviețuitori sau extratereștrii descriși pe planetă n-ar putea pricepe in ruptul capului ce s-a petrecut în toți acești ani în România și în lume !“ Cele mai multe articole constau intr-o înșiruire incantatorie de cuvinte, aproape total golite de informație. Sătulă de închistarea în care fusese ținută, dornică de libertate, presa pornea la 22 decembrie anul trecut să-și îndeplinească rolul primordial — acela de a oferi oamenilor fapte petrecute aici aproape, sau departe, cine știe unde pe glob. Materia primă fiind cuvintul — unul dintre puținele lucruri la care putem avea acces fără prea mare cheltuială — minunea s-a produs foarte repede și interesul cititorilor s-a făcut simțit prin adevărate explozii ale tirajelor. Astăzi, la numai zece luni de la liberalizarea lor, ziarele își văd tirajele coborind. Cauzele sunt multiple. Se pot da explicații și prin prisma sociologiei — starea de spirit a masei cititorilor nu mai e aceeași cu cea imediat post revoluționară ; se pot da explicații și prin prisma economică — s-au scumpit nu numai ziarele, ci și nenumărate produse de necesitate vitală, omul nu mai dă bani pe mai multe publicații etc. Dar, hai să mai căutăm o explicație chiar în conținutul ziarelor. . După ce s-au întrecut în a oferi informații — majoritatea cu caracter senzațional (celebrele dezvăluiri), publicațiile noastre s-au cantonat pe cit de brusc pe atît de hotărît in comentarii. Cred că sunt deja citeva luni de cind coloanele ziarelor și revistelor sunt copleșite chiar de... comentarii la comentarii. Concret, lucrurile se petrec după o schemă verificată. Cuiva, într-o publicație, îi fulgeră ideea să comenteze dintr-un unghi mai original un eveniment des cunoscut (evenimente noi n-au mai fost semnalate de mult !). Imediat, toate celelalte cotidiane, săptâminale, lunare etc. prind nuanța și o comentează la rindul lor, și în felul lor. Faptul că s-ar contura două tabere, este — la o privire mai adîncă — fals, în mod real nu este vorba de poziții antagonice, ci de o veritabilă... simbioză. (Pentru cine nu-și mai amintește din cartea de biologie: „Formă de conviețuire reciproc avantajoasă între două specii diferite fie organisme“), în momentul de față s-au conturat cu claritate publicații sau grupuri de publicații care pur și simplu n-ar mai putea supraviețui dacă ar dispărea partea (aparent) adversă. Scrie ziarul X că întîmplarea cutare e neagră — vine imediat ziarul Y și susține că e albă! De la o vreme, articoele s-au îndepărtat cu totul de orice urmă de eveniment și-și trag seva — e bazar dar controlabil — ele din ele insele ! Tabăra X comentează cu vehemență articolele apărute în tabăra Y, iar tabăra Y articolele publicate în tabăra X. Undeva ne la mijlos se mai conturează t tabără O (de la „obiectivitate“, Firește !) care încearcă, abordind argumentele bunului simț, o mediere între cele două păreri exprimate violent. Și pentru că lucrurile nu stau pe loc și cititorii trebuie — nu așa ? — atrași cu noutăți, în ultimul timp s-a ajuns la performanțe ca articolele cele mai suculente, mai de scandal, mai de poziție (depinde cum vrea fiecare să-și considere campaniile) să aibă ca temă însăși presa, într-o vizibilă criză de inspirație, ziarele și ziariștii se devorează reciproc. Pe prima pagină, cea rezervată prin tradiție evenimentului zilei, o publicație foarfecă altă publicație pentru tot felul de lucruri, cel mai adesea gospodărești, de la lipsa (sau abundența de hîrtie, la legalitatea (sau nelegalitatea) formei de organizare... Pstteți să recunoaștem, stimați colegi, că, oricît de pasionante ar fi pentru breasla noastră asemenea teme, prelungite la nesfirșit eie vor plictisi de moarte cititorii cei mai înpătimîți. Departe de a aduce poi abonați, articolele create din articole, prese hrănindu-se din sucul propriu nu vor face decit să-i îndepărteze și pe cititorii care încă mai speră să găsească, in paginile răsfoite din ce în ce mai fatalist, informații. MONICA ZVIRJINSCHI (Continuare in pag. a IV-a) 1200 PARTICIPANȚI, 1200 POTENȚIALI PARTENIRI DE AFACERI Sîmbătă, 13 octombrie, s-a deschis cea de-a XVI-a ediție a Tîrgului Internațional București — TIB '90. Date fiind noile condiții create de revoluția română din decembrie 1989, actuala ediție polarizat atenția unor numeroase cercuri de afaceriști din țară și de peste hotare. Edițiile de toamnă ale acestei manifestări, începînd cu anul 1991 și ediția de primăvară (TIBCO), sînt organizate de Camera de Comerț și Industrie prin societatea sa comercială specializată, întreprinderea de Tîrguri și Expoziții, în acest an au concurat la buna reușită a manifestării mai mulți factori. In primul rind, conlucrarea cu Guvernul României, cu Ministerul Comerțului și Turismului, precum și cu Primăria Capitalei a fost una dintre cele mai eficiente. La actuala ediție participă cu pavilioane oficiale Albania (pavilion B) ; Anglia și Australia (U) ; Austria (S) ; Belgia (72) ; Brazilia (R) ; Bulgaria (M) ; Canada (E) ; R.F. Cehă și Slovacă (L); Chile (U); Coreea de Sud (U) ; Cuba (A6) ; Egipt (U,B) ; Elveția (B) ; Franța (B); Germania (B, W, R) ; Israel (S); Italia (S); Iugoslavia (Z3); Ja ponia (A5); Libia (AL); Norvegia (B) ; Olanda (B); Pakistan (Bl) ; Polonia (C) ; Portugalia (B) ; Spania (A2) ; S.U.A. (Z5) ; Suedia (B) ; Turcia (V) ; Ungaria (K,R); U.R.S.S. (O). In afara participărilor oficiale, sunt prezente la TIB ’90 firme individuale din Cipru, Danemarca, Grecia, Lichtenstein, India, precum și societățile mixte Romtrans, Reșița Benk și Romglas. TIB’90 PARTICIPANȚI DE PRESTIGIU . Printre firmele care au participat cu consecvență la TIB se numără companii de renume mondial, ca de exemplu : Imperial, Chemical Industries, Shell și Rank Xerox din Anglia, Aichorn,Agromont, Fridrich Wilhelm, Export Consult, Chemist și Labsystem din Austria, Crescent din Cipru, Philips din Olanda, Traindusa din Spania, Burwah Castrol și Metallgesellschaft din Germania, Assida din Italia, Bruk & Kjar din Danemarca, Sandvick din Suedia și altele. Prezența românească este asigurată de un număr de 223 de expozanți, reprezentînd întreprinderi de comerț exterior, institute de cercetare, bănci, asociații și întreprinderi de producție, agenții de publicitate și circa 100 de firme particulare. La actuala ediție a TIB '90, sub îndrumarea și sprijinul direct ale Camerei de Comerț și Teim 3trie a României, organizatorii acestei manifestări — Întreprinderea de Tîrguri și Expoziții — depun toate eforturile pentru a folosi în această conjunctură fructuoasă toate mijloacele și întreaga experiență pentru a oferi participanților un cadru optim al desfășurării in cele mai bune condițiuni a negocierilor și schimbului de idei in vederea încheierii de contracte. . Pentru a favoriza un flux eficient de informații, pentru stimula contactele directe dintre specialiști și oameni de afaceri din diverse țări pe durata desfășurării acesteia, vor fi organizate o serie de conferințe tehnice, simpozioane, mese rotunde și alte manifestări de acest gen. Foto : ORESTE PLECAN GHIȘEUL ȘI BIROCRAȚIA Ideea de „Ghișeu" continuă să rămână în societatea noastră postdecembristă una din cele mai cronofage, mai „de tristă amintire” și mai provocatoare de stress dintre toate fostele „mărețe realizări” cu care ne-a blagoslovit socialismul,,,Mica deschizătură, practicată într-ur zid sau intr-un perete de placaj, prin care cetățeanul - ca reprezentant al populației - dialoghează cu funcționarul ca reprezentant al statului - a căpătat o așa de mare importanță nicit nu cred să existe cineva care, in ultimele decenii ca și azi, să nu-și fi irosit mai mulți ani din viață (chiar dacă, în fapt, nu a pierdut decit niște ore) așteptând in fața unui gh șeu, rîvnind la bunăvoința unui funcționar (ce spun. a unui împărat cu mînecuțe!) ciufut și agresiv, plictisit, obosit și superior, numai el autorizat, din păcate, să-ți rezolve te miri ce mărunțiș administrativ ce pare a fi dobîndit, însă, proporții astronomice. Dă vorba de primării, de circumescripții financiare, de casierii sau notariate, de orice împrejurare in care, in general cetățeanul își cere un drept elementar sau vine să-și achite, cu banii lui, un impozit sau cine știe ce taxă sau timbru fiscal, dialogul cu figura încruntată din spatele ghișeului nu poate fi decit provocator de nervi, umilitor pînă la ultima treaptă de înjosire a ființei umane. Vorbim de marile drepturi ale omului și uităm că, prin existența acestei mentalității de maximă birocrație a ghișeului și a celui ce-i stă in spate, ființa umană este umilită de instituția statului pînă la anularea demnității sale elementare. Departe de mine, firește, orice gînd anarhic sau de împotrivire față de modul de existență al statului de drept. Dar acceptarea în continuare a existenței uriașului aparat birocratic, a funcționarului incompetent, corupt sau răuvoitor, în condițiile aspirației noastre spre redobîndirea integrală a demnității am înjosite mi se pare, atâta de neadmis. Am primit in ultima vreme zeci și chiar sute de scrisori la redacție, sesizind această umilitoare purtare pe drumuri a cetățenilor de către funcționari aflați în spatele unor ghișee, pentru rezolvarea unor situații pe care nu și cetățenii, aveau obligația să le rezolve, ci funcționarii respectivi. Schimbarea de domiciliu dintr-un sector în altul al Capitalei naște, astfel, o adevărată furtună inexistența celui ce vrea să-și reglementeze corect situația la circumscripția financiară , vînzarea sau cumpărarea unei locuințe sau a unui autoturism, plata unor impozite, solicitarea unor copii legalizate după acte originale etc, capătă dimensiunile unei ec, capătă dimensiunile unei adevărate aventuri. Un hățiș de ghișee pe la care contribuabilul trebuie să alerge el însuși cind, mi se pare foarte firesc, acesta nu ar trebui să facă decit un simplu gesto GABRIEL NASTASE (Continuare in pag. a IV-a) Privire de duminica f Ora de religie Cuvioasa Paraschiva, ocrotitoarea Moldovei si a lui românilor ACEASTA ESTE VIAȚA DE VECI . SA TE CUNOASCĂ PE TINE, SINGURUL SI ADEVĂRATUL DUMNEZEU (IOAN XVII, 3). Toată suflarea românească, Bisericile din Balcani și întreaga creștinătate cinstesc astăzi, cu adincă și neprefăcută evlavie, pe cea care acum aproape o mie de ani, in floarea tinereții, trecea spre cele veșnice , Cuvioasa Maica noastră Paraschiva, ocrotitoare și Ea este, pe lingă mijlocitoare, și patron pururea rugătoare pentru tineretul studios, elevi și studenți. Astăzi multe inimi dar in aceeași simțire românească și creștinească, privegheri și acatiste peste timp sunt săvirșite la Iași, la pilpiitul luminărilor și cu glasuri tremurinde ; slujitori de toate virstele pomenesc numele celor care cer ajutorul Cuvioasei. Moșii și strămoșii noștri aud acum trimbița ciutărilor de laude în cer și pe pămînt pentru aceea care a salvat Moldova și neamul românesc de la atitea încercări, nenorociri și ispite venite de la dușmanii văzuți și nevăzuți sau a fost părtașă cu noi... Dar de ce citita venerare? Trebuie știut că ea face parte din neamul nostru, din Sudul Dunării, este ocrotitoarea Balcanilor, iar prezența Cuvioasei, prin moaștele sale, la Iași, o face contemporană și mereu vie. De la început este nevoie să se știe că sunt trei Sfinte cu același nume : Mucenița Paraschiva (+67), sora Fotimei, femeia samarineancă ; Sfinta Paraschiva prăznuită la 26 iulie, martirizată in sec. II, la Roma și Cuvioasa Paraschiva de la Iași, 14 octombrie (+1050 ?), cunoscută și sub numele de Sfinta Vineri. Cuvioasa Paraschiva s-a născut in Epivat (Tracia), din credincioși valahi, în perioada împăratului bizantin Vasile I (976—1025), zis Bulgarohtonul pentru că desființase statul bulgar (1018) care trecuse la catolicism. Mama sa, Sofia, a crescut-o în frică de Dumnezeu, ca și pe fratele ei care s-a călugărit în mnăstirea vlahilor (Vlaherne) din Constantinopol și a ajuns apoi episcop în Tracia, la Matida. Sofia a însemnat cu nume creștinesc pe fiica sa, Paraschiva (cea care este cumpătată). Era din fire blindă și milostivă, inteligentă și ascultătoare. Nu numai hainele ei scumpe le împărțea la săraci, ci și mîncarea și orice. De aceea, tatăl ei mereu o certa și chiar o lovea. Ea a învățat de la mamă și de la preotul duhovnic atit scrierea și citirea, dar mai ales invățătura Mintuitorului Hristos. Părinții fiind înstăriți și la îndemnul fratelui ei, învață la școlile timpului, fiind atrasă mai ales de tămăduiri și vindecări. De aceea îngrijea bolnavii și era alături de copiii suferinzi trupește și sufletește din cauza păcatelor părinților sau bunicilor lor. La 18 ani, Paraschiva avea o cultură deosebită și cunoștea viețile și nevoile sfinților pe care dorea să-i urmeze. Tatăl avea altă părere. Fiind bogată, dorea să o căsătorească și i-a prezentat mulți pețitori, dar in fața frumuseții și înțelepciunii ei nu putea sta nimeni. Totuși, PETRU DIACONU (Continuare in pag. a lla) SA MAD SD RUDI DUMNEATA CE ^ ^ OBÎȘNUÎT CU ■ PĂRERE^ 9 UM 8,UNGUR ACT DE VEDEREA V ~~~ PILULĂ CONTRA ZIDURILOR Fă-te frate cu Dracu pînă treci puntea. Noi vrem, dar nu prea vrea dumnealui I știre noastre EVOCARE ALEXANDRU PHILIPPIDE Muzeul Literaturii Romane organizează luni, 15 oct.orele 17,00 în cadrul Rotondei 13, o seară de amintiri și evolucări literare consacrată distinsului om de cultură Alexandru Philippide, de la a cărui naștere s-au împlinit nouă decenii. Vor evoca personalitatea omului și scriitorului doamna Antoaneta Tănăsescu, prof. univ., și scriitorii George Arion, George Muntean, Dan Petrescu, Petru Solomon. Actorul Vistrian Roman va susține un microrecital din lirica poetului omagiat. Manifestarea va avea loc la sediul Muzeului din str. Fundației nr. 4. (Domnița Văduva). CONCURS DE EPIGRAME - TEMA „BIȘNIȚA“ GREVA PRIMI Federația Sindicatelor Libere a Salariaților din Industria de Morărit și Panificație aduce la cunoștința membrilor săi rezultatele dialogului realizat de către delegația federației cu reprezentanți ai guvernului. Față de solicitările federației,un număr de 10, guvernul a rezolvat favorabil una singură. Cu privire la un număr de 7 revendicări, guvernul face responsabil Ministerul Muncii și Protecției Sociale care pina la această dată nu a manifestat nici un fel de inițiativă, ignorind realitățile și revendicările respective. La două revendicări soluționarea a fost amintită pînă la adoptarea noii legi a salarizării. In ziua de 9 septembrie a.c. au fost transmise grupărilor sindicale, principiile și variantele sistemului de salarizare pentru a fi analizate și discutate, federația considerând că multe revendicări puteau fi soluționate chiar in condițiile elaborării noii legislații. S-a hotărît continuarea acțiunilor, pe 11 octombrie avînd loc o grevă de 2 ore, intra orele 12—14., Din respect pentru consumatori, s-a făcut apel la, liderii sindicatelor afiliate de a asigura necesarul de pune. In situația in care Ministerul Muncii și Protecției Sociale nu va soluționa favorabil revendicările pentru care guvernul il face responsabil, în ziua de 18 octombrie va avea loc o grevă de 8 ore, in schimbul I, intre orele 6—14, întreaga responsabilitate în ceea ce privește aprovizionarea populației cu pune revenind acestui minister. (V. Căbulea) ALEGERI LA A.F.D.P.R. RECOLTAT... ÎN RITM DE MELC Am ajuns la jumătatea lunii octombrie și, spre deosebire de anii precedenți, constatăm că porumbul a fost recoltat de pe 1,2 milioane hectare, ceea ce reprezintă în procente 52 la sută. S-au transportat în hambare 200 000 tone, eliberîndu-se, totodată, și 673 000 hectare de coceni. Față de perioada în care ne aflăm, rezultatele sunt bune, deși, luate in ansamblu, realizările I.A.S. (47 la sută) și C.A.P. (32 la sută), pălesc în fața celor obținute in gospodăriile populației (60 la sută). Dacă s-ar lucra peste tot ca in județele Olt, Teleorman, Argeș sau in Sectorul Agricol Ilfov, unde procentele recoltării sunt intre 53—79 la sută, rezultatele ar fi fost și mai bune la nivelul întregii țări. Din păcate, într-o serie de județe ca Sibiu (doar 132 hectare recoltate din totalul de 4 300), Caraș Severin (150 hectare din 12 800), Botoșani, Arad, Timiș, Brăila, unde procentajele nu depășesc 26 la sută, se lucrează intr-un ritm deosebit de scăzut. La recoltarea Sfeclei de zahăr rezultatele de pînă acum — 43 000 hectare (29 la sută) nu pot mulțumi decit pe reprezentanții citorva județe 2- Cluj, Timiș, Ialomița. Foarte greu avansează și transportul cantităților adunate din cimp. Astfel, din totalul de 786 000 tone nu au fost transportate decit 289 000 tone. In județele Mureș, Bihor, Giurgiu se mai află un cimp între 20 000—48 000 tone de sfeclă de zahăr. (Radu Levărdă). CURS DE GHIZI Liga de Unitate a Sindicatelor Libere din Municipiul București organizează un curs de ghizi la sediul din str. ing. Anghel Salligny, nr. 8, sectorul 5. La telefonul 14 78 86 se pot obține informații suplimentare. (G. Fi.). Rubrică realizată de GABRIEL FLOREA Centrul Municipal București al Creației Populare, împreună cu Uniunea gramiștilor din România Epiși Clubul Epigramiștilor „Cincinat Pavelescu“ organizează un concurs de epigrame ce are ca temă o problemă acută a Societății noastre, BIȘNIȚA. Concursul este deschis tuturor creatorilor epigramiști care nu sunt membri ai Uniunii Scriitorilor. Pînă la data de 25 noiembrie 1990 (data poștei) concurenții vor trimite maximum 5 epigrame, dactilografiate pe o coală de hîrtie în două exemplare, care vor purta un loc de semnătură , un motto, pe adresa: Centrul Municipal al Creației Populare, Piața Cosmonauților nr. 7, sector 1, cod 70816, București. Lucrările vor fi însoțite de o fișă cu datele personale (numele și prenumele, data și locul nașterii, ocupație, locul de muncă, domiciliu și telefon) ce va fi închisă intr-un plic, care va purta același motto. Premii : 1000, 800 și 600 lei. Premiile se vor acorda intr-un spectacol cu public ce va avea loc după data de 5 decembrie, iar autorii celor mai bune epigrame vor putea deveni membri ai Clubului epigramiștilor „Cincinat Pavelescu“. (M.B.) Asociația foștilor deținuți politici, constituită ca personalitate juridică, prin Hotărîrea nr. 7/P.7/1990, a Judecătoriei Sectorului 1 București, a ales prin vot secret în cadrul primului congres al Dacă da, prezentați-vă la concursul ce va avea loc in ziua de 19 octombrie 1990, ora 10, pentru partidele : sopran, alto, tenor, bariton,bas; înscrierile se primesc la sediul Ansamblului Artistic al Tineretului din România, str. Gutenberg, nr. 19, secA.F.D.P.R., ținut în zilele de 10—11 oct. a.c., următoarea conducere : 1. Constantin Thturescu, președinte, 2. Dumi- Octavian Rădulescu, 3. Vasile Dan, vicepreședinți, 4. Ștefan Popa, secretar, tor 5, București. Dacă aveți o voce frumoasă, studii medii, aveți domiciliul in București și sînteți tinăr (sub 30 de ani) nu ezitați ! Puteți obține relații suplimentare la telefoanele 15 43 26 sau 15 13 71. Succes ! (G. Hurezean). VREȚI SA CVITAȚI LA CORUL DE CAMERĂ „PRELUDIU“ ? In așteptarea puilor Foto. O PLECAN